25,984 matches
-
restul jumătate de stat, jumătate de comună în sarcina căreia era întreținerea Școlii. Această lege a funcționat până în 1896, când Petru Poni, noul ministru a modificat legea din 1893 și a creat un singur fel de școală primară și urmărind stabilitatea corpului didactic. Legile date S.Haret când s-a aflat la cârma Ministerului Instrucțiunii au dat o nouă fată învățământului secundar și superior care au fost organizate astfel: școlile secundare erau pentru băieți pe 8 ani cu două cicluri; cel
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
grijă a sultanului a fost anularea hotărârilor dure luate de Selim I, care lăsase o amintire dureroasă în Imperiul Otoman. După o perioadă de violență, în primii și ultimii de domnie ai lui Selim I, a urmat o perioadă de stabilitate. După o domnie care va duce la moliciune, în timpul lui Baiazid al II-lea, urmează o etapă nouă, de consolidare a statului otoman. Din punct de vedere politic, perioada domniei lui Soliman Magnificul a fost o epocă de stabilitate. și
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
de stabilitate. După o domnie care va duce la moliciune, în timpul lui Baiazid al II-lea, urmează o etapă nouă, de consolidare a statului otoman. Din punct de vedere politic, perioada domniei lui Soliman Magnificul a fost o epocă de stabilitate. și în sistemul juridic, perioada lui Soliman a fost deosebită. Acesta lărgește jurisdicția asupra domeniului economic. La începutul domniei, beglerbegul Damascului, profitând de moartea lui Selim a pus mâna pe provinciile guvernate. Mișcarea de protest împotriva sultanului a fost înăbușită
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
preferând, spre exemplu, să se prezinte in corpore la procese ori la hotărnicii). Aceste lucruri sunt, după cum se va vedea, deosebit de importante. O inferență semnificativă care poate fi făcută la acest punct este că principala lipsă a obștilor arhaice era stabilitatea politică. Izolarea față de exterior și conducerea colectivă par a fi căutări ale stabilității politice - ingredientul-cheie necesar dezvoltării infrastructurii (tehnologice și instituționale) de exploatare a resurselor naturale, adică a surselor de existență. În raport cu schimbările, obștile erau lipsite de rezistență, ceea ce lăsa
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
Aceste lucruri sunt, după cum se va vedea, deosebit de importante. O inferență semnificativă care poate fi făcută la acest punct este că principala lipsă a obștilor arhaice era stabilitatea politică. Izolarea față de exterior și conducerea colectivă par a fi căutări ale stabilității politice - ingredientul-cheie necesar dezvoltării infrastructurii (tehnologice și instituționale) de exploatare a resurselor naturale, adică a surselor de existență. În raport cu schimbările, obștile erau lipsite de rezistență, ceea ce lăsa doar reziliența ca opțiune de comportament față de influențele exogene. Prin urmare, chiar și
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
influențele exogene. Prin urmare, chiar și influențe exogene minore puteau pune în pericol existența sistemului. Acesta este exact accidentul care pare să fi avut loc în cazul Vrancei, care va fi urmărit în continuare. Există două posibile surse, complementare, ale stabilității sale politice. În primul rând, o anumită izolare geografică într-o zonă montană (cu pământ puțin valoros pentru agricultură) . În al doilea rând, structura de asociere a obștilor în niveluri agregate. Aceste niveluri au fost obștea de vale (reunind satele
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
mult superioară: după cum vom vedea, impactul perturbațiilor exogene, spre exemplu, plata taxelor ori procesele costisitoare, putea fi dispersat în interiorul unui sistem mai larg și astfel absorbit. Pot așadar nota ca un prim set de factori structurali ai rezistenței și rezilienței stabilitatea politică și dimensiunile (resursele și rezultatele sale) sale: organizare, asocieri, capital - deocamdată în sens de masă de resurse - și, mai ales, timpul acordat de stabilitate, care la rândul său permite acumularea de noi resurse, precum și iterarea interacțiunilor și astfel exersarea
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
absorbit. Pot așadar nota ca un prim set de factori structurali ai rezistenței și rezilienței stabilitatea politică și dimensiunile (resursele și rezultatele sale) sale: organizare, asocieri, capital - deocamdată în sens de masă de resurse - și, mai ales, timpul acordat de stabilitate, care la rândul său permite acumularea de noi resurse, precum și iterarea interacțiunilor și astfel exersarea și creșterea capitalului social. Acesta este cercul virtuos care a adus aranjamentul până în secolul al XIX-lea. Toate bunurile și serviciile publice, de altfel foarte
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
a ipotezei sale, explicația pe care o propun mai sus nu presupune că indivizii erau egali și lipsiți de dorințe individualiste, ci doar că nivelul scăzut al productivității îi obliga să trăiască tribal și colec tivist, neputând găsi protecție și stabilitate decât în număr. Ei nu aveau însă preferințe egalitariste, iar preferințele colectiviste s-au schimbat imediat ce creșterea productivității a permis-o. Consecvent, proprietatea a urmat noile preferințe, devenind predominant privată. Un mare număr de speculații și explicații poate fi extras
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
proprietatea privată, în interiorul acestora. (Evoluții generale 1755-1840) În faza inițială nu au existat munți stăpâniți în continuu de același sat între 1755 și 1840. Toți au fost redistribuiți cu ocazia aruncărilor. Ulterior, satele (vezi satul Poiana) au emis pretenții de stabilitate a posesiunilor asupra anumitor munți (mai apropiați, în principiu). Cota-parte de munți stăpâniți variază în funcție de evoluția economică a satelor (potrivit principiului proporțional, completat de cel egalitar), iar munții distribuiți în fazele recente sunt munți care inițial rămâneau în devălmașia întregii
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
ne împinge să o sărăcim cu viclenia celui care știe că este condamnat să piară și nu poate înghiți această nedreptate. Iluzia veșniciei trece prin fatalitatea împlinirii personale, iar eternul infern pentru om va fi sărăcia. * Împăratul avea nevoie de stabilitate, politica lui subtilă era aceea de a potoli sălbăticia maselor, care se sfâșiau între ele pe criterii religioase mai cu seamă. A triumfat, în cele din urmă, creștinismul popular, propagat între alții de însuși Tertulian, al cărui prestigiu la vremea
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
consolidează pe ambiguitatea misterului componistic, ce se cade a fi descoperit și cercetat, chiar și în pofida faptului că opera muzicală nu se fundamentează pe raporturi evidente, previzibile. O altă direcție vizează garantarea unei ordini cosmice în care se mizează pe stabilitatea esențelor. În Barocul religios și vocal-simfonic surprindem îndemnul la închiderea sensurilor într-un mister, la fel de enigmatic, însă imanent, de data aceasta, unui tabu ce pretinde actul contemplării. În Clasicism se profilează ideea unei muzici pure, deschise, narative, în ceea ce privește cinetica centrului
Între claritate și echivoc by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9457_a_10782]
-
această perspectivă cred că înțeleg mai bine azi muzica românească nouă. Există desigur și aici formule, mode, care "sar în ochii" unui outsider; percep și un fel de "mic academism" al unor compozitori consacrați, dar acestea sunt tocmai semn de stabilitate, care trebuie neapărat să compenseze căutările celorlalți. în ambele cazuri domină însă creativitatea și originalitatea. Cele cinci zile de concerte în București (prilejuite de cea de a 17-a ediție a "Săptămânii Muzicii Contemporane", n.n.) au fost o experiență pe
Înaltul cer al muzicii românești - interviu cu Corneliu Dan Georgescu by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9502_a_10827]
-
și sintactică a componentelor. De obicei cuvîntul-valiză se bazează pe un raport semantic preexistent între cuvinte care sînt fie sinonime parțiale (polițian), fie antonime (glocalizare); e mai rară relația sintagmatică, de tip determinat-determinant; oricum, și aceasta trebuie să aibă deja stabilitate, să fie un clișeu ușor de recunoscut. În cazul lui fabulospirit, condițiile semantice și sintactice nu sînt, în mod evident, respectate: cuvintele fabulos (la care se pare că s-au gîndit autorii termenului, conform unor declarații publice) și spirit nu
"Fabulospirit" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9522_a_10847]
-
a supraviețui, apelul la partide din opoziție (PSD-ul și PRM-ul), percepute - inevitabil - de stânga. PSD-ul, cu cea mai mare reprezentare parlamentară, este chiar de-clarat de stânga, membru al Internaționalei Socialiste. PRM-ul, de un stângism nostalgizant (după stabilitatea protocolară a comunismului) se situează la extrema acestei direcții prin naționalismul său exacerbat și segregaționist. Ambele partide de stânga susțin guvernul unui partid de dreapta ce afirmă cu tărie că își urmează programul. Opțiunea lor pare paradoxală și riscantă. Electoratul
Stânga și dreapta by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/9535_a_10860]
-
imanența postmodernă în simplu ambalaj. În spatele dagherotipurilor care se tot succed, dincolo de tablourile alternate și montate cu dexteritate îl întrezărim pe Demiurgul romantic, fie el și îmbrăcat în blugi de producător postmodern. Aspirația către un Centru, căutarea unui miez de stabilitate ontologică, într-o lume destructurată, fac din Mircea Cărtărescu un postromantic, evidențiat ca atare în Levantul. El îl abandonează, vrând-nevrând, pe Dimov pentru a regăsi, alături de Eminescu, această viziune etajată a Totului îmbrăcat în învelișuri trecătoare. Nu numai că reia
O epopee orientală by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9584_a_10909]
-
contamina reciproc. Făpturi sincretice, hibrizi născuți din cele mai fantastice acuplări, personajele lui Câlția refac istoria obscură a unui OM care a dobîndit abilitatea de a-și ascunde bine ulcerațiile și nenumăratele coșmaruri. ION Dumitriu: apolinic, generos, posedat de cultul stabilității. O privire epicureică, saturată de senzații și generatoare, la rîndul ei, de nesfîrșite voluptăți, trece dincolo de mirajul suprafețelor și se sprijină pe chipul netrecător al lucrurilor. Pictorul caută esențe, ciocănește coaja pentru a asculta, în străfunduri, ecoul arhetipului. Cu fața
Rememorări de Sf. Ion by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7717_a_9042]
-
pînă cînd forma își pierde coeziunea. Peisajele, naturile statice și compozițiile sale fără eroisme de paradă sînt măsura unei civilizații a privirii care și-a redobîndit locul ei firesc. Continuator al tradiției noastre interbelice, pictor al unei lumi care caută stabilitatea, Pacea reprezintă acel tip de artist fără de care o cultură se clatină. Așa cum fără o solidă clasă de mijloc, purtătoare a valorilor certe și garanție a continuității, orice societate este șubredă. ION Popescu-Negreni: unul dintre patriarhii picturii noastre de astăzi
Rememorări de Sf. Ion by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7717_a_9042]
-
de pe scena politică românească, trebuia transmis un semnal că instituțiile pot colabora între ele", a declarat Dan Șova, într-o conferință de presă, scrie ziare.com. Dan Șova a mai subliniat că "partenerii occidentali vor putea constată că elementul de stabilitate este dat de premier și de Guvern", dar și că numirile din justiție "nu s-au făcut în baza pactului de coabitare, ci s-au făcut în temeiul legii".
Dan Șova, declarație neașteptată: Pactul de coabitare trebuia MENȚINUT by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/81824_a_83149]
-
de pe scena politică românească, trebuia transmis un semnal că instituțiile pot colabora între ele", a declarat Dan Șova, într-o conferință de presă, scrie ziare.com. Dan Șova a mai subliniat că "partenerii occidentali vor putea constată că elementul de stabilitate este dat de premier și de Guvern", dar și că numirile din justiție "nu s-au făcut în baza pactului de coabitare, ci s-au făcut în temeiul legii".
Dan Șova, declarație neașteptată: Pactul de coabitare trebuia MENȚINUT by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/81823_a_83148]
-
pentru a desluși "adevăratul" sens al cuvântului "păcăleală", aprobat de Băsescu atunci când un jurnalist l-a folosit în interviul de la B1 Tv. Declarația a fost însă una jignitoare, atât pentru cosemnatarul documentului, cât și pentru cei în fața cărora a girat stabilitatea politică prin Acordul de Coabitare. Băsescu a încălcat Pactul și în ultimul ceas. Ponta, avantaj electoral Dovada că președintele nu a dat doi lei pe înțelegerea semnată în 2012 este și comunicatul de presă dat de Administrația Prezidențială, în care
De ce a denunțat Ponta Pactul de Coabitare. Efectele și un motiv electoral by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/81863_a_83188]
-
Roxana Covrig Cristian Diaconescu, fost consilier al lui Traian Băsescu și prezidențiabil PMP, a declarat că premierul Victor Ponta nu poate rupe pactul de coabitare. "Poate strica stabilitatea politică!", avertizează prezidențiabilul PMP. "A mai existat o astfel de situație de rupere a pactului când, abuziv și încălcând deciziile CCR, Victor Ponta voia să meargă la Consiliul European. Un astfel de pact e o lege între părți. Ponta, cu
Victor Ponta NU poate rupe PACTUL de COABITARE. "Poate strica stabilitatea politică!" by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/81868_a_83193]
-
cu de la sine putere, nu poate rupe acest pact. Sunt valori comune între două instituții, nu persoane. De aia îi spune și Băsescu: Mai gândește-te, măi, băiatule! La fel îi spun și eu. Sper că nu vrea să strice stabilitatea României. Valoarea acestui pact depășește valoarea funcției pe care o deține acum. O astfel de rupere poate fi o negare a valorilor europene. Sper că e doar o gafă, pentru că altfel vorbim despre lucruri post-sovietice.", a spus Cristian Diaconescu, la
Victor Ponta NU poate rupe PACTUL de COABITARE. "Poate strica stabilitatea politică!" by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/81868_a_83193]
-
pentru a desluși "adevăratul" sens al cuvântului "păcăleală", aprobat de Băsescu atunci când un jurnalist l-a folosit în interviul de la B1 Tv. Declarația a fost însă una jignitoare, atât pentru cosemnatarul documentului, cât și pentru cei în fața cărora a girat stabilitatea politică prin Acordul de Coabitare. Băsescu a încălcat Pactul și în ultimul ceas. Ponta, avantaj electoral Dovada că președintele nu a dat doi lei pe înțelegerea semnată în 2012 este și comunicatul de presă dat de Administrația Prezidențială, în care
De ce a denunțat Ponta Pactul de Coabitare. Efectele și un motiv electoral by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/81861_a_83186]
-
democrației înainte de desemnarea lui Ponta ca premier. Să ne spună cine a fost intermediarul între ei! Cine i-a adus față în față? Eu cred că a fost un ambasador străin sau un șef din instituțiile statului român preocupate de stabilitate. Eu nu cred că a fost cerut de instituțiile europene pentru că era ceva comic. Ca să înțeleagă tot golanul, da, Băsescu l-a păcălit! Până la urmă s-au păcălit amândoi!", a spus liberalul Crin Antonescu, la B1 TV. Premierul Victor Ponta
Crin Antonescu dezvăluie culisele semnării pactului de coabitare. Cine l-a COMANDAT. "Victor Ponta ar trebui să DEMISIONEZE" by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/81872_a_83197]