770 matches
-
dughenile în vremea aceea. --Iată și o treabă de mirare, sfințite . --Ce anume? --La 23 iunie 1784, preoții “Iereu Ion Iancul ot (de la n.n) Curălari, iereu Enachi ot Curălari” dau jupânesii Maria doi stânjeni din locul bisericii în schimbul unui stânjen din locul ei necesar unei hudiți pentru enoriași. --Pe unde venea acea hudiță, fiule? --“Alăture cu locul Foteștilor în lungul locului până în Drumul Sărării”. --Să nu crezi tu că un giuvaergiu nu știa să facă o afacere. Ascultă doar: “Eu
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
keni și jumătate, iar înălțimea este de paisprezece keni, un shaku și cinci suni. Înalții oficiali voiau să afle mai întâi de toate forma galionului care urma să se construiască în curând. — Va avea două catarge: cel mare avea cincisprezece stânjeni, iar catargul mic - treisprezece stânjeni. Carena vasului o vom lăcui. În timp ce tălmăcea întocmai cuvintele constructorului, misionarul se gândea în ce scop aveau de gând japonezii să folosească o astfel de corabie. Înalții oficiali mai spuseră că vor să știe cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
este de paisprezece keni, un shaku și cinci suni. Înalții oficiali voiau să afle mai întâi de toate forma galionului care urma să se construiască în curând. — Va avea două catarge: cel mare avea cincisprezece stânjeni, iar catargul mic - treisprezece stânjeni. Carena vasului o vom lăcui. În timp ce tălmăcea întocmai cuvintele constructorului, misionarul se gândea în ce scop aveau de gând japonezii să folosească o astfel de corabie. Înalții oficiali mai spuseră că vor să știe cum se deosebea acest galion de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
1,81 m, 1 shaku, aproximativ 30,3 cm și un sun, aproximativ, 3,03 cm. Prin urmare, dimensiunile vasului sunt de aproape 32 de metri și jumătate înălțime, aproape 10 metri lățime și aproape 26 de metri înălțime. Un stânjen marin are aproximativ 183 de centimetri, așadar catargele mari vor avea în jur de 27 de metri, iar catargul mic, în jur de 24 de metri. Ușă glisantă din hârtie cu rama din lemn de bambus. Cea mai mare dintre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
și dragostea față de câini sau canari, povestea fără sfârșit despre fiul pierdut, povești din familii de proletari sau mic-burghezi, unele rostite în dialect și condimentate cu înjurături în polonă, celelalte într-o limbă oficială, sacadată și scurtată la lungimea unui stânjen, unele al căror motor era infidelitatea și altele pe care abia mai târziu aveam să le înțeleg ca istorii în care era vorba despre tăria spiritului și despre jalnica slăbiciune a cărnii. Toate astea și mult mai multe încă - nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
pînă în zidul dughenilor, ori să arate sama stînjănilor cîți în lungu și cîți în curmeziș și n-au arătat nici hotarnică nici altă dovadă”. Drept urmare, după socotelile vornicilor de poartă, Locman ar trebui să înapoieze feciorilor lui Fote un stânjen și cinci palme în lungul locului, iar reclamații să dea „gerahului” doar cinci palme „în fundul locului”. Ei ai văzut cum se întorc lucrurile, fiule? Am văzut, părinte, și din câte îmi dau eu sama necazul a pornit mai de multă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
pentru a stinge focul? Asta-i adevărat. Și se vede treaba că vornicii de poartă sunt oameni care gândesc gospodărește... Să vezi acum trei târgoveți de pe Podul Vechi care se asociază și iau împreună cu bezmăn (chirie) un loc de zece stânjeni pentru a-și face fiecare o dugheană. Nu știi însă de la cine au luat locul. Ba știu, părinte. De la Ștefan Năstase postelnicul, pe care l-am tot întâlnit noi pe Podul Vechi și cu alte afaceri. La 15 sptembrie 1772
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
pentru Sfântul Mormânt al Domnului și din cărțile de milă ce au avut și de la alți domni,...dat-am și am întărit și am înoit Sfântului Mormânt...ca să aibă obroc de sare din ocna noastră pe an câte 150 de stânjeni de sare.” Când am sfârșit de citit, călugărul s-a întrebat cu glas tare: „O fi mult...O fi puțin...Nu știu să-ți spun .” Apoi s-o luăm și noi pe departe, precum vodă, și poate vom afla. Uite
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
s-o luăm și noi pe departe, precum vodă, și poate vom afla. Uite cam cum ar trebui să socotim, părinte: Dacă luăm ca măsură sterul de lemne, care este egal cu un metru cub, și dacă știm că un stânjen are opt steri, atunci socoata îi gata. Ar cam fi vreo 1200 de steri (metri cubi) de sare. Ce spui de asta, părinte? Este oleacă de sare acolo. Și unde mai pui că era de pomană... „Cum văd eu, lesne
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
Gheorghe Duca când era vistiernic mare la 20 aprilie 1665<footnote Paul Mihail, Documente și zapise moldovenești de la Constantinopol, Iași, 1948, p. 63 footnote>; Frăsinenii-sat în ținutul Hotinului, confirmat Cetățuiei la 28 februarie 1673<footnote Ibidem, p. 77 footnote> și Stânjenii din ținutul Iași; Tuluceștii din ținutul Covurlui cumpărat de Duca Vodă la 21 noiembrie 1669<footnote Ibidem, p. 69 footnote>; Bahrineștii din ținutul Suceava. ,,Jumătate din moșia Bahrinești a fost donată la 31 mai 1695, Mănăstirii Cetățuia de către Anastasia domnița
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Cât privește pădurea aceasta, aș avea să vă spun o mulțime de lucruri nostime care mi s-au întâmplat aici, și cu Frosino din Panzano, și cu alții care voiau din lemnele acelea. Frosino, cu deosebire, a trimis după câțiva stânjeni de lemne, fără a-mi spune nimic; iar când a fost vorba de plată, a vrut să-mi oprească zece lire; spunea că le avea de primit de la mine de acum patru ani, când am pierdut la jocul de cărți
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
el se dusese să ia lemnele pentru celălalt; tandem Giovanni Machiavelli intră în vorbă la mijloc și ne făcu să ne împăcăm. Batista Guicciardini, Filippo Ginori, Tommaso del Bene și alți câțiva de la oraș mi-au cerut fiecare câte un stânjen tocmai când bătea vântul acela de la miazănoapte. Eu le-am făgăduit la toți; trimisei unul lui Tommaso, care a ajuns însă la Florența pe jumătate, pentru că de încărcat l-au încărcat și el, și nevasta, și slujnicele, și copiii, de parcă
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
Bursucani-numită Grivița”-Com.Odaea Bursucani,Plasa Târgul-Județul Tutova,întocmit de ing.hotarnic maior A.Capitanovits de la Ministerul Agriculturei Comerciului Industriei și Domenelor.Suportul planului este calcul pânzat.Planul are doua scări grafice pentru 1:10.000,în metri și în stânjeni.Planul conține și lămuriri privind distribuția pământului în vatra satului și în câmp,cu suprafețele în sistemul vechi și în sistemul metric.Impărțirea terenului din câmp este făcută în 9 lanuri de la nord spre sud,cu parcelele numerotate de la 1
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
a arșiței dogoritoare. Băieții starostelui au mers la dascălul Ioan să găsească vreo ieșire din greaua încercare la care erau supuși locuitorii sălașului. Vremea se anunța îmbietoare drumului parcurs de cei doi tineri. Soarele de abia se ridicase de vreun stânjen, iar roua nu se risipise de pe firele adormite ale imașului. Cărarea urca domol spre Sângeap și se afunda, întortocheată, în valea pârâuașului, care răcorea setea oilor, păscute de ciobanii locului. Băieții, călări, se întreceau și cântau din frunză, pentru a
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
Astea erau datele pe care le cunoșteam. Și că era din marmură, pe care mușchiul crește repede la miazănoapte. Dar Amália s-a angajat să o curețe. După cum îți spun, i-am priponit-o la cap. O coloană de un stânjen înfiptă în noroi. De unu patruzeci deasupra, iar dedesubt până pe lumea cealaltă. O legătură mai trainică peste milenii decât cuțitul. Nici nu l-a considerat nimeni un mormânt. Vara, ciobanul se sprijinea de el, iar morții noi erau înmormântați la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
extrem de importantă în război - mai ales într-o luptă care implică penetrarea în teritoriul inamic. Dacă nu reușești să te retragi în siguranță, e ca și cum ai uita ultimul coș de pământ când sapi un puț adânc de o sută de stânjeni. Mișcă-te cu iuțeala vântului și întoarce-te la fel. — Îți înțeleg foarte bine precauția. Odată ce speranța i se împlinise, Genba era absolut docil. Katsuie își adună imediat generalii. Până seara, ordinele fuseseră trimise în toate taberele, iar pregătirile tuturor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
nimic în nuanța lor de nedescris. Lumea se mira de frumusețea ei intangibilă. Ea era trufașă. Trufașă mai era. A închipui, Et puis A se preschimba Scump Crăiasă Insectă Preafrumoasă Isteț Taci, tu Inventiv Chiar te rog Indesit Prețios Plecat Stânjeni, incomod, a incomoda Petrecere, petrecut Țintă, a țintui Estetic Tace Iubi Taci, tu, din gură Stânjeni, incomod, A incomoda Clipă de plăcere Chiar te rog Prețios My lord se uita la lună. Aceasta era acoperită de un nor de ceață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
dă ș-aceluia o bucat-de carne ș-o bucat-de turtă și-i zice: Du-te bre-n pace! Când a ajuns, n-o apucat a ațâta focul și soarele acu era sus. Frații lui atâta dormise c-acu-ntrase mai de-un stânjen în pământ. Când s-o trezit o zis: - I, Călin Nebune! lung - a mai fost noaptea asta. Da CĂLIN - NEBUNUL nimica nu le-a povestit din ceea ce s-o petrecut cu dânsul noaptea. A pregătit ei iar să se pornească
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
fiecare an. ― După patru ani doar, adică în 1733 iunie 8, Constantin Nicolae Mavrocordat voievod dăruiește Sfântului Mormânt câte 250 de lei anual din venitul vămii din Iași”. ― La data de mai sus, același voievod dăruiește Sfântului Mormânt 150 de stânjeni de sare “Și această sare să aibă a o lua egumenul de Galata sau oricare va fi epitrop”. ― Cam câtă sare intra într-un stâjen, părinte? ― Din câte știu eu, un stânjen ar echivala cu un ster. Adică un metru
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
sus, același voievod dăruiește Sfântului Mormânt 150 de stânjeni de sare “Și această sare să aibă a o lua egumenul de Galata sau oricare va fi epitrop”. ― Cam câtă sare intra într-un stâjen, părinte? ― Din câte știu eu, un stânjen ar echivala cu un ster. Adică un metru cub. Așa că sfințiile lor nu se puteau plânge de lipsa sării. ― În popor e o vorbă, părinte. ― S-o auzim. ― Dacă mănânci sărat, umbli noaptea prin sat... ― Cred că primeau sarea cu zgârcenie
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
rebeliunii lui Thomas Mătăsosul. Epicentrul pare să se fi situat În acea parte a regiunii metropolei care e constituită din cheiul hanului și din parohia Sfîntului Michan pe o suprafață de patruzeci și unu de acri două sferturi și un stînjen. Toate impunătoarele reședințe din vecinătatea palatului de justiție au fost ruinate și nobilul edificiu Însuși unde În momentul catastrofei se desfășurau dezbateri juridice este literalmente o masă de ruine sub care este de temut că toți ocupanții au fost Îngropați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
care își schimbă codrul fața verde, numai ce trăsni în pereții muntelui, nori de zloată și de gheață s-au prăbușit curmând orice viață pe tot cuprinsul muntelui. Și peste ceasuri, când mândrul soare și vânturile limpeziră hăul, cu-n stânjen se săltase Ceahlăul... Legenda Pietrelor Detunate (folclor) Oamenii de prin partea locului spun că Detunatele ar fi fost, la început, o stâncă îngemănată dar, într-o bună zi de vară, pe o arșiță înăbușitoare, s-a pornit din senin un
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
putea pronunța numele nici unui lucru pentru că nu era sigur de nimic. Cine ești tu? stăruie a doua oară părintele. ─ ? Cine ești tu? întreabă părintele și a treia oară, rezemându-se confortabil la picioarele Cuviosului Antonie cu toiagul său de doi stânjeni. Cred că ar fi mai bine să plec. În tinda bisericii, dă nas în nas cu Aurora Martinescu. O salută zâmbind într-un dinte. ─ Izabela Ciortea, ce mai faci? ─ Doamna profesoară! Nu știam că-l cunoașteți și dumneavoastră pe părintele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
Cît privește pădurea aceasta, aș avea să vă spun o mulțime de lucruri nostime care mi s-au întîmplat aici, și cu Frosino din Panzano, și cu alții care voiau din lemnele acelea. Frosino cu deosebire a trimis după cîțiva stînjeni de lemne, fără a-mi spune nimic; iar cînd a fost vorba de plată, a vrut să-mi oprească zece lire; spunea că le avea de primit de la mine de acum patru ani, cînd am pierdut la jocul de cărți
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
se dusese să ia lemnele pentru celălalt; tandem 1 Giovanni Machiavelli intră în vorbă la mijloc și ne făcu să ne împăcăm. Batista Guicciardini, Filippo Ginori, Tommaso del Bene și alți cîțiva de la oraș mi-au cerut fiecare cîte un stînjen tocmai cînd bătea vîntul acela de la miazănoapte. Eu le-am făgăduit la toți; trimisei unul lui Tommaso, care a ajuns însă la Florența pe jumătate, pentru că de încărcat l-au încărcat și el, și nevasta, și slujnicile și copiii, de parcă
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]