1,895 matches
-
din drum privește orb tăcerea ruginită Și undeva o cruce își piaptănă pletele cărunte. Pe dealul dinspre uitare aleargă copilăria, O lacrimă se frânge pe ciutura fântânii, Mama mai toarce caierul nesfârșitei doine, Pe care bunicul o atârnase-n grinda stânii. Sub salcâmul din poala izvorului albastru Coboară luna cu stelele zornăind în buzunar, Începe să cadă frunza peste pârleazul pustiu, Trec prin sat, căzut în suflet, ca printr-un bazar. VENISE TOAMNA Venise toamna în parc. Sta zvârlită sub haina
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/358181_a_359510]
-
Praful din drum privește orb tăcerea ruginităși undeva o cruce își piaptănă pletele cărunte.Pe dealul dinspre uitare aleargă copilăria,O lacrimă se frânge pe ciutura fântânii,Mama mai toarce caierul nesfârșitei doine, Pe care bunicul o atârnase-n grinda stânii.Sub salcâmul din poala izvorului albastruCoboară luna cu stelele zornăind în buzunar,Începe să cadă frunza peste pârleazul pustiu,Trec prin sat, căzut în suflet, ca printr-un bazar.VENISE TOAMNAVenise toamna în parc.Sta zvârlită sub haina paznicului de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/358181_a_359510]
-
consumă cina, și mai trag, ...să meargă, câte-un strop de vin. Liniștea adâncă, a nopții depline, face să se-audă, tot mai apasat, vorbe de drumeți: parcă sunt străine... Se-aud tot mai clar, venind dinspre sat. Câinii de la stână, vânturând din coadă, le și dau de știre, cu câte-un lătrat, c-au intrat, călări, trei bărbați pe poartă: Și zărind pastorii, s-au apropiat. „Seară bună, oameni!” - zic, ...stâlcit puțin: „Suntem Magi, și <semnul> care l-am urmat
NOSTALGIE DE IARNĂ MADRILENĂ! de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 369 din 04 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358440_a_359769]
-
hoții de azi-noape ... Că mai mult au hodorogit decât au furat și că n-a mai pomenit ca unul să cotrobăiască și vreo cinci să stea de pândă la poartă ... Și începe a se jelui că bărbatul ei, omorât la stână, n-a avut parte de hoți ageamii ca ăștia. În ce-l privește pe feciorul Catrinei, acesta nu-și putea încă alunga rușinea că i s-a arătat mamă-sa în pielea goală. Și, mai ales, că a înlesnit asta
ŞOTIILE TINEREŢII ŞI NĂLUCA RĂZBOIULUI (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358437_a_359766]
-
din drum privește orb tăcerea ruginită Și undeva o cruce își piaptănă pletele cărunte. Pe dealul dinspre uitare aleargă copilăria, O lacrimă se frânge pe ciutura fântânii, Mama mai toarce caierul nesfârșitei doine, Pe care bunicul o atârnase-n grinda stânii. Sub salcâmul din poala izvorului albastru Coboară luna cu stelele zornăind în buzunar, Începe să cadă frunza peste pârleazul pustiu, Trec prin sat, căzut în suflet, ca printr-un bazar. George Baciu Referință Bibliografică: REZULTATE CONCURS NATIONAL / George Baciu : Confluențe
REZULTATE CONCURS NATIONAL de GEORGE BACIU în ediţia nr. 597 din 19 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/358024_a_359353]
-
securitate, mutarea în locuri strategice, asigurarea de alimente, atacuri asupra dușmanilor înrăiți ai poporului care-i urmăreau de ani de zile, relațiile de prietenie pe care le-au menținut cu locuitorii satelor, în mod special cu bacii și ciobanii de la stânele de sub poalele Făgărașului, care le-au fost de mare ajutor, plus acțiunile de mobilizare ale oamenilor prin cuvântări patriotice pentru a nu ceda formelor inumane la care erau supuși, să adere la o colectivizare forțată, la distrugerea satului romanesc etc.
JERBE DE FLORI PENTRU EROI NEMURITORI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358083_a_359412]
-
Toate Articolele Autorului am trecut peste carpați ca o pasăre în zbor și-am văzut din depărtare cum se zbate un popor, peste munți și peste văi doar tăceri pustiitoare și o vară secetoasă, dominată doar de soare, într-o stână, mai la vale, ținem țințirim de morți, condamnați ca să se roage pe la fel de fel de porți. lângă vatra părintească păstrăm doina sub cărbuni, dorul nostru din vecie, ce ne vine din străbuni. din găvanele câmpiei am vărsat numai obol
ŢARA MEA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 575 din 28 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357640_a_358969]
-
pe Caraiman, Unde-a ales Regina Mamă Ca să ridice un Altar Eroilor români care au căzut În marele război și sfânt, Ca să-ntregească un popor De libertate și dreptate iubitor. Sunt plini Bucegii de minuni Și de cabane și de stâni, Păduri cu brazi înalți și fagi, Ape, cascade, lacuri și poiene largi. Pe crestele cele înalte Unde sar negrele capre, Floarea-de-colț, floarea reginei, Bujorul aprins, rhododendronul, Unde se avântă-n văzduh șoimul Și urșii sunt la ei acasă Trăind în
BUCEGI, TEZAUR DE NATURĂ VIE de IONEL GRECU în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357737_a_359066]
-
Și urșii sunt la ei acasă Trăind în pădurea verde, deasă, Cu rare și alese flori, Cu cerbi, cocoși, râși, căpriori, În peșteri, chei și urlători, Turiști, salvamontiști, silvicultori, Cu baci, băcițe pricepute Cu vaci, oi mândre și cornute, Cu stâne în poiene-alpine Păziți de credinciosul câine. Tezaur de natură vie, Bucegii-s o minunăție. Cu reverență vouă mă închin, Bucegilor dar sfânt, divin, Și an de an am să revin! Ionel GRECU Referință Bibliografică: BUCEGI, TEZAUR DE NATURĂ VIE / Ionel Grecu
BUCEGI, TEZAUR DE NATURĂ VIE de IONEL GRECU în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357737_a_359066]
-
revăd linia vieții trecând cu roți de moarte peste dragostea mea apropie-te..., nu-ți fie teamă de vei găsi în locul meu ecoul ... RONDEL MIORITIC Se gudură-nserarea spre ultimele sate Și tremură cămașa pe mine ca o apă, La stâna lor ciobanii țin stelele sub pleoapă Când ugerul luminii e gol pe jumătate Și totuși împăcarea doar pe la colțuri sapă Vulcanul unor gânduri în tâmplă mi se zbate, Se gudură-nserarea spre ultimele sate Și tremură cămașa pe mine ca
INELELE TRUNCHIULUI DE TEI (POEZII) de GEORGE TEI în ediţia nr. 875 din 24 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344683_a_346012]
-
casele lor. Se zice că, de atunci, țarina lui Ilia Polec n-a mai fost păscută niciodată de vitele vecinilor. Nu de alta, dar cu necuratul nu te pui! Odată am avut și eu ocazia să călătoresc cu Ilia spre stâna de la Oseredoc. Împreună cu mama, mergeam la munte, la cules de merișoare. Ilia Polec ne-a ajuns din urmă. Era călare pe iapa lui gălbuie, brează, pe care o știam de când lumea. Eu și mama mergeam pe jos. Fiind mai în
ILIA POLEC de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350711_a_352040]
-
de hâtru era Ilia Polec cu alții, se găsi cineva de hac și de cojocul lui. Veni vremea să fie păcălit și el de cineva. Într-o vară, mama îl trimise pe fratele meu mai mic, Mihai, să meargă la stână, să aducă niște caș de la oile noastre. Și ce se gândi băiatul? Că e prea greu să meargă pe jos până la stână, apoi, la întoarcere, să care în spinare atâtea kilograme de caș. Ce-ar fi să încerce la vecinul
ILIA POLEC de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350711_a_352040]
-
el de cineva. Într-o vară, mama îl trimise pe fratele meu mai mic, Mihai, să meargă la stână, să aducă niște caș de la oile noastre. Și ce se gândi băiatul? Că e prea greu să meargă pe jos până la stână, apoi, la întoarcere, să care în spinare atâtea kilograme de caș. Ce-ar fi să încerce la vecinul din vale, Ilia Polec, să-i ceară cu împrumut iapa, doar pentru ziua aceea. Ilia Polec era vecin aflat în bune relații
ILIA POLEC de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350711_a_352040]
-
văzu că îi căzuse o potcoavă! De la galop, se-nțelege! Vai, vai! Cum o să-i aducă iapa înapoi lui Polec? A mers de acolo înainte cât se poate de încet, pe jos, ținând iapa de căpăstru, pe cărări netezi, până la stână. Apoi, tot ușurel, la întoarcere spre casă. Seara, când duse iapa înapoi lui Ilia Polec, acesta a rămas tare nemulțumit de starea animalului. Nu degeaba nu-l trăgea inima să dea ce-i al lui pe mâini străine! Acum își
ILIA POLEC de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350711_a_352040]
-
mulsul oilor,/ Fluier cu noroc./ Când vine furtuna, / Fluierul să cânte./ Vremea se răzbună/ Peste deal și munte./ Și se-aud izvoarele,/Fluieraș de soc,/ De se-ntrec cântările,/Fluier cu noroc./ Ciobănaș te pune la cureaua bine/ Nu știu cum la stână/ Aș sta fără tine./ Când dorul apasă greu,/Fluieraș de soc,/ Tu să-i cânți duios mereu,/Fluier cu noroc./ Toamna când coboară/ Și vine în sat/ Nu-i cânta de jale,/ Cântă-i de jucat./ Că se uită fetele
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
În final s-a îndrăgostit de el. „Un cântec de jale” (Un cântic ca di jali) are ca temă coborârea oilor de la munte la Sfântul Dumitru în procesul transhumanței și ca motiv central comuniunea om-natură. După ce au coborât toți de la stână cu oi și măgari, ultimul a rămas baciul să închidă stâna. Coborând la vale a fost cuprins de jale, regretă că părăsește muntele și se gândește că primăvara este prea departe până la întoarcere. În timp ce cobora el cânta un cântec de
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
Un cântic ca di jali) are ca temă coborârea oilor de la munte la Sfântul Dumitru în procesul transhumanței și ca motiv central comuniunea om-natură. După ce au coborât toți de la stână cu oi și măgari, ultimul a rămas baciul să închidă stâna. Coborând la vale a fost cuprins de jale, regretă că părăsește muntele și se gândește că primăvara este prea departe până la întoarcere. În timp ce cobora el cânta un cântec de jale și valea îi întorcea ecolul. El este cuprins de un
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
văzut, Că bătrânul Drăgan n-a mai venit, Și-n locul lui, pe capră, sta Traian, Feciorul cel mai mare, frumos cioban, Care venise pe la părinți să-i vadă, Și-a zis: "Ce năroadă, vrea la sfinți!..." Și drept la stână, sus pe munți O lasă pe Floarea-n miez de noapte. - Pân-la schit e de mers... și poate Bine-ar fi să te odihnești, draga mea... Floarea se cutremura că nu-i Drtăgan: - O, vai de mine!... Tu ești Traian
IUBIRE, BURUIANĂ REA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 999 din 25 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360703_a_362032]
-
cu o sârmă, ce se dorea a fi pască. Coca a fost necrescută cu drojdie, că n-aveau, dar azimile miroseau plăcut a pâine. Cea subțire, deși nu semăna cu cea pe care o primeau de la comunitate, simboliza pasca. De la stână, pe unde trecuse și curățase saivanul, Trifu adusese un lighean de pacele, trei capete de miel și două picioare din față. Carne, să tot mănânci!!... În credința iudaică, în săptămâna Paștelui, la părinții ei, mâncau preparatele făcute după rețetele tradiționale
SÂMBĂTA PAŞTELUI ÎN TRANSNISTRIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359965_a_361294]
-
SERILE DE IARMAROC În acea seară au umblat doar să vadă lumea căci era lume multă și totul era la niște prețuri mari. S-au întâlnit și cu moș Lică cu Leana surda, dar la scurt timp au plecat la stâna lor, nu înainte ca Beldie să primească o înghețată cu vanilie, chiar de la Leana surda. Ziua de vineri a trecut pentru cei doi de parcă nici nu ar fi fost. Vineri seara au revenit pentru a se distra și ei. Grapă
BELDIE ŞI SERILE DE IARMAROC de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 387 din 22 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360170_a_361499]
-
fugise de acasă. Lican l-a rugat pe Grapă să aibă grijă de micul său consătean. L-a asigurat pe Beldie că nu va spune nimănui că l-a întâlnit. S-au despărțit, și Grapă cu Beldie au plecat spre stână. După această întâlnire Grapă a devenit mai grijuliu cu Beldie, ca un adevărat frate mai mare. A doua zi avea să afle și moș Lică povestea lui Beldie. Grapă avea să afle că moș Lică îl cunoștea pe tata lui
BELDIE ŞI SERILE DE IARMAROC de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 387 din 22 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360170_a_361499]
-
solul argilos de sub dealul Ciofului dar și pe celelalte dealuri. În valea Ciofului există două izvoare unul mai spre nord, iar celălalt mai spre sud, pe terenul viran pe unde pășteam cârlanii, aceștia fiind mieii care nu erau preluați de stânele din sat. Azi pe acest loc viran s-a amenaja un teren de fotbal destul de cochet. Rețeaua hidrografică este destul de bine conturată datorită unor izvoare care își mențin tot anul un debit permanent. Pârâul Ciofului este alimentat de două izvoare
PETIA SATUL MEU NATAL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 677 din 07 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359853_a_361182]
-
două fetițe sănătoase la naștere, pentru a li se acorda asistența medicală necesară obligatoriuîn astfel de situații delicate. Prefera să nu se mai gândească la ghinionistul tată. Ieșise dintre casele satului Secăria, așa că își iuți pașii spre tăpșanul ce adăpostea stâna lui Miron, prietenul său din copilărie și camaradul de arme din timpul războiului, când evenimentele i-au purtat până pe la Cotul Donului, de unde a început retragerea trupelor românești, împinse de armata sovietică mereu în ofensivă. Se zvonea pe front că
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359935_a_361264]
-
mai este și politica asta! Luna își făcuse apariția pe cerul senin și plin de stele. Se vedea ca în palmă pe tot podișul străjuit de ambele părți de fălnicia munților. Sus, sub un fag secular se afla coliba de la stâna lui Miron. Câinii, cum au simțit miros de om străin, au și început să latre și s-o ia la vale în întâmpinarea intrusului. Miron nu se mai aștepta ca prietenul lui să ajungă la acea ora târzie, așa că ieși
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359935_a_361264]
-
au înturnat la picioarele baciului, scuturându-și plictisiți cozile pline cu mărăcinii adunați de pe pășuni. Mogâldeața se apropia din ce în ce mai mult și Miron, pentru orice eventualitate, trimise unul dintre ciobanii săi să-l întâmpine pe doctor și să-l însoțească până la stână. Nu putea ști ce reacție vor avea câinii la apariția în noapte a unui necunoscut? - Ce-i, mă frate, cu tine la ora asta? Nu te-ai gândit că te puteau rupe câinii de pe la vreo stână sau să te încolțească
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359935_a_361264]