686 matches
-
că toată păduricea se umpluse de puncte roșii care se apropiau și se depărtau... - Doamne ajută, Doamne, gâfâia, ajută-ne Doamne, nu ne lăsa... Cine știe cât au stat așa... Haita aștepta nemișcată în întuneric. Când auziră iar urletul unuia mai apropiat, starostele strigă la ceilalți: - Cântați, mă, cântați, să-i speriem! Neacșu desfăcu armonica și umflă burduful. Un sunet prelung ieși din instrumentul ud și lupii se depărtară speriați. Dumitru, însuflețit și el deodată, bătu coardele țambalului și-l înghionti pe Anghel
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
coardele țambalului și-l înghionti pe Anghel: - Trage și tu din arcuș, poate-or pleca! 338 - Mai tare, mai tare! îi ațâța Mitică Ciolan în sudorile spaimei. Și vuietul viscolului fu acoperit de cântecul fără Dumnezeu al tarafului. Spre ziuă starostele înțepenise. Vioara îi căzuse din mână și o acoperise zăpada. Plângea degerat: - Mă prăpădesc, fraților, mă prăpădesc, nu mă lăsați, nu mă lăsați... Cântecul ciudat, care nu semăna cu nici un cântec știut și spus vreodată, nu se mai isprăvea. Lupii
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
putea să se miște. Zgîrîia din când în când coardele țambalului cu cozile bețișoarelor. Albise tot și parcă se mai subțiase, ca și când i s-ar fi tras tot sângele din trup. - Nu ne lăsați, fraților! se târa la picioarele lor starostele. Nu ne lăsați, nu mai pot nici eu, nici Dumitru... - Cântă, nene Mitică, ceva, să te mai încălzești, îl îndemnă Anghel, cântă, că ne mănâncă lupii!... Ciolan se uită nedumerit la ceilalți, privi animalele și în cele din urmă începu
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
ceilalți, privi animalele și în cele din urmă începu cu voce spartă: Aseară li-am luat basma Astăzi te văd fără ea, Cine ți-o mai lua basma Să se destrame ca ea... Așa, nea Mitică! se însuflețiră ceilalți. 339 Starostele își'pusese mâna pe piept și zicea cu ochii în ochii lui Neacșu: Aseară ți-am luat mărgele, Și-acuș te văd fără ele, Cine ți-o mai lua mărgele Să se spânzure cu ele... - Nu te lăsa, nea Mitică, spuse
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
se așeze jos. - Haide, Anghele! îi făcu semn. - Unde să merg? - Să ieșim undeva mai la lumină... - Și eu mă gândeam, da cu nea Mitică și cu Dumitru ce facem? 340 - Îi lăsăm. Eu nu mai pot... - Ne bate Dumnezeu... Starostele și țambalagiul înțeleseră și începură să plîngă: - Nu ne lăsați, fraților, avem copii, fraților! Neacșule, nu mă lăsa! Neacșule, se rugă Dumitru, încercînd să se miște cu ultimele puteri. Acesta se făcu că nu-i aude și desfăcu cât putu
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
ura ta... În glasul lor era și groază, și milă, și dușmănie. - Dați-vă aproape, nea Dumitre, le spuse Anghel. Dați-vă aproape și cântați mai departe. Nu se poate să nu scăpăm de aici... - Să nu ostenești! îi striga starostele din zăpadă, înghețat. Lupii se întoarseră, încercară de câteva ori să se apropie de cei căzuți, dar cântecul contrabasului îi speria. 341 Anghel albise și el, și în jurul gurii făcuse o spumă care îngheța, învîrtea înverșunat arcușul, aplecat peste instrument
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
jur. Mitică Ciolan zăcea cu ochii înțepeniți lângă el. Cum murise, cu spaima în priviri, ai fi zis că mai vede încă cerul albicios, nemișcat, în care băteau ciorile, croncănind. Ca să nu înghețe de tot, țambalagiul vorbea într-una, ca și când starostele -lar mai fi putut auzi: - Când m-am luat eu, nene Mitică, cu a mea, ce vremuri! Patru zile au băut țiganii. Nu lipsea unul, lume, să nu te mai miști... Și mașini... S-au bătut vreo doi pentru Tinca
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
îi cuprinsese tot trupul, urca în obraji și gura i se mișca din ce în ce mai greu. Țambalagiul plîngeafără să știe. - M-auzi, nene Mitică? > În aceeași zi, spre seară, niște vânători găsiră lângă șanțul fortului "Cățelu" pe Anghel, cântând încă în fața hoiturilor starostelui și al țambalagiului. Erau trei oameni înalți, îmbrăcați în cojoace, cu puști în mâini, încă fumegânde. Impușcaseră doi lupi și-i alungaseră pe ceilalți. Priveau la nebunul din fața lor, care nu-și mai termina cântecul. Anghel râdea încet, și mâna
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Tinca, și Mița, și Lixandra, aveau ele ce aveau să-și spună, dar să nu fi fost morcovii... 351 Vânzarea Se duse vorba-n București că se ridicase un pungaș iutei și tânăr peste tofi manglitorii, de-l tăiase pe starostele cel bătrân și se căznea să strângă tagma hoților la un loc. Umblau și presării după el, că-i aveau fotografia de când fusese la pușcărie. Până și ziarele îl înfățișau și îndemnau pe tăinuitori să-l dea pe mâna politiei-
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
acolo tot mai multe capete necunoscute. Numărul bețivilor se înmulțea pe străzi, se produceau furturi, izbucneau încăierări între bande de tineri care se băteau la sânge cu bâtele. Numărară un mort și mai mulți răniți, ceea ce îl făcu pe muhtasib, starostele negustorilor, să cheme poliția. Atunci, temându-se de dezordini și de răzmerițe, sultanul se hotărî în sfârșit să oprească festivitățile. Decretă că ultima zi de Paradă avea să fie de 22 moharram 883, care cădea pe 25 aprilie din anul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
simpli, foarte săraci, aproape toți fără știință de carte, și care știuseră totuși să devină breasla cea mai respectată din cetate, cea mai unită, cea mai bine organizată. În fiecare an, și astăzi încă, ei își aleg un șef, un staroste care se ocupă cu minuțiozitate de organizarea treburilor. El este cel care, la început de săptămână, îi indică pe cei care vor munci și pe cei care se vor odihni, potrivit cu activitatea caravanelor, starea în care se află suk-urile, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
până ce ajung și aceștia să aibă o meserie. Fiul unuia dintre ei este fiul tuturor. Banii din vistierie slujesc de asemenea celor care se căsătoresc: toți contribuie dând o sumă care să-i ajute să se așeze la casa lor. Starostele hamalilor discută în numele lor cu sultanul și colaboratorii acestuia. El a obținut astfel ca hamalii să nu plătească nici dări, nici impozit pe sare, iar pâinea să le fie coaptă pe gratis în cuptoarele orașului. Pe deasupra, dacă vreunul dintre ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
coaptă pe gratis în cuptoarele orașului. Pe deasupra, dacă vreunul dintre ei făptuiește, din nenorocire, o crimă care se pedepsește cu moartea, el nu este executat în public la fel ca alți ucigași, ca să nu facă breasla de rușine. În schimb, starostele are datoria de a cerceta fără îngăduință cinstea fiecărui nou candidat, spre a înlătura orice individ suspect. Reputația hamalilor a devenit așadar atât de bună, încât comercianții se văd siliți să li se adreseze lor pentru a-și desface mărfurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
pe lângă cumpărători. Tot astfel, când un neguțător pune la bătaie un nou fel de țesătură, face apel la hamali care fac pe vestitorii lăudând utilitatea mărfii sale. Pentru fiecare activitate, hamalul percepe o sumă precisă, potrivit unui tarif stabilit de staroste. Nici un om, fie el și prinț, nu cutează niciodată să caute nod în papură unuia dintre ei, căci știe bine că ar trebui atunci să se lupte cu întreaga breaslă. Deviza lor este una dintre spusele Profetului: „Ajută-ți fratele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
să-l pomenești în rugăciunile tale. Își asumă răspunderea în purtarea pe care a avut-o față de tine și ar fi dornic să nu-și atragă dojenile tale. Nu a știut să țină piept unui impuls urât. În aceeași zi, starostele negustorilor coborâse din fortăreață, precedat de purtători de făclii care se împrăștiară prin oraș pentru a vesti: „Potrivit unui decret al Maiestății Sale Regale sultanul, sunt desființate taxele lunare și săptămânale și toate dările indirecte fără excepție, incluzându-se și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
de - nsurat. -- Mamă, eu am auzit că Fata - mpăratului e frumoasă. Mă duc s-o ieu eu. - Dragu mamei, tu un băiet așa sărac să iei pe Fata - mpăratului? Ce mai vorbești nebunii? - Dacă eu vreau așa. Du-te, mamă, staroste. - Da cum, dragul mamei, să intru eu acolo? - Du-te, mamă. El o mâna. - Cum să mă duc eu cu mâna goală? - Mamă, ia vezi merele și perele cele n-o putrezit? Du-i-le acelea. - Bine zici, dragul mamei
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
așa cum știi tu s-o drămăluiești. ― Să încercăm, părinte. “Hrisant, cu mila lui Dumnezeu, patriarh a sfintei cetăți a Ierusalimului și a toată Palestina. Facem știre cu această carte a patrierșiei noastre tuturor cui să cade a ști, pentru Antonie starostele de ciocli și pentru toți cioclii carei sânt la ceata lui și slujăsc praznicul a Sfinților a Trei Sfetitele”. ― Ia te uită! Și cioclii se bucură de mila “patrierșiei” sale! Care o fi pricina? Spune mai departe. ― “Iată că au
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
numai 2 cete. Drept aceea dar, și patriarșia noastră văzând așa, iată că le întărim și de la noi obiceiul lor, cu putere sfintei biserici, și adeverim tuturor de la mare pân-la mic,... carei vor ține în seamă cărțile domnești ce au starostii și cioclii de scuteală... precum este legat la catastif și le vor da pace,... să fie iertați și blagosloviți cu toată casa lor... Iar care nu vor ține în seamă și ar amesteca pe ciocli la nescai dări, sau pă
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
Apostoli vârhovnici și să fie legați și afurisiți... Mihalache starostile să fie neschimbat din starostia cioclilor până la moarte”. Și blestemul își urmează cursul, cu mici deosebiri față de cele cunoscute până acum... ― De ce a cerut patriarhul Samoil să nu fie schimbat starostele, părinte? ― Păi, cine știe ce fapte de luat în seamă a făcut? ― Din câte am priceput eu, obiceiul de a blestema e molipsitor, părinte. ― Pe cine ai mai găsit blestemând? ― Pe “M(i)l(o)stiiu B(o)jiiu, Ghedeon, arhiepiscop și
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
și o duce în Spania sau la turci să facă gologani. Vasile a hotărât să meargă cu pețitul la fata cea frumoasă, tocmai la Tungujei, sat așezat pe o buză de deal, în bătaia vânturilor. Printre cei care au fost staroste, a fost și moșul lui, Dumitru B....ă, fratele lui Sava. Vasile al lui Sava peste timp Dumitru era cu Agripina lui tânără și frumoasă, dar îmbrăcați ca vai de lume. Agripina avea un surtuc bărbătesc, iar pe dedesubt niște
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
Polonia; tronul se vinde și se cumpără atît de grosolan, de parcă lucrurile s-ar petrece la piață. Darurile unui rege polonez îndepărtează din cale orice opoziție; el este maestru în arta de a cîștiga marile familii, prin funcții la palat, starostii și alte poziții pe care li le oferă; dar cum polonezii au memoria scurtă în privința binefacerilor, trebuie să se revină mereu la acest procedeu: într-un cuvînt, republica Polonia este ca vasul Danaidelor: regele cel mai generos va răspîndi în
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
capitolul cheltuielilor destinate transporturilor „calabalâcului” domnitorului nou venit de la Constantinopol, ele sunt trecute aparte. De pildă, în sama <Vistieriei> din anul 1784 sunt însemnate un număr de 5 cară mocănești și 4 căruțe, trimise în scopul mai sus amintit de către starostele de Putna. Plata chiriei se făcea însă diferit: 320 lei de carul mocănesc și 148 lei de căruță. Un car obișnuit, care putea fi lungit mai mult sau mai puțin de la „inimă”, putea încărca pe drumurile moldovene în jurul a 1
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
rol precumpănitor. În ceea ce privește organizarea meșteșugarilor în orașe și târguri, Regulamentul Organic, care era în vigoare și în perioada de care ne ocupăm, prevedea următoarele: meșterii erau împărțiți în trepte și organizați în bresle. Fiecare breaslă din Iași își alegea un staroste, iar în celelalte târguri „pentru puținul lor număr” toate breslele meșteșugărești alegeau un singur staroste. Starostii, care erau aleși dintre cei „mai de frunte și mai de ispravă” meșteșugari, atestau calificarea meșterilor și strângeau, sub supravegherea isprăvniciilor, dările. Meșterii erau
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și în perioada de care ne ocupăm, prevedea următoarele: meșterii erau împărțiți în trepte și organizați în bresle. Fiecare breaslă din Iași își alegea un staroste, iar în celelalte târguri „pentru puținul lor număr” toate breslele meșteșugărești alegeau un singur staroste. Starostii, care erau aleși dintre cei „mai de frunte și mai de ispravă” meșteșugari, atestau calificarea meșterilor și strângeau, sub supravegherea isprăvniciilor, dările. Meșterii erau împărțiți în trei trepte: a. „acei ce țin fabrici” plăteau pe an o patentă de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în perioada de care ne ocupăm, prevedea următoarele: meșterii erau împărțiți în trepte și organizați în bresle. Fiecare breaslă din Iași își alegea un staroste, iar în celelalte târguri „pentru puținul lor număr” toate breslele meșteșugărești alegeau un singur staroste. Starostii, care erau aleși dintre cei „mai de frunte și mai de ispravă” meșteșugari, atestau calificarea meșterilor și strângeau, sub supravegherea isprăvniciilor, dările. Meșterii erau împărțiți în trei trepte: a. „acei ce țin fabrici” plăteau pe an o patentă de 120
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]