1,175 matches
-
care ea ar viza din toată creația doar poveștile. "Slavici − scrie criticul − respectă tipologia din creația populară, dar aduce schimbări în onomastică și eroii săi se numesc Florea, Costan, Petre − ultimul în rolul lui Făt-Frumos − baba Birșa (Zâna Zorilor), Ana, Stana, Lăptița (Doi feți cu stea în frunte), baba Boanța (Florița din codru)"171. Știm cum a procedat scriitorul în cazul poveștii Zâna Zorilor valorificând toate datele din materialul folcloric de care dispunea, fapt pentru care și-a îngustat, încă de la
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
privind adunarea materialului folcloric, ulterior formulate în Tribuna de Ion Pop Reteganul. Singura intervenție vădit "personală" e aceea care a avut în vedere numele actanților. Aici însă varietatea onomastică e impresionantă: de la nume mai puțin întâlnite (cu specific "moțesc"), ca Stana sau Costan, la nume aproape inexistente, chiar și în arealul-sursă ca Lăptița (Dicționarul onomastic românesc al lui N.A. Constantinescu notează existența în zona Rășinari doar a variantei masculine: Lăptea) până la creații proprii ca Birșa sau Boanța. Scurta incursiune în universul
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
cu crudă înfățișare, Ce îi nimba privirea cu-o gingașa candoare? 395 Orice-ar fi fost, tot una-i; ca-n vrajă am rămas. I-aș fi vorbit, dar ce vrei, simțeam că-s fără glas Și ca de piatră, stană, cuprins de grea uimire, Eu o lăsai să treacă aievea strălucire. Rămas cu mine singur credeam că voi uita; 400 Zadarnic, chipu-i suav în fața mea veghea, Părînd c-o am în față sfielnic îi șopteam; Chiar lacrima-i de
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
sînt o zonă întunecoasă sub cupola monumentală de gheață care trece pe deasupra lor și care pare-se că mai ține pe loc, în pîcla sa rece și deasă, lumina zilei. Cele din urmă văpăi ale acesteia îngălbenesc numeroșii castani de pe stanele de piatră pustii; ele trec în lungi fulgerări pe sub săgețile țepene ale bradului alpin; pîrlesc fața munților; aprind zăpezile; învăpăiază văzduhul; și apa fără valuri, scînteietoare de lumină și împreună cu cerul, a ajuns să fie nemărginită ca și acesta, ba
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
munții înconjură nu-i decît un hău de nedeslușit; și în sînul beznelor și al tăcerii auzi, de la o mie de picioare mai jos, frămîntarea acelor valuri într-una repetate, care trec și nu contenesc, care s-aruncă furioase în stanele de piatră, care se sparg de mal, și ale căror zgomote romantice parcă răsună într-un prelung murmur în abisul de nedeslușit. În sonuri firea a adunat cea mai înaltă expresie a trăsăturii romantice distinctive: și îndeosebi mulțumită acestui simț
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
și la cununie tot în lacrimi a fost. Nu m-au lăsat s-o priveghez, c-au zis că-s voievod și nu se cuvine să plâng ca o muiere. Ce-aș fi vrut să plâng! Am stat ca o stană de piatră. Ea în sicriu, îmbrăcată ca o jupâneasă, cu chipul de fetiță și cu buzele vinete strânse de parcă ar fi vrut să-mi spună ceva, iar mie în urechi îmi sunau nu stâlpii ce se citeau, ci vorbele ei
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
cinci mari boieri, grupați întâi trei și apoi doi. În spatele lor, la câțiva pași, înainta exaporitul. De obicei sultanul la audiențele pe care le acorda nu spunea nici cuvânt și nu arunca nici cel puțin o uitătură, rămânând ca o stană, cu privirea tâmpă, fixată undeva pe direcția nasului său sumețit trufaș în sus. Acum însă, probabil sfătuit de sultana validé, care primise de la domnul valah un dar de cincizeci de pungi, sau poate impresionat de propriul cadou, în valoare de
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
vizir ideea că Brâncoveanu trebuie expediat grabnic în țara sa și că el, ca medic, cu ajutorul unor medicamente preparate din lapte de mac, îi va ameliora starea sănătății atât cât să poată face călătoria... Marele spătar Mihai, nemișcat ca o stană de piatră, asculta vorbele vizirului și ale marilor demnitari otomani, dar mai mult ca orice îi plăceau pauzele lungi și pline de înțeles dintre intervențiile scurte și ambigui ale celor din divan. Încerca să deducă citind pe chipuri ce anume
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
în contact cu un medic militar un contact mai curînd emoțional, după cîte ne putem da seama. Nici nu e de mirare, din moment ce între ei se află "rămășițele" unui corp omenesc, corpul lui Massuro, care s-a transformat treptat în stană de piatră, într-un mod misterios. B tratează posibilele temeri ale lui Massuro, care a murit deja în A. Astfel, în fabulă, B precede A. C acoperă o perioadă ceva mai lungă, să zicem că de la reîntîlnirea dintre Massuro și
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
două fete. Ceilalți rămân. Cetățile sunt pedepsite și date pieirii. Mergeți unde veți vedea cu ochii, dar să nu vă uitați înapoi-îi avertiză îngerii. După ce merseră o bucată de drum, nevasta nepotului se uită în urmă. Se prefăcu imediat în stană de piatră. Bărbatul vrând s-o ajute afost oprit de o voce care venea din astral: -Las-o, nu poți s-o ajuți. Nu vă uitați în urmă, mergeți mai departe. Numai după ce treceți râul vă puteți uita. avertiză vocea din
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
îndrăzneală. Brigitte ridică toiagul transformând mulțimea fiarelor într-o turmă de pisici fricoase, care s-au împrăștiat care încotro. Melchior și Ariel care erau ascunși au ieșit la vedere, cerând îndurare, dar Brigitte cu toiagul de fildeș îi transformă în stane de piatră. Pentru Marta, bătrâna Brigitte era adevărată mamă, dar sub masca ei de vârstnică ascundea multe enigme neelucidate încă de nimeni. Dar acest lucru nu deranja și nici încurca pe pe nimeni. Dimpotrivă pe acele tărâmuri era pace și
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
aveau întotdeauna în spate o putere străină carei susținea, conducea la haos și alungarea din principate a domnului legitim, moștenitor al unor iluștri voievozi. În principatul de nord se stingea lent Ștefăniță fiul unui mare domn, otrăvit de propria soție Stana, care urzea de mulți ani cu boierii trădători, pentru a prelua tronul în favoarea fiului său minor. Voievodul muribund, dejoacă planurile uzurpatorilor, lăsând testament în favoarea unchiului său Petru, numind executor pe hatmanul său credincios. Viitorul Domn se întorcea de la pescuit cu
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
de august. Unul dintre cei mai fierbinți ani. Așteptam cuminte în stație. Cuminte și curios. Urcam după atâta amar de vreme în autobuz. În acel autobuz. Simțeam căldura cum îmi învăluie picioarele. Nu mă gândeam la nimic. Eram ca o stană de piatră într- un colț, la umbra unui copac. Era cald. Femeile nu mai conteneau să vorbească. Fiecare își împărtășea trăirile din ziua precedentă, din ziua curentă, din viața lor. Spuse, răs-spuse, trăite și de mult apuse. Toată lumea vorbea și
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
să ațâțe focul. Alte lacrimi nu știa că sunt și nu le putea face față. S-a ridicat și a pornit spre grădină cu o strachină în mână. Rupse câteva fruze de pătrunjel și două cozi de ceapă. Rămase apoi stană în mijlocul grădinii. Se uită pe furiș în jur. Rupse cu sete fructele negre lucioase de strugurele câinelui. Luată prin surprindere, buruiana își pierdu și câteva din florile albe gata legate să facă fruct. Varvara înghiți apoi boabele mărunte, mai luă
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
cunoaște schimbarea. Atunci s-au oprit. Nu puteau modifica minunata lor creație. Totul în jur emana viață, iar ei mai aveau putere. Dar, a fost lumină, a căzut întunericul și a trecut ziua a cincea. Bătrânul s-a oprit ca stană de piatră. A tăcut. Liniștea lui, liniștea ei, s-au întâlnit. S-a întors Bătrâna și l-a privit. Se iubeau prea mult. Învățau să se iubească. Se priveau de parcă s-ar fi văzut pentru prima dată. Gândeau la fel
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
spre el, să-i întindă mâna. Își luă seama brusc și trecu fără să-l mai privească. Și, ieșind, tuși ca și cum ar fi vrut să-și curețe din inimă urmele înduioșării... Apostol ședea pe colțul patului de scânduri ca o stană de piatră. La spatele lui, horcăiturile reîncepură ca niște ferăstraie ruginite. Un soldat se lăsă pe vine, în ungherul de lângă ușă, cu arma în brațe și adormi numaidecât, pe când cellalt cîrliga când un genunche, când pe cellalt, uitîndu-se numai în
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
după cum spune chiar el. Pare abătut, e roșu la față, oarecum transpirat Și respiră sacadat. Îi tremură Și mâinile, dar asta poate observa doar cine este foarte atent. S-a trântit pe scaun Și a rămas câteva minute ca o stană de piatră, În vreme ce Sandu Și Gicu Îl urmăreau mirați. Primind sticla cu vin - Sandu s-a manifestat imediat, e grav, e cu lacrimi ca-n telenovele, ăsta bea bere de regulă, sau bitter -, Gore Și-a turnat rapid un pahar
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
a oprit însă în prag și, uitându-se ca un vultur spre hangiță, și-a dus mâna la zagaraua pălăriei și, clipind din ochi într-un anume fel, a ieșit în noapte... Hangița a rămas la locul ei ca o stană. Abia a băgat de seamă că au mai intrat niște mușterii... De atunci nopți la rând n-a putut să doarmă. Cum punea geană pe geană, îl vedea pe haiduc venind spre ea, gata s-o ia în brațe... Ba
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
c o închipuire vorbitoare și ia mai zis: -Dragul meu prinț, balaurul se află în spatele unei stânci numită ,,Sirena Viselor,,. Dar pentru a ajunge acolo trebuie să ai mare grijă. Dacă te cațeri pe acea stâncă, vei fi transformat în stană de piatră și tot ce ai făcut până acum se duce de râpă. Tu doar găsește calea până acolo și așteaptă să coboare balaurul. Îți mai spun că are o gură așa de mare, încât ar putea înghiți pe loc
Prințul Andrico by Adelina Ciocan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91480_a_92896]
-
prin afixare forme precum alpis - oros - gora - mons „munte“. Unul dintre derivate este și Carpați, pentru care se poate raporta la forme precum sl. kolotĭ, rom. a crăpa, lat. carpo „a smulge, a detașa“, sl. skala „stâncă“, alb. karpë „stâncă, stană“, karmë „stâncă abruptă (la mal), versant, povârniș, coastă (aridă), râpă; morman, grămadă, maldăr, vraf“, rom. scarpă „suprafață înclinată, taluz de pământ, de pietriș etc. care mărginește terasamente, șanțuri, cursuri de apă etc.“ (DEXI), it. scarpa „povârniș, pantă“. A se vedea
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
ochi (lat. oculus), sl. okolo „aproape, prin preajmă” etc. A se vedea a băga, bădie. Stână este o creație românească cu suf. -n, rădăcina staavând o largă întrebuințare atât în latină cât și în tracă. Cf. a sta, stare, stat, stană, stog, stâlp, stejar, steag etc. Pentru a ajunge la această concluzie este necesar să se recunoască limbii române constituirea pe fond tracic în urma cuceririlor romane și continuitatea europeană și euro-afro-asiatică a materialului lingvistic. Urdă face parte din seria cuvintelor care
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
loc a mai multor elemente: hurtă, hoardă, a urzi, a îngurzi, urdiniș, apoi holdă, glod. Cf. lat. ordio „a urzi” și coagulo „a coagula”; rs. bortĭ „roi sălbatic în scorbură” și uleĭ „stup”, sl. gruda „morman, maldăr” și glâba „bloc, stană de piatră”; rom. glugă și burtă, bârdan. Brânză este înrudit etimologic cu cuvântul precedent, având în plus sublinierea, prin n, a ideii de legătură internă, intimă, ca în alb. brénda „înăuntru, în sine”, brendí, brendësí „conținut, cuprins, miez”. Cf. lat.
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
secure, 127 a semălui, 242 semen, 242 semeț, 242 serb, 51 sieși, 242 sine, 242 slab, 48 slav, 45 slavă, 52 a slăbi, 48 a slăvi, 48 Sofia, 51 Solun, 52 sorab, 51 soroc, 43 Spania, 67 a sta, 133 stană, 133 stare, 133 stat, 133 stăpân, 66 stâlp, 133 stână, 133 stânjen, 105 a stânjeni, 105 steag, 133 steajăr, 133 stei, 53 stejar, 105 stog, 105 strachină, 131 strai, 135 a strivi, 195 strugure, 130 strujan, 130 șchei, 51 șchiop
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
cu arma în mână, Anton îeși în ceardac și slobozi câteva focuri în văzduh, spre lizieră. Bubuiturile înmmlțite de ecoul codrilor, în tăcerea nopții înfiorară depărtările. Dar Suru, sub clar de lună, nici nu se clinti... rămase încremenit ca o stană, de piatră. - Du-te Surule... du-te departe... cât mai departe, Surule... du-te!.. Se auzea Anuca strigând, din casă, printre lacrimi. De parcă ar fi înțeles îndemul fetei, urmă un urlet prelung... atât de prelung, ca de rămas bun... ăuitul
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
chemarea... chemarea pe mai multe note... haita de lupi trecuse hotarul ținutului acoperit de codri din valea lui Suru. Lupii năvăleau acum ca un torent argintiu, în poiana scăldată de lumina lunii, iar în mijlocul poienii stătea Suru, nemișcat ca o stană de piatră așteptand sosirea lor. Dupa câteva clipe, cel mai îndrăzneț dintre ei se năpusti asupra lui. Suru ripostă fulgerător, sfâșiindu-i junghietura... Apoi, rămase neclintit, fară să-i dea atenție celui care zăcea muribund. Alți trei lupi încercară să
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]