1,910 matches
-
sufletești, mitropolitul se comunică și pe sine, cu spiritul său neliniștit, tumultuos, dar și contemplativ, pătimaș și duios, frământat și capricios. A.I., cel mai de seamă orator bisericesc la noi, a dat prin suita de didahii străluciri literare elocvenței sacre. Spontaneitatea exordiilor, trecerea firească de la planul material la cel alegoric, reintrările familiare în chestiune, indignările, întristările, mustrările, interogațiile retorice, curmate la timp înainte de a deveni bombastice, pasiunea ce echilibrează toată exacta mașinărie a cazaniei destăinuie un orator excelent și un stilist
ANTIM IVIREANUL (c. 1660 – 3.IX.1716). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285382_a_286711]
-
trândavi " Pe de altă parte, deși Își transformă trândăveala sfidătoare În mod de a trăi, un dandy autentic nu refuză „orarul”, bine ordonata curgere a ceasurilor, protocolul care Împarte o zi minut de minut, cu austeritate. Nimic din improvizația, incoerența, spontaneitatea relaxată a boemilor. Nimic lăsat la voia Întâmplării. În schimb, dandy-i devin solidari cu boemii datorită voluptății celibatului, ca să nu spunem ororii de matrimoniu. „În ochii lor, căsătoria e cea mai rea dintre toate captivitățile cu putință, iar femeile
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
a te Împodobi, a te picta ca o raclă, pentru a-ți putea Însuși obiectul, a-l contempla Îndelung, a te contopi cu el. Iată ce-i dă lui Baudelaire această Înfățișare veșnic Încordată: el nu cunoaște nici nepăsarea, nici spontaneitatea. Nimic mai Îndepărtat de melancolia nedeslușită și fără de pricină decât spleenul său: În aceasta trebuie văzute, dimpotrivă, o insatisfacție virilă, o depășire arzătoare și voluntară. Blin scrie foarte adevărat: „Meritul lui Baudelaire este de a fi dat neliniștii o rezonanță
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
nesfârșit”. Crimele sale, comentează De Quincey, au reprezentat mai mult decât orice a ajuns la urechile justiției... Mircea Mihăieștc "Mircea Mihăieș" Narcis & Co. Oscar Wilde Între oglinzi carnivore*tc "Narcis & Co. Oscar Wilde Între oglinzi carnivore*" Gesticulând larg, uluind prin spontaneitate și subjugând prin farmecul irezistibil al inteligenței sale vii, corozive, ofensive, devastatoare, autorul lui Dorian Gray fascinează și astăzi prin personalitatea sa uluitoare, În detrimentul operei - rău Înțeleasă, rău interpretată și mai ales rău recuperată. Mană cerească pentru specialiștii „studiilor de
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
Guido Hülsmann, Etica producției de bani, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași, Iași, 2012, p. 42. 348 Jörg Guido Hülsmann, Etica producției de bani, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași, Iași, 2012, p. 41. 349 Nu credem în "spontaneitatea" apariției monedei. 350 Jörg Guido Hülsmann, Etica producției de bani, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași, Iași, 2012, p. 41. 351 Apud. Jörg Guido Hülsmann, Etica producției de bani, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași, Iași, 2012, p.
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
După această secvență, care implică numeroase elemente de ritual de inițiere (schimbarea statutului social din cel de om politic În cel de reprezentant al unui partid, probe care solicită calități fizice, precum rezistența la efort, și calități morale, precum răbdarea, spontaneitatea, abilitatea replicilor, intuirea pericolelor, intrarea pe teritorii necunoscute, dominate de adversari, confruntarea cu alți concurenți etc.), urmează secvența de consacrare, prin care liderul respectiv se transformă din simplu candidat În „ales al poporului”: aceasta este marcată de acte ceremoniale precum
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
În tonurile muzicii. Cocarda va fi prinsă cu forța pe brațul primarului, dar gestul se produce În cadrul unei procesiuni. Iar dacă se invadează ilegal pășunea nobilului pentru a cosi iarba, lucrul acesta se face În sunetul tobelor municipale. Abia născută, spontaneitatea revoluționară se Îmbracă În forme rituale (M. Ozouf, 1976, p. 51). Forme care se structurează Într-un model ceremonial aproape standard - luarea giruetei de la castel, arderea băncilor din biserică, plantarea unui copac al libertății: Trebuie să ne imaginăm aceste scene
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
lunea și joia sau miercurea și sâmbăta, la orele 21, în aula Fundației, vorbitori foarte diferiți ca formație și orientare prezintă tezele pro și contra unui subiect, cu recurs la discipline diverse: filosofie, sociologie, economie, critică literară. Foarte apreciate erau spontaneitatea, controversa vie. În ultimul trimestru din 1932 s-au desfășurat în paralel două cicluri de dezbateri și prelegeri. Primul, „Idoli” - realizat în formula simpozion -, a constituit debutul propriu-zis, în 13 octombrie 1932 și, prin succesul instantaneu, l-a pus oarecum
CRITERION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286517_a_287846]
-
enunțate explicit de către Marcel Iancu într-un articol-program, intitulat Însemnări despre artă (1924): repudierea esteticii romantice și clasice și a vechiului concept de creație bazat pe cultul frumosului, antiraționalismul, antididacticismul în artă, elogiul ingenuității artei primitive, întemeiată pe instinct și spontaneitate. Din toate aceste însemnări, mai mult sau mai puțin elaborate, prinde contur celebrul Manifest activist către tinerime al constructiviștilor, inserat în numărul 46 din 1924 și influențat de cel similar al revistei olandeze „De Stijl” din 1920, care se remarcă
CONTIMPORANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286393_a_287722]
-
perspectivată pe două fire epice paralele, și nu raportul dintre viață și text, cum au crezut unii cronicari literari. În loc să osifice cartea dându-i un aer de pedanterie livrescă, rescrierea dă textului alertețe și, în mod paradoxal, un iz de spontaneitate. Perspectiva metatexuală se lărgește mult. Pe infrastructura romanului lui Longos se așază, ca în virtutea unei atracții magnetice, citate, referiri la alți autori (Anton Holban și mai ales Camil Petrescu), trimiteri la cartea anterioară a lui C. și la manufacturarea ei
CRACIUN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286463_a_287792]
-
percepția greșită asupra formei corpului și absența a trei cicluri menstruale consecutive (amenoree). Adesea, anorexicii au impresia că sunt mai puternici dacă își pot controla dorința de a mânca. Alte caracteristici sunt: sentimentul de ineficiență, perfecționismul, inhibarea emoțiilor și a spontaneității, modul de gândire rigid și o nevoie puternică de a controla influențele din mediu. În mod inerent, conceptul de sine și stima de sine sunt practic sinonime cu imaginea fizică la aceste persoane. Anorexicii văd în pierderea în greutate o
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
de probleme. În domeniul ecologiei, cele mai importante eforturi au fost depuse de experții Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii Și Resurselor Naturale (IUCN). Aceștia își doreau păstrarea sustenabilității ecologice prin păstrarea complexității Și variabilității sistemelor, Și prin urmărirea incertitudinii Și spontaneității din natură. Economiștii priveau mediul ca pe un factor de producție Și au propus principiul „poluatorul plătește”. În ceea ce privește domeniul social, „s-au spus cuvinte frumoase, care să determine diminuarea așteptărilor, dar au fost puține propuneri pentru comunități echitabile, trainice Și
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
omului. A teoretizat poliritmia, experimentând-o, pe teme tradiționaliste, în poema Țăranii. Vorbește, pentru prima dată la noi, despre versul polifonic și Poliritmicele sale anunță noi tehnici ale poeziei. Când reușește să se desprindă de modele și să exprime cu spontaneitate impulsurile sufletului (Sorin), lirica lui capătă simplitate, și accente grave îl apropie, surprinzător, de Tudor Arghezi. Alteori sprinteneala versului anunță ritmurile lui St. O. Iosif. B. este autorul unei drame, Dorman, cu un subiect situat în perioada formării poporului român
BELDICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285682_a_287011]
-
cele care dezvoltă un fel de privire sumbră, mai degrabă sarcastică decât ironică. De aici, limbajul liric uneori violent, parcă îngroșat, căutând, în aceeași cheie nonconformistă, grotescul. Poemele erotice, animate unele de un elan studiat, reunesc gestul agresiv și delicatețea, spontaneitatea elementară și ironia, în madrigale de o disimulată solemnitate. Al doilea volum, și ultimul, Testament provizoriu (1974), e o confirmare a autenticității unui talent, ceea ce îl îndreptățește pe Al. Piru să-l ia în considerare într-o lucrare de sinteză
BOITOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285795_a_287124]
-
la o altă permanență decât cea natural-natală, cea a istoriei țării, cu aceeași capacitate integratoare și semnificantă. Din conștiința istoriei se desprind orizontul mai larg, perspectiva mai profundă a apartenenței la lumea lui Dumnezeu, călăuză și sens suprem. O anume spontaneitate ingenuă a lirismului, impresia de prospețime și frăgezime a percepțiilor și a expresiei, stilul frust sunt principalele elemente care au atras atenția numeroșilor comentatori ai poeziei lui C. Încadrarea masivă a limbajului în sistemul de referință natural-rural constituie un aspect
CIUREZU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286287_a_287616]
-
Comori ca unică modalitate de atingere a conștiinței primordiale a iluminării. După cum afirmă Lu Tung-ping: Corpul uman este constituit în întregime din esență, energie și spirit și acestea sunt cunoscute sub numele de cele Trei Comori. Atât iluminarea, cât și spontaneitatea sunt activate de acestea, totuși foarte puțini oameni recunosc cele Trei Comori, chiar și în manifestările lor postnatale... Esența poate fi concentrată doar cu ajutorul energiei, dar atât esența, cât și energia pot fi reglate doar de spirit, iar cultivarea energiei
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
și a structurilor, suntem limitați, încă, la interpretări pe baze empirice - intuitive fiziognomonice”. (A. Athnasiu, 1998). În cercetarea mimicii trebuie să ținem seama de intervenția factorilor sociali în programarea, modelarea și în controlul expresiei emoționale. Există mari diferențe individuale în ce privește spontaneitatea expresiei, nevoia de exprimare, gradul de expresivitate, gradul ei de socializare, forma de expresie etc.; lumea expresiei este o “lume a nuanțelor” (Minkowschi). În domeniul manifestărilor expresive intră faciesul, mimica, ținuta corporală, mersul, gesturile, vocea, scrisul etc. În acest domeniu
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
ELEMENTARE TRANSCENDENTALE: LOGICA TRANSCENDENTALĂ INTRODUCERE I. DESPRE LOGICĂ ÎN GENERE] Cunoștința noastră răsare din două izvoare fundamentale ale sufletului, din care cea dentăi primește reprezentațiunile (receptivitatea impresiilor), iar cea de a doua e facultatea prin care acele reprezentații se cunosc (spontaneitatea noțiunilor). Prin cea dentăi ni se dă un obiect, prin cea[laltă] el este cugetat în relația sa cu această reprezentație (ca determinare numa a sufletului). Intuițiune și noțiuni constituiesc așadar elementele cunoștinței noastre astfel încît nu pot fi cunoștință
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
intuițiuni și noțiuni pure sânt cu putință apriori, empirice numai aposteriori. Dacă receptivitatea sufletului nostru de a primi reprezentații întru cât e atins într-un mod oarecare o vom numi sensibilitate, atunci facultatea de-a produce de sine reprezentațiuni sau spontaneitatea cunoștinței este inteligența. Firea noastră o aduce cu sine că reprezentațiunea noastră nu poate fi altfel decât numai sensibilă, adică ea conține numai modul specific al nostru și propriu în care sîntem atinși de obiecte. Facultatea însă de-a cugeta
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cel puțin omenești, este prin noțiuni, nu intuitivă, ci discursivă. Toate intuițiunile se-ntemeiază pe afecțiuni, noțiunile deci pe funcțiuni. Pricep însă sub funcțiune unitatea unei acțiuni de-a orândui diferite reprezentații sub una comună. Noțiunile se-ntemeiază deci pe spontaneitatea cugetărei, intuițiuni[le] sensibile pe receptivitatea impresiilor. De aceste noțiuni rațiunea nu poate uza altfel decât judecând prin ele. Fiind[că] nici o reprezentație nu se referă imediat la obiecte decât intuițiunea, de aceea o noțiune nu poate fi referită niciodată
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
deșartă. Spațiu și timp conțin o varietate a intuițiunei pure apriorice, fiind cu toate astea condiții ale receptivității sufletului nostru sub cari singure numai el poate primi intuițiuni despre obiecte, cari intuițiuni trebuie deci să afecteze întotdeauna și noțiunea lor. Spontaneitatea cugetărei noastre cere însă ca această varietate să fie petrecută, recepută și combinată pentru a putea deveni o cunoștință. Această operație eu o numesc sinteză. Pricep însă sub sinteză în accepția cea mai generală operația de-a adăogi diferite reprezentații
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
niciodată ceea ce numim cunoștință, care este un întreg de reprezentații comparate și combinate. Dacă eu [î-]i atribuiesc simțului, pentru că conține diversitate în intuițiunea sa, o sinopse, atuncea acestei sinopse îi corespunde întotdeauna o sinteză, așa că receptivitatea numai combinată cu spontaneitate face cu putință cunoștințe. Aceasta este rațiunea unei triple sinteze care provine în mod necesar în orice cunoștință, și anume; aprehensiunea reprezentațiilor ca modificații ale sufletului în intuițiune, reproducția lor în imaginație și recognițiunea lor în noțiune. Aceasta ne conduc
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
asemeni unități apriorice și dacă aceste condiții subiective n-ar avea totodată valabilitate obiectivă, constituind ele baza posibilității în genere de a cunoaște un obiect în experiență? Inteligența am definit-o mai sus în deosebite moduri: am spus că-i spontaneitatea cunoștinței (în antiteză cu receptivitatea sensibilității), am spus că-i facultatea de a cugeta, sau și facultatea noțiunilor, sau a județelor, cari explicări, privite la lumină, sânt una și aceeași în ținta lor finală. Acuma însă putem caracteriza inteligența ca
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
pare să necesite iluzia nemedierii, adică aparenta suspendare a medierii, într-o măsură mai mare decît prezentarea întîmplărilor exterioare. Mai ales romanul modern reflectă o tendință foarte pronunțată de a conferi prezentării lumii interioare aparența nemedierii, a neadaptării și a spontaneității. Această tendință explică motivul pentru care prezentarea lumii interioare în romanul contemporan favorizează folosirea modului reflector. În consecință, prezentarea experienței interioare este de asemenea o problemă a modului narativ și va fi inclusă în capitolul corespunzător. De asemenea, este legată
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
de Crăciun se află, totuși, începuturile perspectivizării. Această perspectivizare este eficientă doar subliminal. În paralel cu procesul de convertire a lui Scrooge, are loc unul în care monstrul Ebenezer Scrooge este treptat reintegrat într-o comunitate de oameni care reflectă spontaneitatea și altruismul spiritului Crăciunului. Acest proces își găsește expresie într-o mutare imperceptibilă a punctului de vedere din care sînt trăite bucuriile Crăciunului de la cel al naratorului auctorial la acela al lui Scrooge. În prima imagine de Crăciun, Fantoma Crăciunului
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]