2,798 matches
-
ghetouri și lagăre de internare a evreilor și a 25.000 de rromi pe teritoriul dintre Nistru și Bug (Vapniarka, Berezovca etc.); a ordonat marșuri interminabile în care evreii și rromii - inclusiv femei, bătrâni și copii - erau tărâți prin imensele stepe înghețate lăsând în urmă șiruri de cadavre; a dispus prestarea de „munci obligatorii”. Prin Ordonanța nr. 35 din 2 ianuarie 1942 Alexianu a dispus deportarea tuturor evreilor din Odesa în regiunea Berezovca, unde aceștia au fost masacrați. Conform istoricului Raul
Gheorghe Alexianu () [Corola-website/Science/306171_a_307500]
-
teritoriu au ajuns sub influența creștinismului bizantin. În timp ce Imperiul Bizantin trecea printr-un tot mai accentuat declin economic și politic, cultura sa continua să influențeze Rusia în timpul secolelor ei de maturizare. Hazarii erau un popor turcic care au stăpânit zona stepei bazinului inferior al râului Volga, între Marea Caspică și Marea Neagră, între secolele al VII-lea și al XIII-lea. În secolul al VIII-lea, hazarii au trecut la religia iudaică. Capitala lor era Itil, în apropierea orașului Astrahan din zilele
Istoria Rusiei () [Corola-website/Science/301491_a_302820]
-
latină în care erau scrise primele lucrări teologice creștine. Acest fapt s-a datorat alegerii de la început ca limbă de desfășurare a liturgiei a limbii slavone în locul celei grecești sau latinești. Triburile nomade turcice cumane (polovoții, kipciakii) au cucerit regiunile stepelor sudice dintre granițele Rusiei Kievene și de-a lungul coastei Marii Negre și au fondat un stat - Deșt-e-Kipciak. Respingerea atacurilor nomazilor, în special cele îndreptate împotriva Kievului, care se afla doar la o zi distanță călare de sălașurile lor din stepe
Istoria Rusiei () [Corola-website/Science/301491_a_302820]
-
stepelor sudice dintre granițele Rusiei Kievene și de-a lungul coastei Marii Negre și au fondat un stat - Deșt-e-Kipciak. Respingerea atacurilor nomazilor, în special cele îndreptate împotriva Kievului, care se afla doar la o zi distanță călare de sălașurile lor din stepe, a fost o povară foarte grea pentru rușii kieveni. În cele din urmă, Rusia Kieveană s-a destrămat ca stat datorită luptelor armate dintre membrii familiei princiare care stăpâneau în devălmășie țara. Dominația Kievului a pălit din ce în ce mai mult, în folosul
Istoria Rusiei () [Corola-website/Science/301491_a_302820]
-
fiind devastate și incendiate. Pe vetrele lor au fost atestate urme de case arse, grămezi de lut ars, diferite obiecte, mai ales, vase de argilă din secolul II-IV. Aici au staționat, în cîteva rînduri, cete de nomazi, veniți tocmai din stepele asiatice după pradă de război, mărturie materială în acest sens servind cele 4 movile funerare. Trei movile se află spre nord de sat, în păduricea zisă "Movila lui Nagîț", alta - în "Hîrtop". Unele surse afirmă că satul e întemeiat în
Dubna, Soroca () [Corola-website/Science/305244_a_306573]
-
teritoriul se prezintă sub formă de roci lutoase și luto-argiloase, la care se adaugă roci formate din material aluvionar nisipos depus sub formă de straturi. Datorită așezării geografice, localitatea Smârdan se caracterizează prin tipul climatic temperat continental. Vegetația este caracteristică stepei și luncilor joase inundabile. Se întâlnește atât vegetație lemnoasă (plop, salcie, frasin, arțar și stejar), cât și plante ierboase (stuf, papură, pipirig, nufăr, stânjenel de baltă). Datorită așezării în Lunca Dunării, fauna este formată în special din animale legate de
Smârdan, Tulcea () [Corola-website/Science/324446_a_325775]
-
și Bistrița. Se poate face un popas în centrul satului pentru a vizita o întreagă colecție de sculpturi, rezultatul mai multor tabere de sculptură din ani anteriori. În apropiere se poate face o vizită la rezervatia naturală de bujori de stepa și castelul Ugron, ambele situate în Zău de Câmpie, lacurile piscicole de la Zău de Câmpie sau Miheșu de Câmpie, si mai puțin cunoscut, fenomenul de "foc viu" lângă Sărmășel datorat gazelor naturale ce ies din pământ și se autoaprind. Aproape de
Balda, Mureș () [Corola-website/Science/300108_a_301437]
-
la crearea de puncte sau zone de atracție a dipterelor miazigene din cauza mirosurilor specifice și a descompunerilor bacteriene intense. Procesul parazitar se instalează foarte repede când fătarile au loc în boxe neprotejate, sub căldura ardentă a soarelui din regiunile de stepă și de silvostepă. În aceste circumstanțe, "W. magnifica" depune larvele sale pe mucoasele genitale existente pe suprafața corpului. Consecințele acestei miaze sunt extrem de nefaste, pentru că ea provoacă pierderea până la 20% din efectivul de nou-născuți și distrugeri foarte întinse pe partea
Wohlfahrtioză () [Corola-website/Science/312197_a_313526]
-
ul (numită și Marmota de stepă; "Marmota bobak") este o specie de marmotă care populează stepele din Europa de Est, (în primul rând Ucraina, Rusia și Belarus), și Asia Centrală (estul Kazahstanului).. Marmota bobac este un analog mai mare al câinelui de preerie din America de Nord, cu o burtă deosebit de
Bobac () [Corola-website/Science/333707_a_335036]
-
ul (numită și Marmota de stepă; "Marmota bobak") este o specie de marmotă care populează stepele din Europa de Est, (în primul rând Ucraina, Rusia și Belarus), și Asia Centrală (estul Kazahstanului).. Marmota bobac este un analog mai mare al câinelui de preerie din America de Nord, cu o burtă deosebit de rotundă și o postură de alertă stabilită în spate. Spre deosebire de
Bobac () [Corola-website/Science/333707_a_335036]
-
ani ajunge la maturitate sexuală. Marmotele din specia respectivă au un singur „apel de alarmă”, dar studiile au demonstrat că bobacul sună mai repede atunci când trăiește pe un teren abrupt și mai lent, atunci când trăiește în teren plat. Marmota de stepă a servit ca un „rezervor” natural de alimente, care a salvat mulți ucraineni, ruși și sovietici de la foame, în timpul foametei periodice din ultima sută de ani, iar blana lor este folosită ocazional pentru a face pălării și haine. În afara Moscovei
Bobac () [Corola-website/Science/333707_a_335036]
-
vestul Rusiei, la sfârșitul secolului al XIX-lea. Paleontologul român I.Z. Barbu semnalase în anul 1930 resturi fosile de bobac în Botoșani și Cluj. Denumirea sa de bobac sau baibac este un împrumut din turco-tătară. ul sau marmota de stepă este rudă apropiată a marmotei alpine, după cum dovedește și observația milenară a țăranului român, atent cunoscător al fiecărei viețuitoare. Toponimia a păstrat la rândul sau o serie de dovezi ale prezenței acestui animal în fauna României, dovezi concretizate prin denumiri
Bobac () [Corola-website/Science/333707_a_335036]
-
În 1984, Michael McDonough de la Brigham Young University a realizat împreună cu National Public Radio "Bradbury 13", o serie de 13 adaptări audio ale unor povestiri celebre scrise de Ray Bradbury. Dramatizarea a cuprins adaptări după "The Ravine", "Night Call, Collect", "Stepa", "There Was an Old Woman", "Caleidoscopul", "Dark They Were, and Golden-Eyed", "The Screaming Woman," "Detunătura", "The Man," "The Wind", "Vulpea și pădurea", "Aici sunt tigri" și "The Happiness Machine". Actorul Paul Frees a narat din fundal, în timp ce vocea de început
Ray Bradbury () [Corola-website/Science/304485_a_305814]
-
sovietic ‘'This Fantastic World" au ecranizat povestirile lui Ray Bradbury "I Sing The Body Electric", "451ș Fahrenheit", "A Piece of Wood", "To the Chicago Abyss" și "Forever and the Earth". În 1987 s-a filmat o adaptare sovietică a povestirii "Stepa". Filmul din 1998 "The Wonderful Ice Cream Suit", lansat de Touchstone Pictures, a fost scris de Ray Bradbury pornind de la povestirea sa "The Magic White Suit", publicată pentru prima dată în 1957 în "The Saturday Evening Post". Povestirea mai fusese
Ray Bradbury () [Corola-website/Science/304485_a_305814]
-
Telarium a lansat un joc pe Commodore 64 bazat pe "451ș Fahrenheit ". Bradbury și regizorul Charles Rome Smith au fondat împreună Pandemonium în 1964, jucând producția newyorkeză a piesei "The World of Ray Bradbury" (1964), o adaptare după "The Pedestrian", "Stepa", și "To the Chicago Abyss." Filmul din 2005 "A Sound of Thunder" a pornit de la ideea poverstirii omonime (“Detunătura”). Filmul "The Butterfly Effect" este centrat pe aceeași teorie și conține multe referințe la sursa sa de inspirație. Scurt metrajele realizate
Ray Bradbury () [Corola-website/Science/304485_a_305814]
-
Istoria peninsulei Crimeea acoperă peste 2500 de ani, având numeroși cuceritori și locuitori de-a lungul timpului. Peninsula a fost aproape continuu împărțită, conform geografiei sale, între câmpia nordică, deschisă spre stepele pontice, cu o climă aspră continentală, bântuită vara de arșiță și secetă, iarna de crivăț, și munții sudici, refugiu ușor de apărat, dar deschis spre mare prin porturile sale, dispunând de izvoare permanente și de o climă blândă, mediteraneană. Astfel
Istoria Crimeii () [Corola-website/Science/331547_a_332876]
-
Șopârla de iarbă (Podarcis tauricus, cu o denumire mai veche "Lacerta taurica") numită la noi și șopârlă de stepă, șopârlă verde de stepă, șopârlă dobrogeană, șopârlă dobrogeană de stepă, șopârlă taurică, șopârlă de Crimeea este o șopârlă endemică balcanică din familia lacertide ("Lacertidae") răspândită în Balcani: Grecia, Insulele Ionice, Albania, Turcia europeană, Bulgaria, fosta Republică Iugoslavă (Serbia, Macedonia), România
Șopârlă de iarbă () [Corola-website/Science/333998_a_335327]
-
Șopârla de iarbă (Podarcis tauricus, cu o denumire mai veche "Lacerta taurica") numită la noi și șopârlă de stepă, șopârlă verde de stepă, șopârlă dobrogeană, șopârlă dobrogeană de stepă, șopârlă taurică, șopârlă de Crimeea este o șopârlă endemică balcanică din familia lacertide ("Lacertidae") răspândită în Balcani: Grecia, Insulele Ionice, Albania, Turcia europeană, Bulgaria, fosta Republică Iugoslavă (Serbia, Macedonia), România, Republica Moldova, Ucraina, Ungaria. Este
Șopârlă de iarbă () [Corola-website/Science/333998_a_335327]
-
Șopârla de iarbă (Podarcis tauricus, cu o denumire mai veche "Lacerta taurica") numită la noi și șopârlă de stepă, șopârlă verde de stepă, șopârlă dobrogeană, șopârlă dobrogeană de stepă, șopârlă taurică, șopârlă de Crimeea este o șopârlă endemică balcanică din familia lacertide ("Lacertidae") răspândită în Balcani: Grecia, Insulele Ionice, Albania, Turcia europeană, Bulgaria, fosta Republică Iugoslavă (Serbia, Macedonia), România, Republica Moldova, Ucraina, Ungaria. Este o specie politipică cuprinzând 3 subspecii
Șopârlă de iarbă () [Corola-website/Science/333998_a_335327]
-
război de partea acestora în iunie 1941, în scopul de a recupera măcar teritoriile răpite de URSS : Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herței. După trei ani și două luni de campanii militare împotriva URSS, care duc armata română până în stepa din nordul Caucazului și înapoi, la data de 23 august 1944, armata sovietică fiind deja în Moldova de nord încă din luna martie, Regele Mihai I își dă acordul pentru înlăturarea prin forță a mareșalului Antonescu dacă acesta va refuza
România în al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/296818_a_298147]
-
Caucaz, la Cotul Donului și Stalingrad. La pierderile generale de 130.000 militari morți, răniți și dispăruți în anul 1941, s-au adăugat marile pierderi ale Armatei a 3-a la cotul Donului și ale Armatei a 4-a în Stepa Calmucă, la sfârșitul anului 1942 și începutul anului 1943, ridicâdu-se la 182.441 militari (16.566 morți, 67.182 răniți, 98.692 dispăruți), fapt care a redus considerabil capacitatea combativă a armatei române. După aceste înfrângeri, în februarie 1943, armatele
România în al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/296818_a_298147]
-
de nisip și cealaltă de piatră. Puțină vegetație aproape se limitează la oaze. Există unele specii de animale adaptate la aridul mediu deșertic, cum este șoarecele deșertului. Potrivit WWF-Fondul Mondial pentru Natură, la majoritatea teritoriului aparține ecoregiunii de deșert numită Stepa Saharei septrentională; excepție zona de coastă, care se împarte între pădurea uscată mediterana și arbuști de acasia, în extremul nord și deșertul de coastă atlantic, în centru și sud. Sahara Occidentală posedă puține resurse naturale și nu are precipitații ca să mențină
Sahara Occidentală () [Corola-website/Science/311821_a_313150]
-
Hr. - IV d.Hr.). În perioada de tranziție dintre eneolitic și epoca bronzului (2500 î.Hr. - 1800 î.Hr.), în arealul Slatinei s-au așezat comunități aparținând culturii Coțofeni, care exprimă prima sinteză etnică între autohtonii neolitici și comunitățile indo-europene sosite din stepele nord-pontice. Așezării de pe valea Sopotului, i se adaugă locuiri similare, semnalate în cartierul Clocociov, punctul “La Tufani”. Nivelul de locuire Coțofeni se suprapune, în majoritatea cazurilor, cu un stat de locuire care aparține culturii Glina (bronzul timpuriu), după cum se constată
Slatina, România () [Corola-website/Science/296713_a_298042]
-
au bombardat regulat satele cecene răsculate, care cuprindeau în momentele de extindere maximă peste 50% din teritoriul Ceceniei. La 23 februarie 1944, trupele interne (NKVD) ale Uniunii Sovietice, au deportat întreaga populație a Ceceniei și a câtorva regiuni învecinate în stepa din estul Kazahstanului și în Siberia. Între 25% și 50% din populația deportată a murit de foame și boli. În 1957 cecenilor li s-a permis întoarcerea pe meleagurile natale, iar mai târziu Republica Autonomă Sovietică Socialistă Ceceno-Ingușă, în componența
Cecenia () [Corola-website/Science/299730_a_301059]
-
deluroasă, cu multe localități, astfel că aproape totdeauna dintr-o localitate se vede următoarea. Deși acoperă circa 20% din teritoriu, conține peste 60% din populație. Partea la nord de râul Terek este plată, cu mici coline, având o vegetație de stepă. În acestă bucată în secolul 19 au fost aduși cazaci ruși, denumirile localităților fiind și până astăzi adesea în stil căzăcesc ("Stanitsa ...") Capitala republicii este orasul Groznîi. Cecenia folosește Ora Moscovei. "Articol principal: Politica în Cecenia" După asasinarea prin rachetă
Cecenia () [Corola-website/Science/299730_a_301059]