KorAP: Find »[drukola/base=spută & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...25 26 27 ...33 >

805 matches

Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600

respirației, corelează tabloul actual cu tratamentul antibiotic „orb” deja aplicat [65, 106]. Examenul microscopic al sputei evidențiază o floră polimorfă, uneori cu aspecte morfologice ce sugerează germenii anaerobi: bacili gram negativi, fusiformi sau cu o colorație bipolară. Examenul bacteriologic al sputei pentru evidențierea bacteriilor anaerobe necesită metode adecvate de recoltare a sputei (prin aspirație bronhoscopică protejată sau spută spălată după metoda Mulder) care sunt încă destul de rar utilizate în practica curentă. Atunci când culturile în aerobioză rămân sterile sau sărace, faptul constituie

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
106]. Examenul microscopic al sputei evidențiază o floră polimorfă, uneori cu aspecte morfologice ce sugerează germenii anaerobi: bacili gram negativi, fusiformi sau cu o colorație bipolară. Examenul bacteriologic al sputei pentru evidențierea bacteriilor anaerobe necesită metode adecvate de recoltare a sputei (prin aspirație bronhoscopică protejată sau spută spălată după metoda Mulder) care sunt încă destul de rar utilizate în practica curentă. Atunci când culturile în aerobioză rămân sterile sau sărace, faptul constituie un argument în favoarea etiologiei cu anaerobi [33, 44, 69]. Răspunsul terapeutic

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
o floră polimorfă, uneori cu aspecte morfologice ce sugerează germenii anaerobi: bacili gram negativi, fusiformi sau cu o colorație bipolară. Examenul bacteriologic al sputei pentru evidențierea bacteriilor anaerobe necesită metode adecvate de recoltare a sputei (prin aspirație bronhoscopică protejată sau spută spălată după metoda Mulder) care sunt încă destul de rar utilizate în practica curentă. Atunci când culturile în aerobioză rămân sterile sau sărace, faptul constituie un argument în favoarea etiologiei cu anaerobi [33, 44, 69]. Răspunsul terapeutic prompt la penicilină („testul terapeutic”) și

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
această ipoteză. Argumentele ce pledează în favoarea originii canceroase sunt: - caracterul recurent,- răspunsul incomplet la tratamentul antiinfecțios intensiv,- frecvența hemoptiziilor,- peretele gros și neregulat al cavității. Diagnosticul este precizat de bronhoscopie, de examenul histologic al biopsiilor și de examenul citologic al sputei. - Bronșiectaziile abcedate (abcesele bronși-ectatice și supurațiile pulmonare peribron-șiectatice) apar la un bolnav cu supurație bronșică cronică, uneori cunoscut ca purtător de bronșiectazii, în posesia unor bronhografii anterioare; - Chistele pulmonare infectate supurează după evacuarea conținutului lor lichidian ca de exemplu chistele

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
microbian. Penicilina și metronidazolul (clindamicina) acționează sinergic [13, 44, 65]. Cel mai scump antibiotic este cel administrat incorect, insuficient sau inutil. Unele eșecuri sunt rezolvate prin reluarea „per secundam” a chimioterapiei „țintite” bazate pe examenul bacteriologic și antibiograma germenilor din spută. Subliniem că antibioticele trebuie administrate la limita maximă a toxicității fiecăruia dintre ele, timp de cel puțin 15 zile, iar durata maximă a tratamentului este de 4-6 săptămâni. Toate acestea reprezintă nu numai criterii de vindecare, dar și condiții obligatorii

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
legat de o manifestare acută, de obicei o viroză respiratorie sau o „bronșită” după care se instalează definitiv tusea și expectorația. În sezonul rece apar pusee recidivante de catar bronșic sau chiar pneumopatii acute. În timpul acestor exacerbări ale eliminărilor de spută purulentă apar hemoptiziile. Între puseele infecțioase bolnavul poate fi asimptomatic sau să prezinte semnele unei bronșite cronice banale, cu menținerea unei stări generale bune, care mai târziu se alterează progresiv, odată cu îndesirea puseelor care devin trenante și a cronicizării supurației

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
la schimbarea poziției, când tusea este mai frecventă, chintoasă, cu un caracter productiv mai accentuat. Bolnavul își face așa numita „toaletă bronșică matinală”. Uneori, schimbarea bruscă a poziției duce la un drenaj brusc al segmentelor bronșiectatice, luând aspectul unei vomici. Sputa se colectează pe 24 ore într-un pahar de colectare unde se depune în trei straturi: la fund un sediment purulent, așa numita magmă purulentă; la mijloc un strat mucos; superior un strat seros. Alteori întâlnim o depunere în 4

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
semnele generale sunt discrete: astenie, inapetență, slăbire, temperatură normală sau ușoare subfebrilități, uneori expectorația poate fi numai mucoasă, cu aspect translucid [44, 85]. Hemoptizia Apare la aproximativ 50% dintre bolnavi, având o amploare variabilă: de la simple striațiuni de sânge în spută până la formele grave, chiar mortale. Mecanismul de producere al hemoptiziilor în bronșiectazii constă în necroza epiteliului bronșic sau al parenchimului pulmonar, alteori în ruptura anastomozelor dintre arterele bronșice și arterele pulmonare care iau un aspect anevrismal. Nu există întotdeauna o

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
constituie subiectul unui capitol special. În bronșiectazii, bacteriile care suprainfectează dilatațiile bronșice aparțin, de regulă, florei cavității orofaringiene. Pe primul plan se află Haemophillus influenzae și Streptococcus pneumoniae, frecvent izolați în puseele infecțios-supurative episodice ale bronșiectaticilor [98]. De regulă însă, sputa conține o floră mixtă gram pozitivă și gram negativă, reflectând selecția operată de tratamentele chimio-antibiotice recent aplicate sau aflate în curs: Haemophillus influenzae, Staphilococcus aureus, Streptococi betahemolitici, germeni din genurile Klebsiella, Aerobacter și Proteus, Escherichia coli și Pseudomonas aeruginosa, Streptococi

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
curs: Haemophillus influenzae, Staphilococcus aureus, Streptococi betahemolitici, germeni din genurile Klebsiella, Aerobacter și Proteus, Escherichia coli și Pseudomonas aeruginosa, Streptococi microaerofili, anaerobi din genurile Bacteroides și Fusobacterium și ocazional fungi. În supurațiile bronșiectatice cronicizate, tratate în mediu de spital, flora sputei este dominată de enterobacterii și Pseudomonas. Supurațiile fetide cu germeni anaerobi sunt în prezent mult mai rare decât în perioada preantibiotică. Deși în bronșiectazii s-au înregistrat cu o frecvență mai mare decât în bronhopneumonii și bronșite titruri înalte ale

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
pacienți cu bronșiectazii stabili din punct de vedere clinic, pe o perioadă de 2 ani, a raportat o incidență de 64% a colonizării cu microorganisme potențial patogene. Autorii studiului au comparat posibilitățile diagnostice ale tehnicilor neinvazive (exsudat faringian și culturile sputei) și tehnicilor bronhoscopice (lavaj bronhoalveolar și prelevări protejate obținute prin periaj) în identificarea factorilor de risc pentru colonizarea microbiană a căilor aeriene. Cele mai frecvente microorganisme potențial patogene izolate au fost: Haemophilus influenzae (55%), Pseudomonas spp. (26%) și Streptococcus pneumoniae

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
cu sau fără simptomatologie astmatică. Interesează bronșii proximale care se umplu cu mucus compact ce conține eozinofile și micelii aspergilare. Diagnosticul se bazează pe eozinofilia sanguină, testele intracutane pozitive, prezența anticorpilor specifici în sânge și identificarea hifelor pe frotiurile din spută. Evoluție și complicații În era preantibiotică, în absența tratamentului, în evoluția naturală a bronșiectaziilor erau cunoscute următoarele modalități evolutive:- stabilitate lezională exprimată printr-o latență clinică;- evoluție cronică ondulantă îndelungată, caracterizată prin pusee de bronhoree purulentă alternând cu intervale de

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
cardiacă etc. Indicația majoră a chimioterapiei o constituie puseul acut de supurație bronșică sau agravarea bronhoreei purulente cronice. Este considerată inutilă tratarea supurațiilor stabile cu bronhoree cronică muco-purulentă sau purulentă. De asemenea, nu se tratează bolnavii cu producție cronică de spută mucoidă. La acești bolnavi urmărim atenuarea inflamației cronice locale ce agravează în timp distrugerile tisulare la nivelul peretelui bronșic. Tratamentul antibiotic se face în funcție de flora microbiană prezentă. Majoritatea episoadelor acute sunt provocate de Haemophillus influenzae și de Streptococcus pneumoniae, astfel încât

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
asociere de Oxacilină cu Gentamicină [11, 64]. Pentru obținerea unui efect optim într-o supurație cronică, cu germeni chimiorezistenți, antibioterapia trebuie efectuată minimum două săptămâni, dar dacă tratamentul nu-și dovedește eficacitatea în 6-7 zile (modificări cantitative și calitative ale sputei) trebuie întrerupt și schimbat. O asociere foarte activă este realizată de o cefalosporină (Keflin 8 g/zi) cu Gentamicină 240 mg/zi. Dacă eșecurile și recăderile sunt repetate și frecvente apare riscul de selecție a speciilor chimiorezistente. Repetarea frecventă a

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
schimbat. O asociere foarte activă este realizată de o cefalosporină (Keflin 8 g/zi) cu Gentamicină 240 mg/zi. Dacă eșecurile și recăderile sunt repetate și frecvente apare riscul de selecție a speciilor chimiorezistente. Repetarea frecventă a examenului bacteriologic al sputei cu antibiogramă este obligatorie, deși rareori acesta poate fi efectuat în condiții tehnice corecte. Din acest motiv se preferă o conduită „empirică” ce urmărește o acoperire largă a speciilor „neobișnuite” din sputa bronșiectaticilor: gram negativi, stafilococi, anaerobi. Alegerea antibioticelor poate

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
speciilor chimiorezistente. Repetarea frecventă a examenului bacteriologic al sputei cu antibiogramă este obligatorie, deși rareori acesta poate fi efectuat în condiții tehnice corecte. Din acest motiv se preferă o conduită „empirică” ce urmărește o acoperire largă a speciilor „neobișnuite” din sputa bronșiectaticilor: gram negativi, stafilococi, anaerobi. Alegerea antibioticelor poate fi ajutată de examenul microscopic al sputei care furnizează o orientare utilă asupra morfologiei și tinctorialității florei dominante din spută. A treia categorie de bolnavi o reprezintă cazurile grave, complicate, cu probleme

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
acesta poate fi efectuat în condiții tehnice corecte. Din acest motiv se preferă o conduită „empirică” ce urmărește o acoperire largă a speciilor „neobișnuite” din sputa bronșiectaticilor: gram negativi, stafilococi, anaerobi. Alegerea antibioticelor poate fi ajutată de examenul microscopic al sputei care furnizează o orientare utilă asupra morfologiei și tinctorialității florei dominante din spută. A treia categorie de bolnavi o reprezintă cazurile grave, complicate, cu probleme de risc vital, cu pusee supurative, cu complicații pneumonice și bronhopneumonice, cu insuficiență respiratorie și

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
o conduită „empirică” ce urmărește o acoperire largă a speciilor „neobișnuite” din sputa bronșiectaticilor: gram negativi, stafilococi, anaerobi. Alegerea antibioticelor poate fi ajutată de examenul microscopic al sputei care furnizează o orientare utilă asupra morfologiei și tinctorialității florei dominante din spută. A treia categorie de bolnavi o reprezintă cazurile grave, complicate, cu probleme de risc vital, cu pusee supurative, cu complicații pneumonice și bronhopneumonice, cu insuficiență respiratorie și decompensare cardiacă, la care se recomandă astăzi trecerea directă la antibioterapie de largă

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
se poate folosi vaccinul antipiocianic, antistafilococic, preparate din tulpina pacientului în cauză [93]. Drenajul postural Este o tehnică fizioterapeutică foarte utilă în bronșiectaziile supurate, îndeosebi în cele hipersecretante. Această procedură este indicată la bolnavii ce produc cel puțin 30 ml spută pe zi. Drenajul postural asigură o eliminare mult mai eficientă a secrețiilor bronșice față de tusea spontană sau voluntară, deoarece aceasta provoacă colapsul expirator al porțiunilor proximale ale bronșiilor dilatate și implicit blocarea conținutului celor distale. Există rezerve în ceea ce privește administrarea fluidifiantelor

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
postural asigură o eliminare mult mai eficientă a secrețiilor bronșice față de tusea spontană sau voluntară, deoarece aceasta provoacă colapsul expirator al porțiunilor proximale ale bronșiilor dilatate și implicit blocarea conținutului celor distale. Există rezerve în ceea ce privește administrarea fluidifiantelor și expectorantelor, deoarece sputa acestor bolnavi este fluidă datorită enzimelor hidrolitice produse de celulele fagocitare care, datorită stagnării secrețiilor, își pot exercita acțiunea de distrugere a structurii gelului. Sputa devine astfel mai puțin vâscoasă decât în astm sau în bronșita cronică. Dacă totuși se

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
dilatate și implicit blocarea conținutului celor distale. Există rezerve în ceea ce privește administrarea fluidifiantelor și expectorantelor, deoarece sputa acestor bolnavi este fluidă datorită enzimelor hidrolitice produse de celulele fagocitare care, datorită stagnării secrețiilor, își pot exercita acțiunea de distrugere a structurii gelului. Sputa devine astfel mai puțin vâscoasă decât în astm sau în bronșita cronică. Dacă totuși se consideră necesară fluidificarea secrețiilor se pot folosi: iodura de potasiu, clorura de amoniu, benzoatul de sodiu, bromhexinul [77, 95, 101]. Drenajul postural se efectuează de

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
în cazul unui lot de 166 pacienți care au fost supuși rezecției pulmonare pentru bronșiectazii. Lotul includea 92 femei și 74 bărbați, vârsta medie fiind de 34,1 ani (limite 7 și 70 ani). Simptomele includeau tusea (100%), expectorația de spută purulentă (81%), sputa cu halenă fetidă (66%) și hemoptizia (21%), cu o durată medie a simptomelor de 5,7 ani. Indicațiile pentru intervenția chirurgicală au inclus:- eșecul tratamentului medical (95%),- hemoptizia masivă (3%)- abcesul pulmonar (2%). În majoritatea cazurilor (77

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
lot de 166 pacienți care au fost supuși rezecției pulmonare pentru bronșiectazii. Lotul includea 92 femei și 74 bărbați, vârsta medie fiind de 34,1 ani (limite 7 și 70 ani). Simptomele includeau tusea (100%), expectorația de spută purulentă (81%), sputa cu halenă fetidă (66%) și hemoptizia (21%), cu o durată medie a simptomelor de 5,7 ani. Indicațiile pentru intervenția chirurgicală au inclus:- eșecul tratamentului medical (95%),- hemoptizia masivă (3%)- abcesul pulmonar (2%). În majoritatea cazurilor (77%), boala a fost

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
stare de rău general, subfebrilități, scădere ponderală; pot apare hepatosplenomegalia și adenopatiile periferice. Imaginea radiologică poate fi normală sau cu infiltrate difuze. La orice pacient cu histoplasmoză progresivă trebuie determinați anticorpii anti-HIV. Histoplasma capsulatum poate fi identificată nu numai în spută, lavaj bronho-alveolar sau țesut pulmonar, ci și în fagocitele circulante, în măduva osoasă hematogenă sau în ganglionii limfatici; detectarea antigenului Histoplasma în urină este un test curent [31]. Culturile sunt pozitive în peste trei sferturi din cazuri. Evoluția poate fi

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
maroniu, cenușiu, roșiatic sau gălbui, alcătuit din fungi vii și morți, elemente sangvine și detritusuri. Creșterea miceliilor, eliberarea micotoxinei și reacția inflamatorie duc la lărgirea cavității și creșterea micetomului. În cazul morții miceliilor aspergilomul se poate lichefia și elimina prin spută; mai rar se poate calcifica. Cavitățile pulmonare care găzduiesc asper-gilomul rezultă cel mai frecvent după tuberculoză, dar pot fi produse și de sarcoidoză, infarct pulmonar, abces pulmonar cavitar vindecat, fibroză post-radică, emfizem bulos, pneumotorax, carcinom excavat, bronșiectazii, proteinoză alveolară, bont

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]