699 matches
-
sucit mințile la toate fetili din târg. Acuma îi cu fata primarului Oacă - parcă-i de la PSD, mamă, nu-i așa? Să vezi ce viloc are chiar în centru! Doamna Maria întărește și chiar adaugă: - Măi, Sabinî, și vilî are spurcatu șeala di Oacî, măi! Uite așa vreau să aveți șî voi una. Ideea o încălzește. Ea e de părere să plecăm afară. Eu, cu limbile mele străine, aș putea fi ospătar la un hotel de lux. Sabina, cu italiana ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
lor ce mirosea a ceapă și slănină, Șerban cu cârlionții prinși într-o panglică vișinie, spunându-ne cătrănit că vine maică-sa de la Oradea să-l ajute să învețe pentru sesiune și înjurându-i pe cei doi răcani care îi spurcaseră cămăruța cu usturoi și cârnați. L XXIX Exact într-o pauză de masă de genul ăsta, când Sabina era plecată la Botoșani, iar eu mușcam dintr-un măr în vestibulul bibliotecii, o văd pe ciufulita cu ochi violeți venind țintă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
sigure sunt pădurile de la Olănești - puțin probabil să cutreiere sălbăticia vreun conferențiar de la Sorbona. Mă gândesc la puritatea mea pierdută, la Sabina și fidelitatea ei, la bunicii mei care pendulează între două lumi, la tanti Cucu, mama chiftelelor, căreia îi spurcasem iremediabil casa... Vreau să fiu mereu tânără, să fac lucruri senzaționale, să fiu zemoasă ca o piersică, rubinie ca o zmeură, mă smulge din derularea istoriei personale vocea melodioasă a Adelinei. Într-adevăr, punctele ei forte sunt ochii, zulufii și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
cinstește cu buzele, dar inima lui este departe de Mine. 9. Degeaba Mă cinstesc ei, învățînd ca învățături niște porunci omenești." 10. Isus a chemat mulțimea la Sine și a zis: "Ascultați, și înțelegeți: 11. Nu ce intră în gură spurcă pe om; ci ce iese din gură, aceea spurcă pe om." 12. Atunci ucenicii Lui s-au apropiat și I-au zis: "Știi că Fariseii au găsit pricină de poticnire în cuvintele pe care le-au auzit?" 13. Drept răspuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
Mine. 9. Degeaba Mă cinstesc ei, învățînd ca învățături niște porunci omenești." 10. Isus a chemat mulțimea la Sine și a zis: "Ascultați, și înțelegeți: 11. Nu ce intră în gură spurcă pe om; ci ce iese din gură, aceea spurcă pe om." 12. Atunci ucenicii Lui s-au apropiat și I-au zis: "Știi că Fariseii au găsit pricină de poticnire în cuvintele pe care le-au auzit?" 13. Drept răspuns, El le-a zis: "Orice răsad, pe care nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
aceasta." 16. Isus a zis: "Și voi tot fără pricepere sunteți? 17. Nu înțelegeți că orice intră în gură merge în pîntece, și apoi este aruncat afară în hazna? 18. Dar, ce iese din gură, vine din inimă, și aceea spurcă pe om. 19. Căci din inimă ies gîndurile rele, uciderile, preacurviile, curviile, furtișagurile, mărturiile mincinoase, hulele. 20. Iată lucrurile care spurcă pe om; dar a mînca cu mîinile nespălate nu spurcă pe om." 21. Isus, după ce a plecat de acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
pîntece, și apoi este aruncat afară în hazna? 18. Dar, ce iese din gură, vine din inimă, și aceea spurcă pe om. 19. Căci din inimă ies gîndurile rele, uciderile, preacurviile, curviile, furtișagurile, mărturiile mincinoase, hulele. 20. Iată lucrurile care spurcă pe om; dar a mînca cu mîinile nespălate nu spurcă pe om." 21. Isus, după ce a plecat de acolo, S-a dus în părțile Tirului și ale Sidonului. 22. Și iată că o femeie cananeancă, a venit din ținuturile acelea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
ce iese din gură, vine din inimă, și aceea spurcă pe om. 19. Căci din inimă ies gîndurile rele, uciderile, preacurviile, curviile, furtișagurile, mărturiile mincinoase, hulele. 20. Iată lucrurile care spurcă pe om; dar a mînca cu mîinile nespălate nu spurcă pe om." 21. Isus, după ce a plecat de acolo, S-a dus în părțile Tirului și ale Sidonului. 22. Și iată că o femeie cananeancă, a venit din ținuturile acelea, și a început să strige către El: "Ai milă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
Le amendăm și pe ele. În halul în care arată, ne fac de râs orașul ! INSTIGATORUL Trebuie să fiți de acord că între atâția oameni cuminți și blajini, cu frică de Dumnezeu și de inflație, mai există și indivizi clonțoși, spurcați la gură și fără respect pentru caracterul profund mioritic al neamului nostru. Ei bine, un astfel de specimen mi-a fost dat să cunosc în persoana unui amic căruia nu i se putea reproșa nimic, și asta începând cu cele
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
lui Ișei. 43. Au bătut rămășița de Amaleciți care scăpase cu viață și s-au așezat acolo pînă în ziua de azi. $5 1. Fiii lui Ruben, întîiul născut al lui Israel. Căci el era întîiul născut, dar, pentru că a spurcat patul tatălui său, dreptul lui de întîi născut a fost dat fiilor lui Iosif, fiul lui Israel; totuși Iosif n-a fost scris în spițele de neam ca întîi născut. 2. Iuda a fost în adevăr puternic printre frații săi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85037_a_85824]
-
nimeni replică. L-au scos poet al burgheziei, dăunător, purtător de molimă, cangrenat, servind afrodisiace poporului. Petru Dumitriu... Autor al romanului Drum fără pulbere! mă întrerupe Șichy. Schima buzelor strălucitoare se vrea răutăcioasă. S-a găsit un prozator care să spurce martirajul de la Canalul Dunăre-Marea Neagră. Geaba și-a pus cenușă-n cap. Geaba s-a scuzat: a fost pentru operă. Pentru operă fac orice. Care operă, care capodoperă justifică moartea cuiva? Petru Dumitriu lasă-mă să-mi duc ideea pînă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
adunarea cu nuci și cu fudulii la grătar. Presa nu omite știrea. Protejați sînt și rastignacii fără complexe de inferioritate intelectuală. Iau "la mînă" problema și se descongestionează, congestionîndu-i pe alții. Ce dacă sexualitatea se împotmolește în pornografie? Nu ești spurcat la gură? Riști să pari netalentat. Ofelii ovarice scot nu proze, ci valize cu locuri comune. Nici nu le pasă că scriu mai mult decît citesc. Senzații au cu duiumul, nu și senzația de déjà lu. Tano m-a lăsat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
aplecat spre iarba uscată de lîngă gardul înalt și a încercat să strîngă în buchețel cîțiva năsturei prea scurți. Stuchitul mîței, așa-i zicea floricelei ăleia, incredibil de rezistentă la ger, bunica Leonora. Șichy te iubește, Russ. Să nu-mi spurci sufletul, Ana. E fiica mea spirituală. Am săpat două fîntîni, am sădit pomi, vie, am ridicat casa asta și am ajutat să crească o fetiță orfană. Lucrurile nu sînt cum par a fi. Ca lucrurile să fie exact cum par
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Voievod Ștefan, s-au adunat români din țară și de peste hotarele de astăzi ale țării, dar n-au fost lăsați să se închine la mormântul domnului lor, în timp ce foștii comuniști, bine păziți de polițiști și de jandarmi, „au intrat să spurce sfântul locaș, asemenea unor nemernici”. Perfect justificată indignarea autorului și a noastră, a tuturor românilor. în Aici, pădurile cântă și-i blestemă necontenit pe cei care ne-au furat Bucovina „cu morminte și oseminte sfinte”. În Viermele, târâtorul insignifiant condamnă
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
ne-ai dat puterea să trecem vămile istoriei. Astăzi s-au ivit altfel de vâlve care îți taie brazii, molizii și stejarii să-i dea arginți. S-au ivit zmei care înghit pădure bătrână și pădure tânără, făpturi care îți spurcă izvoarele. Înfierează pe cei care au potopit vechii codri ai României spunând: „Iartă-mă, codre, că nu te-am apărat de lăcomia monștrilor de lângă noi.” în „Vai ție, omule” se referă la vremea pătimirii sub regimul comunist, amintind: „încă nai
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
cu ochii buni Unirea. În taină și cu ură uneltesc La mândrul nostru plai moldovenesc. Ei folosesc minciună și trădare In zi de lucru ori de sărbătoare Și vor ca limba noastră dulce Din nou, de e posibil, să o spurce. Mențin la est de țară o armată Cu tancuri și rachete înarmată, Puzderie de ofițeri și soldățoi Sunt gata ca să sară peste noi. Of, sfinte Ștefan, domn curat, Vin de ne scoate din păcat. Cu paloșul de e nevoie, fă
Of, sfinte ?tefan by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83195_a_84520]
-
Mișael și Azaria. 7. Căpetenia famenilor dregători le-a pus însă alte nume, și anume: lui Daniel i-a pus numele Beltșațar, lui Hanania Șadrac, lui Mișael Meșac, și lui Azaria Abed-Nego. 8. Daniel s-a hotărît să nu se spurce cu bucatele alese ale împăratului și cu vinul pe care-l bea împăratul, și a rugat pe căpetenia famenilor dregători să nu-l silească să se spurce. 9. Dumnezeu a făcut ca Daniel să capete bunăvoință și trecere înaintea căpeteniei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85076_a_85863]
-
Meșac, și lui Azaria Abed-Nego. 8. Daniel s-a hotărît să nu se spurce cu bucatele alese ale împăratului și cu vinul pe care-l bea împăratul, și a rugat pe căpetenia famenilor dregători să nu-l silească să se spurce. 9. Dumnezeu a făcut ca Daniel să capete bunăvoință și trecere înaintea căpeteniei famenilor dregători. 10. Căpetenia famenilor a zis lui Daniel: "Mă tem numai de domnul meu împăratul, care a hotărît ce trebuie să mîncați și să beți, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85076_a_85863]
-
deznădăjduit, se va întoarce înapoi. Apoi, mînios împotriva legămîntului sfînt, nu va sta cu mîinile în sîn; ci, la întoarcere, se va înțelege cu cei ce vor părăsi legămîntul sfînt. 31. Niște oști trimise de el, vor veni și vor spurca sfîntul Locaș, cetățuia, vor face să înceteze jertfa necurmată, și vor așeza urîciunea pustiitorului. Va ademeni prin lingușiri pe cei ce rup legămîntul. 32. Dar aceia din popor, care vor cunoaște pe Dumnezeul lor, vor rămîne tari, și vor face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85076_a_85863]
-
de mare și că păcătuiți împotriva Dumnezeului nostru, luînd neveste străine?" 28. Unul din fiii lui Ioiada, fiul marelui preot Eliașib, era ginerele lui Sanbalat, Horonitul. L-am izgonit de la mine. 29. Adu-Ți aminte de ei, Dumnezeule, căci au spurcat preoția și legămîntul încheiat de preoți și Leviți. 30. I-am curățit de orice străin, și am pus rînduială în tot ce trebuiau să păzească preoții și Leviții, fiecare în slujba lui, 31. în ce privea atît darul lemnelor la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85121_a_85908]
-
de pescari aflată deasupra Dunării, între lacurile sărate, numită "Onglu", în Bugeac, sudul Basarabiei. Așezarea grupului "bulgar" al masei hune în Basarabia de sud a găsit acolo amintiri romanice. Ei locuiau acolo în corturi, în acel Bugeac, de unde "ies și spurcă regiunile vecine Dunării", cum se exprimă cronicarii bizantini. S-au ivit neînțelegeri cu bizantinii-flota imperială i-a atacat deasupra Deltei și de pe uscat, prin Sciția Mică. Însă bulgarii, deși asediați de bizantini, au reușit să treacă Dunărea pe la Noviodunum (Isaccea
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
năvălit în Ungaria cu o hoardă numeroasă și, fără a ține seamă de vârstă sau sex, au trecut prin ascuțișul sabiei pe toți cei pe care i-au putut găsi, au dat foc bisericilor și locurilor închinate numelui lui Dumnezeu, spurcându-se prin ucideri de oameni și alte blestemății de-ale lor, lăudându-se că vor supune jugului lor pe toți și mai ales pe creștini" (DIR C, sec. XI, XII și XIII, vol. I, p. 323). Foarte cutezători, mongolii au
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
zice autorul? Că trec patrule, în timpul războiului... ticăloșii de hitleriști terorizează pașnicele noastre cătune... țăranii români ies cu furci și topoare să-și apere glia strămoșească... femeile otrăvesc fîntînile... bărbații dau foc la recolte... avioanele fasciste trag cu mitralierele lor spurcate în nevinovații patrioți... copiii stau ascunși în fîn, de teama patrulelor germane... vedeți, asta înseamnă regie, să traduci în multe fraze, un singur cuvînt!"... Dar cînd V. era mîndru de cît de deștept e, sufleuza, care se uita scîrbită la
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
devenit neinteresant, desuet, fără rezonanță. Cameleonismul însă, trăiește; și, se pare, caută forme din ce în ce mai subtile, de revigorare... Un (altfel de) lup, mîncat de (un altfel de) oaie! Am mai vorbit cîndva nu mai știu unde, nici cînd, căci nouă, celor spurcați cu darul epic, ar fi absurd să ni se mai ceară și detalii documentare! despre boemii pe care i-am cunoscut la restaurantul Casei Scriitorilor din București. Printre ei, la loc de cinste, distins-căruntul Pîcă, prietenul lui Pucă. Nu, nu
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
Gh. P. doi: Va să zică, recunoști că ai un mort...! Gh. P. unu: Da, da n-am nici o vină..., alții l-au îngropat în mine... n-am nici o vină... Gh. P. doi: N-ai nici o vină? Bun; da recunoști că ai spurcat scena și urechile oamenilor cu versuri despre marele partid, despre socialismul glorios și despre genialul conducător? Gh. P. unu: Da, recunosc. Gh. P. doi:...că ai dat note de relații de cîte ori te întorceai din străinătate? Gh. P. unu
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]