2,869 matches
-
al schimbării este ca și cum am Întoarce tapiseria pe cealaltă parte și am vedea logica designului ei. Schimbare structurală vs schimbare ciclică Schimbarea structurală reprezintă o transformare radicală față de starea anterioară. De obicei, schimbarea structurală Începe lent, se intensifică rapid, se stabilizează și este, În general, permanentă. Autorul și consultantul În afaceri Leon Martel spune că schimbarea structurală necesită deseori demolarea instituțiilor, relațiilor și procedurilor vechi și Înlocuirea lor cu altele, complet noi. „Nu avem cum să pășim În viitor”, scrie el
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
organizații pe timpul crizelor internaționale. Din acest moment, Uniunea Europeană a avut o contribuție substanțială în meținerea păcii și securității internaționale 77. Din această perspectivă, Uniunea Europeană se reprezintă ca o organizație internațională care utilizează instrumente de gestionare a crizelor care să anticipeze, stabilizeze și chiar să oprească declanșarea unei crize, să restaureze pacea și să contribuie la reconstruirea instituțională post-conflict. Astfel, cu noile instrumente de acțiune, care le completau pe cele tradiționale, s-a obținut o valoare adăugată în politica externă a Uniunii
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
În această perioadă, operațiile de menținere a păcii erau create și conduse de O.N.U în scopul de a contribui la gestionarea conflictului, în general, după ce acesta înceta să mai producă efecte. Era vorba despre desfășurarea forțelor pentru a stabiliza un teritoriu dat și de a pune în aplicare un acord de încetare a focului, în principal prin observare, interpunere și sprijin tehnic și politic în diferite domenii de stabilizare. Îndeplinite de către observatorii militari, misiunile de observare aveau ca mandat
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
larg, pentru a denumi percepțiile care corespund realității. Alteori, voi face aluzie la echilibrul general, care asigură alocarea optimă a resurselor. Echilibrul nu poate fi atins în nici unul dintre aceste sensuri. Există și noțiunea simplă a prețului de echilibru care stabilizează piața și care întotdeauna predomină pe piețele eficiente. ∗ Cu toate acestea, unii gînditori importanți din domeniul economiei secolului XX au admis imperfecțiunea cunoașterii și faptul că ea duce la dificultăți majore în definirea raționalității economice. De exemplu, în critica la adresa
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
unor tendințe noi. Totuși, speranța de viață a populației rămâne apropiată de 70 de ani, fenomenul îmbătrânirii, tipic societăților avansate, fiind ireversibil și în România, unde se va accentua până în anii 2050-2100, când populația peste 60 de ani se va stabiliza la circa 30% din total. După unele studii, factori de îmbătrânire demografică sunt: − reducerea ponderii gospodăriilor agricole tradiționale, în care numărul mare de copii era necesar pentru producție și securitatea vârstnicilor; − emanciparea femeilor, cuprinse în învățământ și în activitățile neagricole
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
și lipsite de inimă”. <footnote Ehrlich, P., Ehrlich, A. (1977), Ecoscience, Editura Holdrens. footnote> Merton Lambert - formator în cadrul Fundației Rockefeller: „Pământul e bolnav de cancer, iar cancerul sunt oamenii”. Jean Cousteau - explorator și reprezentant UNESCO (1991): „În scopul de a stabiliza populația lumii trebuie să eliminăm 350.000 de oameni zilnic. Acesta este un lucru oribil pe care trebuie să îl spun, dar este la fel de rău să nu-l spun”. Mihail Gorbaciov: „Noi trebuie să vorbim mai clar despre sexualitate, contracepție
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
din proprietatea statului (Domeniile Statului) să fie împroprietăriți sau date în concesiune suprafețe de teren arabil de unu-trei hectare familiilor sărace, șomerilor, emigranților care se reîntorc în țară și nu au pământ, familiilor de romi care vor să se stabilizeze și să lucreze în agricultură. Cu circa 300 de mii de hectare de teren arabil s-ar asigura subzistența a circa un milion de persoane. Intervenția statului, de natură financiară, ar putea avea mai multe forme: - credite (sau garanții bancare
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
pildă, se poate opina că nu orașul reprezintă soluția viitorului pentru absorbția sporului demografic și asigurarea locurilor de muncă pentru încă două miliarde de oameni. O alternativă nonentropică ar putea fi agricultura practicată pe loturi mici de teren, care să stabilizeze populația și care să creeze condiții pentru tranziția de la traiul de subzistență spre bunăstare în perspectivă. Considerăm că se suportă mai ușor o condiție de subzistență în mediul rural (de altfel, obișnuit cu acest nivel de trai) celei de sărac-șomer
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
narațiunilor. Merită să ne întrebăm de ce - în cazul în care putem vorbi totuși de o structură unică a narațiunii feminine - complexitatea structurală a formei grafice feminine începe să se manifeste doar în perioada adultă și de ce femeile încep să se stabilizeze doar la vârsta mijlocie. Mai mult decât atât, dată fiind presupunerea mea teoretică referitoare la bidirecționalitatea relațiilor dintre povestea vieții și identitatea personală, adică legătura dintre viața povestită și viața trăită, ne putem întreba cum se leagă narațiunile polifonice ale
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
prin excelență sociologic, reprezentat de Granovetter (1985) cu teoriile neoinstituționaliste (Coase, 1937, 1960; Williamson 1981; North 1990) și sociologia economică reprezentată, În primul rând, de Fligstein (1996) și Bourdieu (2000). Teoria pe care o dezvoltăm este aceea că piețele se „stabilizează” (În sensul reducerii incertitudinii, volatilității și competiției) prin mecanisme culturale, politice și structurale, constituind astfel ceea ce numim „câmpuri” - spații de interacțiune ordonată. Câmpurile se caracterizează prin aceeași condiție de stabilitate a relațiilor și raporturilor de putere, constituind (Bourdieu, 1977; Lin
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
locale. Câmpurile sunt construcții ale actorilor ce dispun de capitaluri materiale, relaționale și simbolice și care Încearcă În aceste condiții să permanentizeze o rețea de relații constituite și să impună o concepție unitară În privința dominației. Câmpurile produc astfel ordine socială stabilizând relațiile dintre actori, reducând incertitudinea și, mai ales, reproducând Întreaga construcție: actori individuali (manageri, angajați etc.), colectivi (organizații, departamente) și relațiile dintre ei. Funcția (atribuită) a unei astfel de construcții este aceea de a asigura supraviețuirea organizațiilor și de a
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
de relații Între organizații pot exista nu doar, sau chiar deloc, ca legături comportamentale propriu-zise, ci ca modele de asociere și articulare definite cultural. Teoria câmpurilor urmărește apariția unor noi spații sociale, precum și modalitățile În care acestea se ordonează, se stabilizează (devin câmpuri) și se transformă. Sociologia economică a lui Fligstein (abordarea cultural-politică, cum o numește acesta) Înlocuiește perspectiva maximizatoare asupra firmei cu aceea În care firmele urmăresc supraviețuirea; principalele surse de instabilitate care amenință supraviețuirea sunt: 1) tendința de a
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
grupuri Încearcă să delimiteze domenii organizate de către stat În care să se constituie reguli pentru câmpuri sociale. Regulile (deopotrivă constitutive și reglatoare, distincția este explicată În subcapitolul precedent) reflectă interesele grupurilor celor mai puternice. Acestea sunt astfel În măsură să stabilizeze un anumit câmp și să sporească șansele de supraviețuire a organizației(lor) dominante În special prin limitarea competiției și menținerea statu-quoului. Preocuparea de limitare a competiției datează din perioada capitalismului mercantilist și a fost asociată cu ideile de stabilitate a
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
nu pot fi explicate prin urmărirea eficienței și printr-o variabilă „tare” (cum ar fi tehnologia) care să pună ordine În mulțimea manifestărilor instituționale concrete, ci mai degrabă ca proiecte cultural-politice prin care actorii puternici impun o concepție dominantă și stabilizează relațiile sociale, constituind rețele ce exprimă În același timp raporturi de putere Într-un anumit câmp. În modelul propus, considerăm dinamica legăturii instituții sociale - rețele de relații sociale din perspectiva implicării actorilor sociali În modelarea instituțională (chiar dacă operând cu modele
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
și instituțiile formale (Portes și Sensenbrenner, 1993; Nee și Ingram, 1998). O perspectivă integrantă (ce Își are originile În lucrările lui White, 1981; Fligstein, 1996, 2001) consideră rețelele și instituțiile deopotrivă drept „structuri de roluri având mecanisme de auto-reproducere”. Acestea stabilizează piețele În virtutea unei ordonări structurale, culturale și politice, transformându-le În câmpuri sociale - spații sociale organizate. 1. Organizarea rețelelor sociale Literatura asupra rețelelor ca mod de guvernare a schimburilor și organizării sociale și economice se bazează pe articolul de referință
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
control la nivel cognitiv. Deși nu neglijează vulnerabilitatea acestor relații În condițiile schimbărilor de mediu ce pot modifica așteptările construite relațional, autoarea consideră că rețelele sunt benefice pentru adaptabilitatea, creșterea și eficacitatea organizațiilor. Organizațiile având resurse limitate urmăresc să-și stabilizeze o rețea de furnizori și beneficiari, punându-se astfel la adăpost de forțele competiției și reușind să stabilizeze structura ca actor distinct pe piață. Integrarea În rețele este o strategie antreprenorială având valoare instrumentală: Larson păstrează astfel argumentul eficienței, dar
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
așteptările construite relațional, autoarea consideră că rețelele sunt benefice pentru adaptabilitatea, creșterea și eficacitatea organizațiilor. Organizațiile având resurse limitate urmăresc să-și stabilizeze o rețea de furnizori și beneficiari, punându-se astfel la adăpost de forțele competiției și reușind să stabilizeze structura ca actor distinct pe piață. Integrarea În rețele este o strategie antreprenorială având valoare instrumentală: Larson păstrează astfel argumentul eficienței, dar extins la o perspectivă temporală mai cuprinzătoare (viabilitatea pe termen lung a relației În cadrul rețelei) și nu aplicat
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
resurselor. În condițiile complexității și incertitudinii mediului Însă, dar și a distorsiunilor ce pot apărea În reprezentarea mediului de către organizații (informația este costisitoare, iar capacitatea cognitivă este limitată), relațiile implicate presupun coordonarea reciprocă Între structuri și, prin angajamente reciproce credibile, stabilizează activitatea organizației și influența mediului organizațional. Uzzi (1997:61) afirmă că implicarea acțiunii În relații generează o logică de schimb unică rezultantă din structura socială a rețelei și din procesele individuale de luare a deciziei pe care le promovează. Într-
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
considerată ca sistem atunci când ne referim la procesele interne ale sistemului organizațional, dar și ca subsistem atunci când ne referim la câmpul organizațional mai larg În a cărui structură se găsesc organizațiile ca actori colectivi. Ambele (sub)sisteme tind să se stabilizeze astfel Încât să se reproducă o structură de roluri atât În interiorul cât și interorganizațional, ceea ce permite supraviețuirea actorilor constituiți la diferite nivele ale sistemului câmpului organizațional. În interiorul organizației, structura stabilă de relații sociale constituită ca răspuns al organizației la mediul trecut
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
reușește să mențină stabilitatea coaliției de interese, insularizându-o de informația destabilizantă și competiția internă. Pe de altă parte, pentru a controla relațiile dintre organizații, În special, competiția, o concepție a controlului instituie la nivel cultural-cognitiv câmpul organizațional, respectiv legitimează și stabilizează relațiile dintre actori, dar și logica strategiilor folosite de aceștia, „rețetele sociale” disponibile În câmpul respectiv. Firmele constituind câmpul organizațional „funcționează ca un soi de comunități cognitive care sugerează un grad de convergență tot mai ridicat În percepțiile și convingerile
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
capacități de producție socialiste, impun o concepție asupra controlului, o strategie practică, axată pe exportul capacității de producție și pe consolidarea unui portofoliu de relații cu parteneri externi, strategie menite să le asigure consolidarea poziției În interiorul câmpului. Câmpurile sociale se stabilizează odată cu emergența unei structuri de relații reproductibile ce poziționează actorii sociali În mod diferit În cadrul câmpului relativ la capitalurile de care dispun și cu difuzarea unor percepții și convingeri convergente printre actorii participanți cu privire la relațiile structurale stabilite la nivelul câmpului, dar
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
câmpului organizațional Structurarea câmpului sub forma relațiilor stabile Între firme este nu doar o stare de fapt, dar și un model cultural asumat În mare parte de actorii câmpului: este instituită la nivelul convingerilor și practicilor dominante. Strategia de a stabiliza portofoliul clienților (contractanților) externi și structura schimburilor comerciale cu aceștia se bazează pe o concepție a controlului dominantă la nivelul sectorului. Ea rezultă din faptul că organizațiile mari, puternice la nivelul câmpului, sunt controlate de manageri ce au lucrat În
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
cultivarea relațiilor externe. Relațiile externe reprezintă resursa strategică În afaceri și o astfel de concepție a difuzat la nivelul Întregului câmp organizațional. Ea presupune tendința de a controla competiția pe piața contractelor oferite de contractanții externi și astfel de a stabiliza atât relațiile dintre contractorii români și contractanții externi, dar și pe acelea dintre contractori români aflați Într-o potențială competiție. O astfel de concepție stabilizează relațiile privind furnizările de comenzi de lucru, acestea fiind percepute ca resurse strategice. Piața forței
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
de a controla competiția pe piața contractelor oferite de contractanții externi și astfel de a stabiliza atât relațiile dintre contractorii români și contractanții externi, dar și pe acelea dintre contractori români aflați Într-o potențială competiție. O astfel de concepție stabilizează relațiile privind furnizările de comenzi de lucru, acestea fiind percepute ca resurse strategice. Piața forței de muncă și input-ul de resurse umane este privit ca o resursă mult mai puțin importantă, ceea ce face ca fluctuația forței de muncă să
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
să oferim absolut tot ce ține de noi În sprijinul derulării În cele mai bune condiții a producției pentru fiecare zi În parte, cât se poate de mult, cât de multe servicii se pot acorda În sprijinul producției pentru a stabiliza (partenerul - n. r.) și pentru a face ca Încrederea să crească având În vedere că terenul pe care stăm nu este Întotdeauna dintre cele mai serioase. Astfel, una din părți, În acest caz partenerul român, are inițiativa prin manifestarea unui comportament
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]