256,150 matches
-
așa puținul strâns, mai nimic. Stăruie parcă numai pentru mine, necesar și crud pentru ieșirile mele neglorioase din izolare, acel din tinerețe vers al meu "cu mult curajul fricii", în voia căruia m-am abandonat de atâtea ori, îndurând o stare de imensă trudă interioară pe gol, sufletul meu în atingere cu somnul, cu boala, cu moartea amânată, nu știu, dar când l-am formulat m-am liniștit în ticăloșia mea. Așa că, atunci când nu apuc să renunț, când nu mai am
Curajul fricii by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13850_a_15175]
-
Constantin Țoiu Totul e bine sau când începe, măcar, să se termine cu bine... Zguduiala de bază s-a dus. Ce te faci însă cu seismele, cu replicile, mărunte, imperceptibile, deocamdată, ale fenomenului?... În stare să pună din nou serios în mișcare cine știe când alte straturi de dedesubt adormite?... Un prieten, care este și puțin cinic, zice: spune-mi cine se răscoală - categoria socială, adică, plus eventual vârsta și-ți voi spune ce șansă
Rău de octombrie by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13847_a_15172]
-
stridențele părerilor radicale, cu iz apocaliptic. Este demersul unui om care nu și-a pierdut încrederea în coeziunea umanului, în ciuda șubrezirii fundamentelor epistemologice, care privește în jurul său și are curajul intelectual să afirme în fața copleșitoarelor contestări relativiste: „oamenii sunt în stare uneori să se conducă decent, pot uneori crea lucruri frumoase, știu de destule ori să distingă între adevăr și fals, cu toate că rămân în imposibilitatea de a defini Binele, Frumosul și Adevărul, ba adesea au chiar îndoieli asupra existenței ca atare
Umanism postmodern by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/13862_a_15187]
-
Blaise Cendrars și Valery Larbaud. Nuvelele și romanele sale vor certifica aceeași sensibilitate specială pentru pulsul epocii, a "omului grăbit" să cutreiere lumea, să înregistreze, să comenteze, surprinzând prin acuitatea notației ce reține date revelatoare ale ambianței, trăsături comportamentale în stare să exteriorizeze rapid o psihologie. Așa a și fost considerat Paul Morand în presa românească, în paginile căreia referințele la scrisul său au fost mereu numeroase și atente la un itinerariu dintre cele mai atrăgătoare în epocă tocmai prin "cosmopolitismul
Paul Morand și România by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13854_a_15179]
-
fugitivă, prea tentată de elementele de "șoc" publicistic. Fundalul de epocă schițat în capitolul următor, intitulat Fuga înainte, capătă relief din nou datorită apelului la documentele legate de familia Morand (îndeosebi corespondența Elenei Morand) și la cele oferite de memorialiști. Starea de criză politică, alunecarea spre dictatură, ascensiunea forțelor fascizante, pro-naziste din țară, ca și prezența franceză la noi ( apreciată, aceasta, destul de surprinzător, ca declinantă după Marea Unire din 1918) sunt privite iarăși prin ochii celor apropiați protagoniștilor cărții, iar numele
Paul Morand și România by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13854_a_15179]
-
majoritar pro-gaulliști, iar semnalele din presă (e citat, de pildă, Pamfil Șeicaru) sugerează că, în ciuda alianței româno-germane, simpatiile pentru Franța rămân profunde. Evoluția evenimentelor de pe frontul rusesc, comentată în rapoartele către Laval, sugerează la rândul ei un ciudat amestec de stare de panică și de euforie și nepăsare, de credință a românilor într-o soluție salvatoare, amintind de acel "bain d’insouciance" despre care Morand scrisese în cartea despre București. Pe de altă parte, este foarte interesantă situația în care diplomația
Paul Morand și România by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13854_a_15179]
-
Băieții îmi fac semne că n-au bere rece, de parcă ar fi iarnă și nu caniculă. "Doamnă, mergeți și căutați la colț, or mai avea ei o sticlă, două pentru dumneavoastră și vă așteptăm la una scurtă". "Nu prea am stare în seara asta, băieți, și, pe urmă, iar vă bat, vă supărați și, uite, nu găsesc bere rece la voi." " Da, ce-ați pățit, e sîmbătă seara, jucăm o partidă și gata Începe săptămîna acușica, și iar n-o să avem
Nocturnă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13875_a_15200]
-
care reușește pentru o clipă să ni-l aducă pe Nichita Stănescu din neant, mai fermecător și mai verosimil decât transpare din exegezele cele mai savante. l În același număr al revistei, Valentina Tăzlăuanu scrie, cu o luciditate dramatică, despre starea de lucruri din Republica Moldova, corectând o observație făcută cândva de Emil Cioran: Într-o scrisoare de tinerețe, Cioran, care șezuse câteva săptămâni în Moldova (de dincolo de Prut), numea această provincie, pe măsura impresiei pe care i-a lăsat-o, un
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13858_a_15183]
-
urmă cu cîteva decenii. S-a putut constata că o bună parte din eseurile sale au ajuns la forma actuală în cursul unui proces cu mai multe faze: mai întîi, însemnarea din jurnal menită să capteze o reflecție sau o stare sufletească, o impresie de lectură însoțită adesea de un citat, apoi conceperea și redactarea textului cînd rescrie frînturi din ceea ce notase cu ani în urmă. Re-scrierea nu s-a oprit aici pentru că în Eseuri a reluat o serie din conferințele
Reînnoirea Americii by Geta Dumitru () [Corola-journal/Journalistic/13828_a_15153]
-
ea, harul de a se uimi la vederea lumii. Un program romantic, dar care, aplicat în America, aduce cu sine o altă raportare la Europa și o altă evaluare a potențialului spiritual autohton, fiindcă limpezirea ochiului este condiționată acum de starea generală a omului și, în special, de sănătatea sa morală. Promovarea unei noi imagini a omului era cerută și de religia întemeiată pe revelație, dorită de Emerson. Noua credință nu se putea adresa puritanului obsedat de păcat și de forțele
Reînnoirea Americii by Geta Dumitru () [Corola-journal/Journalistic/13828_a_15153]
-
divinității. În ce-i privește pe americani, lor le-a mers la inimă îndemnul " Încrede-te în tine însuți" repetat ca un refren nu numai în eseul "Încrederea în sine". Ei au văzut în aceste cuvinte o recunoaștere a unei stări de fapt: o nouă țară se construia prin propriile lor forțe; este adevărat, cu urmări nefaste pentru populația băștinașă, dacă ne gîndim că marșul spre vest luase un nou avînt chiar în deceniile cînd Emerson își scria opera. În același
Reînnoirea Americii by Geta Dumitru () [Corola-journal/Journalistic/13828_a_15153]
-
viziunea asupra lumii asociată cu numele său. După cum se vede din exemplul contemporanilor săi, nu toți poeții sau prozatorii americani s-au raportat la el în același mod. Walt Whitman, de pildă, și-a scris poezia la umbra lui Emerson, starea sa de extaz în timp ce citea Eseurile nefiind un secret pentru cei ce l-au cunoscut ( la acea vreme muncea ca tîmplar și purta cu el volumul într-o găleată). Cam tot atunci, Herman Melville își făcea micile însemnări pe marginea
Reînnoirea Americii by Geta Dumitru () [Corola-journal/Journalistic/13828_a_15153]
-
și în ultimă instanță asupra sa, pot fi dezastruoase. Din tradiția deschisă de Emerson s-au revendicat, și mai tîrziu, mulți poeți ai Americii, fiecare în felul său, dar împărtășind cu toții aspirația de a recupera prospețimea și puritatea lumii din starea sa primordială, sau putința de "a păși desculț în realitate", ca să-l cităm pe Wallace Stevens despre care nu s-ar putea spune că nu a voiajat în sfere înalte ale gândirii. Atrași de mitul săracului ajuns milionar prin propriile
Reînnoirea Americii by Geta Dumitru () [Corola-journal/Journalistic/13828_a_15153]
-
de cei care nu înțeleg literatura. Dar ei sînt mulți...". Avînd o ideologie neguroasă, așa-zisul paradoxism îngăduie să spui orice despre oricine, cu atît mai mult cu cît își divulgă feblețea pentru exagerări, pentru "mareea superlativelor". Entuziasmul delirant e starea de "beție" specifică a unui "paradoxist" precum Ion Pachia Tatomirescu: "Un om poate fi beat din multe motive, «beat de soare», ca personajul dintr-o parodie a lui George Topîrceanu. Ion Pachia Tatomirescu este beat de admirație față de Nichita Stănescu
Dragoste și ginecologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13868_a_15193]
-
celălalt, spre seamănul său, pe care o încearcă într-adevăr, dar cu o mare simplitate, poetul recomandat. Andrei Peniuc merita o recomandare, fiindcă micile sale poeme, de o extremă "sărăcie" retorică, aproape lipsite de metafore și simboluri, notând gesturi și stări "comune", calchiate pe faptul cotidian cel mai modest și pe mici reverii ale comuniunii cu "semenii", transmit, aproape fără să ne dăm seama cum, o reală emoție lirică. Avem de-a face, de fapt, cu un fel de poezie "minimalistă
Elegii minimaliste by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13869_a_15194]
-
dăm seama cum, o reală emoție lirică. Avem de-a face, de fapt, cu un fel de poezie "minimalistă" (un "precursor" imediat ar putea fi numit mai ales Constantin Abăluță, dar și mai tânărul Andrei Bodiu), de notație a unor stări de nesiguranță de sine, de acută nevoie de comunicare, mărturisită direct, cu un fel de patos reprimat, cu un soi de jenă și de teamă de a nu părea emfatic, fiindcă nici evenimentele biografice pe care se construiește discursul poetic
Elegii minimaliste by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13869_a_15194]
-
și vulnerabile, - numai că toată recuzita acelor repere de istorie literară a dispărut, ambianța e alta, a amintitei camere sau a curții de bloc, a încăperii de café-internet în care se poate consulta mizeria unei lumi întregi și retrăi aceeași stare de precaritate a eului, plus nevoia urgentă de asistență fraternă: "14 ore continuu pe internet la romană/ profitând de o mare reducere de preț/ cu ochii în situri de boli infecțioase/ copii mutilați femei în haine de cauciuc/ fetițe de
Elegii minimaliste by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13869_a_15194]
-
un soi de anestezic, de calmant foarte relativ al urletului lăuntric... În ultimă instanță, "terorismul" din titlul volumului acoperă mai degrabă sensul obsesiei... terorizante pentru individ a solitudinii și precarității despre care am vorbit mereu în aceste glose. E o stare de încordare a celui slab, tânjitor după o problematică solidaritate umană, o "conectare" posibil salvatoare, însă care se poate întoarce în orice clipă împotriva sa: "așa că nu-mi spune mie tu de ce faci și de ce nu faci?// eu nu fac
Elegii minimaliste by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13869_a_15194]
-
primitive. Koke pictează cu „culorile sufletului", care n-au nimic în comun cu cele reale, caii sunt roz, soarele e negru, iar valurile au culoarea smaraldului. Si Flora și Paul descoperă de fapt „un paradis interior", amândoi trăiesc o anumită stare care îi face să acționeze. Cei care nu au puterea s-o recunoască îi supun rigorilor legii, îi urmăresc, îi amenință cu închisoarea. Uneori, oamenii din jur nu vor acest Paradis. În ambele planuri regăsim inconfundabilul monolog interior ce alternează
Un nou roman al lui Llosa by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/13884_a_15209]
-
militară, imposibilitatea de a acoperi întregul perimetru al frontului și nu în ultimul rînd imposibilitatea verificării informațiilor "aruncate" de combatanți. În transmisiile de acolo am considerat că este cinstit să vorbesc telespectatorilor despre aceste probleme. Cine ar fi putut cunoaște starea de spirit a irakienilor cînd contactul nostru cu populația civilă era întotdeauna mijlocit de oameni care lucrau pentru aparatul de propagandă irakian. Chiar dacă Petrișor nu știa arabă, știa engleză și avea translator însă ziarele de care vorbeați în materialul dvs.
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/13916_a_15241]
-
Telefil În fiecare seară la ora 19, după ce îl rog pe prietenul meu, psihologul Haralampy, să mă chestioneze asupra stării mele psiho-mentale și dacă nu am vreo alunecare de teren cenușiu sub scăfârlie, adăst în fața televizorului știrile. Iar ele vin. La TVR1 e ora 19.01 cu Dana Războiu, la Antena 1 ora e 18.58, cu Radu Coșarcă și
Mustața lui Radu Coșarcă by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13915_a_15240]
-
Sfintele Paști, un bărbat s-a înecat cu un os; accident rutier groaznic: trei morți și șoferul; locatarii canalelor: piele și os, netunși, zdrențăroși...; sifilisul și TBC-ul, patrimonii naționale...; un cetățean s-a aruncat de la, mă rog, sinucidere; despre starea precară a românilor ne va vorbi azi cunoscutul sociolog, îmi zice Andreea Esca... N-am auzit de el. N-are importanță; un șomer și-a dat foc; altul amenință că se aruncă de pe turla bisericii dacă nu i se repartizează
Mustața lui Radu Coșarcă by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13915_a_15240]
-
la o mină din Valea Jiului: un mort și trei răniți; s-a împușcat un militar; cineva a dat un tun de miliarde, a ridicat din bănci alte miliarde. Cu acte în regulă... Nefiind probe clare la dosar, este cercetat în stare de libertate... Vocea Alessandrei Stoicescu, de mamă grijulie: Adelin, ai grijă de tine, noi te iubim și te așteptăm. E un simplu reflex, fiindcă Adelin Petrișor s-a întors din Irak... Un individ zdrențăros mort într-un gang, cu sfertul
Mustața lui Radu Coșarcă by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13915_a_15240]
-
ca, cu sprijinul său, științele matematice să progreseze în R.S.R., pentru ca numele poporului nostru să strălucească și ca științele tehnice și economice să învețe să folosească din ce în ce mai mult și din ce în ce mai bine și calculatoarele și matematica cea mai abstractă pentru ca buna stare a poporului nostru să crească." În casa noastră, sus la etaj, locuia Dulgheru care era anchetatorul sorei mele, Lena Constante" - Totuși, chiar dacă nu era bine văzut, n-a avut probleme deosebite. - Da, nimeni n-a vrut să-l bage pe
Viorica Moisil:“Eu nu mă pot învăța cu lumea de azi” by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13873_a_15198]
-
în pupile, de parcă ar fi un bici. Cât de greu îmi va fi să o alung și să păstrez totodată această veselie aparentă: ce simpatică este, ce tumbe face, spun eu, încrezător în faptul că totul va rămâne o ușoară stare nervoasă trecătoare și că nu se termina ca în alte nopți, cu fosfenele ei detestându-mă necruțător pentru insomnia mea, iar capul meu copleșit de durere izbucnind în tăcere împotriva nemiloaselor trupulețe. Mai las să treacă încă o clipă înainte de
Vreme rea cu fosfene by Coman Lupu () [Corola-journal/Journalistic/13912_a_15237]