KorAP: Find »[drukola/base=stăpână & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...25 26 27 ...126 >

3,144 matches

Corola-blog/BlogPost/367844_a_369173

iubesc mult, totuși, trebuie să-mi împlinesc ursita. - Fii binecuvântată, fata mea, și urmează-ți drumul tău! Primăvara se urcă în trăsura ei, însoțită de viteazul Nor Alb, în aclamațiile și uralele celor din jur. Vânjoșii nori albi purtau trăsura stăpânei lor într-un zbor lin. Soare-Împărat se întoarse la căpitanul Zefir și-i spuse: - Ai grijă ce faci! Ai grijă de prințesă, așa cum ai promis! - Așa cum am promis, Majestate! răspunse căpitanul Zefir. În aclamații și urale, alaiul Primăverii se puse

MĂRŢIŞOR-19 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367844_a_369173]
vrăjitoarei și teroristului, ca din oală. - Ura! La luptă! - Noroc cu nea Ciorică, șopti Viscorilă. Cretinul ăsta de Prăpădenie doar atâta știe: “Prăpăd, prăpăd să faceți!” Și ce mă doare este că porcul se umple cu medalii, iar scumpa noastră stăpână nici nu-și dă seama cât este de incapabil. - Dă-l în mă-sa, zise Nămețilă. Dacă și de data asta întinde râtul la decorații, îl pocnesc, zău îl pocnesc! Numai voi să mă susțineți. - Lăsați-l pe mâna mea

MĂRŢIŞOR-19 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367844_a_369173]
Corola-blog/BlogPost/367871_a_369200

nr. 1436 din 06 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Pădurea Soarelui (5) Cotanele îi priviră îndelung pe moșii negri care se transformaseră în umbre, zburând spre înaltul cerului și îndepărtându-se. Când dispărură în zare, una din ele îi spuse stăpânei lor: - Oare am făcut bine că am descuiat măgăoaia asta de colivie și că i-am lăsat să plece? - Cine știe? răspunse cotanul care mai vorbise înainte de plecarea moșilor negri, cine știe dacă o fi bine sau rău? Mie oricum

PĂDUREA SOARELUI (5, 6) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1436 din 06 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367871_a_369200]
și că i-am lăsat să plece? - Cine știe? răspunse cotanul care mai vorbise înainte de plecarea moșilor negri, cine știe dacă o fi bine sau rău? Mie oricum, nu-mi miroase a bine. Apoi gândindu-se puțin, se-ntoarse spre stăpâna lor și întrebă: - Stăpână, cine-i Moș Crăciun ăsta? - Ei, este un moș foarte bătrân, un moș nemuritor, despre care se spune că ar veni în fiecare an, de Sărbătorile sfinte ale oamenilor. Cică e trimis de Fiul Domnului și

PĂDUREA SOARELUI (5, 6) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1436 din 06 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367871_a_369200]
lăsat să plece? - Cine știe? răspunse cotanul care mai vorbise înainte de plecarea moșilor negri, cine știe dacă o fi bine sau rău? Mie oricum, nu-mi miroase a bine. Apoi gândindu-se puțin, se-ntoarse spre stăpâna lor și întrebă: - Stăpână, cine-i Moș Crăciun ăsta? - Ei, este un moș foarte bătrân, un moș nemuritor, despre care se spune că ar veni în fiecare an, de Sărbătorile sfinte ale oamenilor. Cică e trimis de Fiul Domnului și că aduce cadouri tuturor

PĂDUREA SOARELUI (5, 6) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1436 din 06 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367871_a_369200]
cunoaște, pentru că Fiul Domnului îi povestește tot, înainte de-al trimite în fiecare an, în Pădurea Soarelui. - În Pădurea Soarelui? Păi noi nu suntem acum în această pădure? Ce-ar fi dacă am merge și noi să-l vedem? - Daaa, stăpână! Dă-l în colo, cuib ne trebuie nouă? - Păi cum să nu, leneșelor, ce sunteți voi! Nu vă e rușine, așa puțin? Una-două căutați voi ceva de care să vă agățați, nu mai ca să nu vă apucați de treabă. Gata

PĂDUREA SOARELUI (5, 6) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1436 din 06 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367871_a_369200]
prima oară? Măi, cum mai faceți pe neștiutoarele, de parcă așa ați fi! Căutați iarbă, vreascuri, și tot ce mai este pe sub zăpadă, ca să punem aici, să ne fie și nouă cald. - Să căutăm sub zăpadă? Păi cine găsește iarna ceva? Stăpână, n-ar fi mai bine să lăsăm pân’ la primăvară? Că acum, nu cred să găsim ceva. - Măi, măi, surioarele mele trândave și pișichere, le spuse cu un glas împăciuitor stăpâna cotanelor, cum vreți voi să scăpați de muncă, pentru

PĂDUREA SOARELUI (5, 6) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1436 din 06 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367871_a_369200]
Să căutăm sub zăpadă? Păi cine găsește iarna ceva? Stăpână, n-ar fi mai bine să lăsăm pân’ la primăvară? Că acum, nu cred să găsim ceva. - Măi, măi, surioarele mele trândave și pișichere, le spuse cu un glas împăciuitor stăpâna cotanelor, cum vreți voi să scăpați de muncă, pentru a vă face un cuib al vostru. Apoi tăcu și căzu pe gânduri. Știa că suratele sale erau departe de fi proaste și că aveau și ele dreptatea lor. Iarna era

PĂDUREA SOARELUI (5, 6) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1436 din 06 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367871_a_369200]
fi proaste și că aveau și ele dreptatea lor. Iarna era mai greu să găsească iarbă, vreascuri și altele de trebuință pentru a face un cuib. Dar văzând-o că nu mai spune nimic, una dintre suratele sale insistă: - Hai stăpână, știi foarte bine că este aproape imposibil să ne facem un cuib ca lumea, iarna. Îl lăsăm acum, și la primăvară ne întoarcem și îl facem. - Da, aproape, dar nu chiar imposibil. Dar problema voastră cea mare nu ar fi

PĂDUREA SOARELUI (5, 6) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1436 din 06 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367871_a_369200]
foarte bine că are dreptate în ceea ce spunea. După ce se mai gândi câteva clipe continuă: - Bine măi fetelor, bine! Fie cum vă este voia. Așa să fie! Atunci hai să plecăm de-aci, dar la primăvară ne-ntoarcem, da? - Da stăpână, ne vom întoarce la primăvară și ne vom face cuibul aici, în colivia asta mare. - Sigur ne vom întoarce? - Sigur, stăpână, cum să nu? - Bine atunci, hai să plecăm. Și stăpâna înepu tare: - Cotaaan! Cotaaan! Cotaaan! - Cotaaan! Cotaaan! Cotaaan! îi

PĂDUREA SOARELUI (5, 6) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1436 din 06 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367871_a_369200]
vă este voia. Așa să fie! Atunci hai să plecăm de-aci, dar la primăvară ne-ntoarcem, da? - Da stăpână, ne vom întoarce la primăvară și ne vom face cuibul aici, în colivia asta mare. - Sigur ne vom întoarce? - Sigur, stăpână, cum să nu? - Bine atunci, hai să plecăm. Și stăpâna înepu tare: - Cotaaan! Cotaaan! Cotaaan! - Cotaaan! Cotaaan! Cotaaan! îi ținură ceilalți isonul și celelalte păsări. Apoi își luară zborul. Viscolul începuse și el de ceva timp să vâjâie puternic. Cotănelile

PĂDUREA SOARELUI (5, 6) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1436 din 06 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367871_a_369200]
de-aci, dar la primăvară ne-ntoarcem, da? - Da stăpână, ne vom întoarce la primăvară și ne vom face cuibul aici, în colivia asta mare. - Sigur ne vom întoarce? - Sigur, stăpână, cum să nu? - Bine atunci, hai să plecăm. Și stăpâna înepu tare: - Cotaaan! Cotaaan! Cotaaan! - Cotaaan! Cotaaan! Cotaaan! îi ținură ceilalți isonul și celelalte păsări. Apoi își luară zborul. Viscolul începuse și el de ceva timp să vâjâie puternic. Cotănelile păsărilor uriașe și viscolul formau un cor gălăgios și insuportabil

PĂDUREA SOARELUI (5, 6) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1436 din 06 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367871_a_369200]
celelalte păsări. Apoi își luară zborul. Viscolul începuse și el de ceva timp să vâjâie puternic. Cotănelile păsărilor uriașe și viscolul formau un cor gălăgios și insuportabil în văzduh. Zburară așa o perioadă, la fel ca și moșii negrii, până când stăpâna cotanelor vorbi: - Măi surioarelor, haideți să-l căutăm pe Moș Crăciun, să-l cunoaștem și noi. Mai ales că moșul ăla negru și urăt, împreună cu ai lui îl căutau. - Daaa, stăpână! vorbi unul din cotani, și dacă mi-aduc eu

PĂDUREA SOARELUI (5, 6) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1436 din 06 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367871_a_369200]
o perioadă, la fel ca și moșii negrii, până când stăpâna cotanelor vorbi: - Măi surioarelor, haideți să-l căutăm pe Moș Crăciun, să-l cunoaștem și noi. Mai ales că moșul ăla negru și urăt, împreună cu ai lui îl căutau. - Daaa, stăpână! vorbi unul din cotani, și dacă mi-aduc eu bine aminte, nu-l prea iubeau moșii negri pe Moș Crăciun. De ce oare? - Mda, așa este, răspunse altă cotană. Stăpâna nu mai răspunse, dar se gândi: ,,O fi că Moș Crăciun

PĂDUREA SOARELUI (5, 6) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1436 din 06 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367871_a_369200]
moșul ăla negru și urăt, împreună cu ai lui îl căutau. - Daaa, stăpână! vorbi unul din cotani, și dacă mi-aduc eu bine aminte, nu-l prea iubeau moșii negri pe Moș Crăciun. De ce oare? - Mda, așa este, răspunse altă cotană. Stăpâna nu mai răspunse, dar se gândi: ,,O fi că Moș Crăciun, moșul nemuritor, o avea nevoie de ajutor. Cred că moșii negri și urâți l-au găsit deja. Cine știe ce se întâmplă acolo, în lăcașul său?’’ Apoi le spuse suratelor sale

PĂDUREA SOARELUI (5, 6) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1436 din 06 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367871_a_369200]
o legendă. - Ei, și eu parcă aș gândi ca tine, dacă nu ne-am fi întâlnit cu acei moși negri și urâți, care au vrut să-i scăpăm din colivie pentru a putea pleca în căutarea lui Moș Crăciun, răspunse stăpâna. - Măi cotanelor, nu-i legendă, se auzi vorba viscolului. Este adevărat că Moș Crăciun există. Acolo, în lăcașul său nu pot să-mi fac de cap nici eu, nu am voie de Sărbători, atâta timp cât moșul și ai lui sunt aici

PĂDUREA SOARELUI (5, 6) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1436 din 06 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367871_a_369200]
în lăcașul său nu pot să-mi fac de cap nici eu, nu am voie de Sărbători, atâta timp cât moșul și ai lui sunt aici, în Pădurea Soarelui. - Cum adică nu ai voie să-ți faci de cap, Viscol? întrebă nedumerit stăpâna cotanelor. - Nu am voie să mă dezlănțui cum îmi place mie iarna, căci moșulului îi trebuie neaua liniștită pe pământ, să-i stea podoabele agățate pe brazii verzi și să-i cânte lăutarii, să fie frumos. - Da, așa este, Moșului

PĂDUREA SOARELUI (5, 6) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1436 din 06 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367871_a_369200]
Gerilă al lor sunt îndreptățiți să nu-l placă pe Moș Crăciun? - Păi îți spunem noi, vorbi iarăși viscolul. Știm sigur că Moș Crăciun este bun, iar Moș Gerilă ăsta este unul din răfăcătorii lumii. Ia să-mi spui tu, stăpână a cotanelor, unde i-ați găsit voi pe moșii negri? - Mda, în colivia aceea mare, răspunse acesta. - Aha! vorbi din nou zăpada, și nu vă-ntrebați, oare de ce erau bine zăvorâți acolo? Cotanele începură să facă o gălăgie de nedescris

PĂDUREA SOARELUI (5, 6) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1436 din 06 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367871_a_369200]
cotanelor, unde i-ați găsit voi pe moșii negri? - Mda, în colivia aceea mare, răspunse acesta. - Aha! vorbi din nou zăpada, și nu vă-ntrebați, oare de ce erau bine zăvorâți acolo? Cotanele începură să facă o gălăgie de nedescris, dar stăpâna lor tăcea. Aducându-și aminte de moșii cei negri, de când îi găsise în colivia cea mare și până în momentul când plecaseră în zbor, în chip de umbre, se gândi în sinea lui: ,, Cred că ar trebui neaparat să-l cunosc

PĂDUREA SOARELUI (5, 6) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1436 din 06 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367871_a_369200]
unul din momentele când acesta încerca să se apere de Moș Gerilă, dar acesta îl trântise din nou la pământ. Și nu mică le fu surpriza moșilor cei negrii, când văzură păsările uriașe și gălăgioase, care se aruncară asupra lor. Stăpâna lor se repezi direct peste moșul negru și hidos, trântindu-l la pământ. - Ceee? Ce-i cu tine aici? Și cu suratele tale, stăpână a cotanelor? izbucni Moș Gerilă, nu ziceai că vrei să-ți faci cuib în colivia aia

PĂDUREA SOARELUI (5, 6) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1436 din 06 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367871_a_369200]
fu surpriza moșilor cei negrii, când văzură păsările uriașe și gălăgioase, care se aruncară asupra lor. Stăpâna lor se repezi direct peste moșul negru și hidos, trântindu-l la pământ. - Ceee? Ce-i cu tine aici? Și cu suratele tale, stăpână a cotanelor? izbucni Moș Gerilă, nu ziceai că vrei să-ți faci cuib în colivia aia mare? Nu-nțeleg cum de v-ați răzgândit! - Ei, nici nu trebuie să-nțelegi tu ceva, Moș Gerilă. Din câte văd eu, am greșit

PĂDUREA SOARELUI (5, 6) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1436 din 06 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367871_a_369200]
de apariția cotanelor, care îi eliberaseră din uriașa colivie. Pentru un moment se opriseră din lupta cu oamenii lui Moș Crăciun, astfel că păsările profitară de acest lucru, pentru a-i ataca, în timp ce moșul cel negru și urât îi răspundea stăpânei lor: - Dar ce treabă ai tu, stăpână a cotanelor? Noi v-am lăsat colivia să vă faceți cuib, așa că n-ar trebui să fiți aici! - Aha. N-ar trebui să fim aici, fiindcă nu-ți convine ție, nu? Că tu

PĂDUREA SOARELUI (5, 6) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1436 din 06 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367871_a_369200]
uriașa colivie. Pentru un moment se opriseră din lupta cu oamenii lui Moș Crăciun, astfel că păsările profitară de acest lucru, pentru a-i ataca, în timp ce moșul cel negru și urât îi răspundea stăpânei lor: - Dar ce treabă ai tu, stăpână a cotanelor? Noi v-am lăsat colivia să vă faceți cuib, așa că n-ar trebui să fiți aici! - Aha. N-ar trebui să fim aici, fiindcă nu-ți convine ție, nu? Că tu și moșii tăi trebuie să-i faceți

PĂDUREA SOARELUI (5, 6) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1436 din 06 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367871_a_369200]
Treaba ta și a celorlalte păsări era să vă faceți acel cuib, după cum ne-am înțeles, nu să veniți peste noi să ne stricați planurile cu moșul, și cu sărbătorile! - Da, cum să nu? Nu-i treaba noastră, nuuu! Și stăpâna se repezi spre Moș Gerilă, lovindu-l cu o aripă. Ghearele sale ascuțite ieșiră la iveală și începu să-l zgârâie peste tot, facându-i răni, și din ele curgeau un sânge vâscos, care pătă în câteva clipe zăpada. Celelalte cotane

PĂDUREA SOARELUI (5, 6) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1436 din 06 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367871_a_369200]
bine acasă, curierul te va duce cu tot cu lemne și cu cadourile primite pentru familia ta. Apoi se întoarse către cotane și le spuse: - Haideți, dragele mele, luați-i pe moși, și hai să plecăm. - Acum îi luăm și mergem, răspunse stăpâna. Și împreună cu celelalte păsări se repeziră spre moșii cei negri, îi prinseră cu ghearele cât putură de repede și se înălțară în zbor, în timp ce moșii cei negri urlau furioși de mama focului. Moș Gerilă îi strigă lui Moș Crăciun: - Am

PĂDUREA SOARELUI (5, 6) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1436 din 06 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367871_a_369200]