637 matches
-
prin sintagma „partea de jos”, prin care se înțelege partea sudică. Astfel trebuie interpretată situația în discuție. Dar ea nu reprezenta exact o jumătate din întregul sat. Anticipând puțin la ceea ce va urma, trebuie arătat că întâlnim aici și alți stăpânitori de ocină: Miron Costin în partea de mijloc; lîngă el, frații Corpăcești, cinci la număr; iar până în 1645, când se face o nouă danie a părții de sus, aceasta a rămas în stăpânirea domnitorului Vasile Lupu. Tot aici aveau părți
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ce se afla prin anul 1951 la Institutul de Istorie „N. Iorga” din București, condică rătăcită nu se știe pe unde ori înstrăinată. Recapitulând informațiile documentare, pe care le-am avut la îndemnă, menționate mai înainte, ar rezulta că primii stăpânitori de notorietate la timpul lor și în posteritate ai Bozieștilor au fost hatmanul Isac Balica, rudă apropiată a familiei Movileștilor, apoi, prin moștenire, a trecut la domnitorul Vasile Lupu, a cărui primă soție, doamna Tudosca, fiica marelui vornic al Țării
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
moșiei Umbrărești între partea boierească și cea a țăranilor, linie pe care ei o cer respectată, fusese „făcută de către Costandin Zbere clucer la anii 7213 (1704) septemvrie 1 (întîi) cu care au rămas mulțumit - se scrie în anafora - însuși acel stăpânitor de atunci, logofătul Manolache Costachi, înnoită această hotărâtură cu stâlpire de pietri și de către răposatul aga Petrache Negrea, cari s-au întemeiat tot pe acea hotarnică a clucerului Zbere”. Față de părerile divergente, apărute în timpul procesului între membrii ce alcătuiau divanul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cu cartea domnului Grigore Ghica vv. Iar în anul 1799 februarie 6, când au avut „judecată răzășii din partea de gios a Umbrăreștilor cu răzășii di moșîia Sîneștii pentru înpresurare, nu să vedi că Umbrăreștii din gios să fi tras pi stăpânitorii de Umbrăreștii de sus spre înpărtășire, nici la stăruința giudecății, nici la pagubele ce vor fi suferit din acea înpresurare”. Cu alte cuvinte, în 1799, părțile erau definitiv și irevocabil separate, reunirea lor devenind ireversibilă. Cele două părți nu mai
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
definitiv și irevocabil separate, reunirea lor devenind ireversibilă. Cele două părți nu mai aveau interese comune ca mai înainte vreme, „după care să înțălegi - continuă domnitorul argumentația sa - că de la hotărâtura Zberii tot feliul de înpărtășire răzășască au lipsit dintre stăpânitorii părții de sus și acei de gios și fiiștecari au rămas în osăbire pentru proprietaoa lor a să îngriji și a o ocroti”. Rezultă destul de clar din acest text cum, până în anul 1704 septembrie l, data când se face hotarnica
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în care se arată că până la separarea părților a existat „tot feliul de înpărtășire răzășască” și numai după despărțirea din 1704 acest mod de stăpânire se schimbă pentru partea boierescă. Observăm că pentru partea boierească se folosește termenul de stăpânire, „stăpânitorii de Umbrăreștii de sus”, pentru a o deosebi de forma devălmașă anterioară. Deosebit de interesant este faptul din care se vede cum trei generații de mari boieri, cu dregătorii dintre cele mai înalte, au acceptat să rămână atât de multă vreme
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
urmă, inclusiv Bozieștii, considerate de noi baștină a neamului, se vor afla în stăpânirea ultimului descendent gavrilițesc, în linie bărbătească de aici, de la Umbrărești. Ceilalți Costăchești vor stăpâni, în continuare, sate din întreaga Moldovă, iar aici, la Umbrărești, vor apare stăpânitori din neam diferit. Deci, se înțelege că Manolache Costache a fost ultimul stăpân din această familie aici, la Umbrărești, și cum el, Manolache, nu a avut copii, nu-i de mirare că informațiile privind stăpânirea Costăcheștilor la Umbrărești sunt sărace
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în respectivul ținut, nedându-se nici un fel de atenție Umbrăreștilor înstrăinați de neamul Costăchesc. Nu știm exact cum au ajuns părțile de la Boziești în stăpânirea lui Manolache Costache, după ce am văzut că aici erau, la un monent dat, mai mulți stăpânitori. 5. Noile stăpâniri boierești din obștea umbrăreșteană Din cercetarea actelor ce s-au păstrat și care au putut fi văzute de noi reiese că toate stăpânirile din Boziești, ca și acelea din Umbrărești, s-au transmis din urmași în urmași
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
domnului Grigorie Ghica Voevod; 2-lea; că la anul 1799 fevruarie 6, având giudecată răzășii din partea din gios a Umbrăreștilor cu răzășii de moșia Săneștii pentru împresurare, nu să vedi că răzășii de Umbrăreștii de gios să fi tras pi stăpânitorii de Umbrăreștii de sus spre împărtășire nici la stăruința giudecății, nici la pagubele ce vor fi suferit din acea împresurare. După care să înțălege, de la hotărâtura Zberei, tot feliul de înpărtășire răzășască au lipsit dintre stăpânitorii părții de sus și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
să fi tras pi stăpânitorii de Umbrăreștii de sus spre împărtășire nici la stăruința giudecății, nici la pagubele ce vor fi suferit din acea împresurare. După care să înțălege, de la hotărâtura Zberei, tot feliul de înpărtășire răzășască au lipsit dintre stăpânitorii părții de sus și dintre acei de gios și fiștecare au rămas în osăbire pentru proprietaoa lor a să îngriji și a o ocroti; și al 3-lea; că între ceea ce să atinge de prigonirea dintre Bârlădeni (Podelenii actuali I.S.
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
amintit mai sus. Din cele reproduse aici reiese cum nu se poate mai clar că, până în anul 1704, stăpânirea moșiei Umbrărești a fost o „înpărtășire răzășască” și că abia după această dată „tot feliul de înpărtășire răzășască au lipsit dintre stăpânitorii părții de sus și dintr-acei de gios”, respectiv boierii Costăchești și cei care au urmat, pe de o parte, răzeșii umbrăreșteni, pe de alta. Porunca domnească din 1835 s-a concretizat și printr-un „luminat hrisov ce este la
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
hotar cu Bilieștii la nord și cu răzeșii surăieni de pe moșia răzeșească umbrăreșteană, în partea de sud. Trebuie să mai observăm și să reținem permanenta distincție care se face în documentele din care am reprodus prin termenii „înpărtășire răzășască” și „stăpânitorii părții de sus”; în primul caz, referirea se face pentru cei rămași în devălmășie, care stăpâneau încă pe părți nealese și nefixate pe teren și pe indivizi; în cel de-al doilea, stăpânirea boierească, devenită individuală. Distincția ce se face
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]