2,893 matches
-
al nefericirii globale acest punct albastru ești tu un punct negru la capătul curbei Gaussiene este el între voi cam 30 cm de vid Lungimea unei mâini întinse în speranța unei îmbrățișări. TE MAI INTERESEAZĂ NOAPTEA? Freamătul lăcustelor la capătul stepei mestecenii spânzurați de cer șoseaua pe care rulăm în tăcere picior peste picior stăteai cu fusta scurtă în vântul polar, mansarda mult prea mică treceam pe roșu ca un asteroid beat de tine împroșcam cu smoală tot universul cunoscut dublam
STAREA TÂRZIE A POEZIEI de ADRIAN GRAUENFELS în ediţia nr. 1524 din 04 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376102_a_377431]
-
Articolele Autorului mâna ta... pribeag sunt pe pământ, pe ape, și lumii dau mereu ocol, hotarul ei e mai aproape și sufletul mi-e tot mai gol. ajung mereu de unde-ncepe o altă stâncă de urcat, cobor în zarea altei stepe și dau de munții Ararat. aș vrea să mă închid în haos, să fiu senin și mulțumit, trăind într-un etern repaos și să mă pierd în infinit. aș vrea să-mi caut iar izvorul, izvorul fericirii noastre, să-mi
MÂNA TA... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1444 din 14 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376705_a_378034]
-
Acasă > Eveniment > Recomandă > SECRETUL BUJORULUI DE STEPA DE LA ZĂU DE CÂMPIE Autor: Mihaela Alexandra Rașcu Publicat în: Ediția nr. 2321 din 09 mai 2017 Toate Articolele Autorului S-a vorbit mult despre impactul negativ pe care îl are asupra mediului progresul în orice formă ar îmbracă acesta
SECRETUL BUJORULUI DE STEPĂ DE LA ZAU DE CÂMPIE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2321 din 09 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/375249_a_376578]
-
unele dintre rezervațiile naturale, declarate adevărate grădini botanice, cu care România se poate mândri nu numai în plan european ci și mondial. Una dintre aceste rezervații este cea de la Zău de Câmpie (jud.Mureș), un loc în care bujorul de stepa continuă să înflorească în ciuda faptului că în alte țări precum Franța, Olanda, Anglia, Rusia sau Chină, Paeonia Tenuifolia este pe cale de dispariție. Înainte de a dezvălui secretul prin care câmpul cu bujori de la Zău de Câmpie, unica rezervație de bujor de
SECRETUL BUJORULUI DE STEPĂ DE LA ZAU DE CÂMPIE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2321 din 09 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/375249_a_376578]
-
continuă să înflorească în ciuda faptului că în alte țări precum Franța, Olanda, Anglia, Rusia sau Chină, Paeonia Tenuifolia este pe cale de dispariție. Înainte de a dezvălui secretul prin care câmpul cu bujori de la Zău de Câmpie, unica rezervație de bujor de stepa din Europa, reușește să atragă în fiecare an până la zece mii de turiști, trebuie să știm că această plantă este de o sensibilitate rară. Pentru a creste și a înflori, unei semințe îi sunt necesari în medie 10 ani (cu trei
SECRETUL BUJORULUI DE STEPĂ DE LA ZAU DE CÂMPIE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2321 din 09 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/375249_a_376578]
-
la o înălțime de 10 până la 30 de centimetri, întreaga plantă se usucă iar floarea ruptă nu trăiește mai mult de câteva minute. Datând din perioada postglaciara, în urmă cu mai bine de zece mii de ani in urma, bujorul de stepa a pătruns în stepele pontice, găsind un mediu propice înmulțirii în nisipurile mișcătoare din Rusia și Ucraina. În România, pentru prima dată, prezența să a fost semnalată în Munții Măcinului, mai precis în județul Constantă la Hagieni, Techirghiol, Mangalia și
SECRETUL BUJORULUI DE STEPĂ DE LA ZAU DE CÂMPIE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2321 din 09 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/375249_a_376578]
-
10 până la 30 de centimetri, întreaga plantă se usucă iar floarea ruptă nu trăiește mai mult de câteva minute. Datând din perioada postglaciara, în urmă cu mai bine de zece mii de ani in urma, bujorul de stepa a pătruns în stepele pontice, găsind un mediu propice înmulțirii în nisipurile mișcătoare din Rusia și Ucraina. În România, pentru prima dată, prezența să a fost semnalată în Munții Măcinului, mai precis în județul Constantă la Hagieni, Techirghiol, Mangalia și Basarabi. În prezent, în
SECRETUL BUJORULUI DE STEPĂ DE LA ZAU DE CÂMPIE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2321 din 09 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/375249_a_376578]
-
să a fost semnalată în Munții Măcinului, mai precis în județul Constantă la Hagieni, Techirghiol, Mangalia și Basarabi. În prezent, în aceste locații dar și în județul Caraș-Severin la Fântână Fetei se mai găsesc doar pâlcuri izolate de bujori de stepa. La Zău de Câmpie, câmpul cu bujori este împărțit în două parcele. O parcela de 2,5 hectare, pe care bujorul de stepa crește la cea mai înaltă cota din interiorul arcului carpatic, respectiv 477 m și o parcela joasă
SECRETUL BUJORULUI DE STEPĂ DE LA ZAU DE CÂMPIE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2321 din 09 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/375249_a_376578]
-
dar și în județul Caraș-Severin la Fântână Fetei se mai găsesc doar pâlcuri izolate de bujori de stepa. La Zău de Câmpie, câmpul cu bujori este împărțit în două parcele. O parcela de 2,5 hectare, pe care bujorul de stepa crește la cea mai înaltă cota din interiorul arcului carpatic, respectiv 477 m și o parcela joasă, de 1 hectar, cu o înclinație a pantei de 18-20 de grade. O statistică realizată în anul 2014 a consemnat existența pe suprafața
SECRETUL BUJORULUI DE STEPĂ DE LA ZAU DE CÂMPIE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2321 din 09 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/375249_a_376578]
-
și varietăți, printre care și bujorul galben (Adonis Vernalis) sau bujorul alb (Iris Humilis). Custodele actual al rezervației, Octavian Călugăr, povestește cu tristețe cum întreaga zonă cunoscută de localnici sub numele Valea Botei Mari a fost plină de bujori de stepa, aceștia dispărând treptat pentru a mai rămâne doar în rezervație. Ar fi dispărut și de aici dacă n-ar fi existat o mare iubire față de aceste plante speciale. Secretul permanentei bujorului de stepa la Zău de Câmpie stă tocmai în
SECRETUL BUJORULUI DE STEPĂ DE LA ZAU DE CÂMPIE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2321 din 09 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/375249_a_376578]
-
Mari a fost plină de bujori de stepa, aceștia dispărând treptat pentru a mai rămâne doar în rezervație. Ar fi dispărut și de aici dacă n-ar fi existat o mare iubire față de aceste plante speciale. Secretul permanentei bujorului de stepa la Zău de Câmpie stă tocmai în intervenția omului, o altfel de intervenție, de data aceasta non-distructivă. Observând ritmul în care aceste flori dispar, atât fostul custode cât și actualul custode, pregătit de fapt în ani buni de înaintașul sau
SECRETUL BUJORULUI DE STEPĂ DE LA ZAU DE CÂMPIE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2321 din 09 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/375249_a_376578]
-
omului, o altfel de intervenție, de data aceasta non-distructivă. Observând ritmul în care aceste flori dispar, atât fostul custode cât și actualul custode, pregătit de fapt în ani buni de înaintașul sau, urmăresc an de an semințele de bujor de stepa, iar în perioada în care ele se înnegresc, le culeg, le selectează și le seamănă în pământul fertil al celor două parcele înlocuind plantele dispărute. „Când văd an de an câți turiști vin să se încarce cu energia acestor flori
SECRETUL BUJORULUI DE STEPĂ DE LA ZAU DE CÂMPIE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2321 din 09 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/375249_a_376578]
-
poticnindu-se pentru câte o gură de aer, căci este operat pe cord și uneori pierde ritmul respirației în focul relatărilor. Timp de două-trei săptămâni în fiecare an, uneori de la sfârșitul lui aprilie, alteori de la începutul lui mai, bujorul de stepa înflorește bucurând sufletele iubitorilor de frumos. Și așa cum îi stă bine oricărui loc de pe teritoriul țării noastre, si câmpul cu bujori are o legendă a lui. Se spune ca pe un mal al lacului de la Zău de Câmpie locuia o
SECRETUL BUJORULUI DE STEPĂ DE LA ZAU DE CÂMPIE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2321 din 09 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/375249_a_376578]
-
centrul localității, la nici cinci kilometri pe drum de țară, vă poate aștepta o experiență mai mult decat zen, o bucurie a triumfului naturii în ciuda progresului în orice formă ar fi îmbrăcat acesta. Mihaela Rașcu Referință Bibliografica: SECRETUL BUJORULUI DE STEPA DE LA ZĂU DE CÂMPIE / Mihaela Alexandra Rașcu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2321, Anul VII, 09 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Mihaela Alexandra Rașcu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
SECRETUL BUJORULUI DE STEPĂ DE LA ZAU DE CÂMPIE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2321 din 09 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/375249_a_376578]
-
Acasa > Strofe > Simpatie > CU LUNA STAU LA CINĂ Autor: Georgeta Muscă Oană Publicat în: Ediția nr. 1771 din 06 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Pe-arcada înnoptării, în tainicele castre, Zvâcnește libertatea și-n trecerea-i barbară Aleargă herghelia prin stepele albastre; Vin cai să se înfrupte din pajiștea stelară. Foșnește libertatea în temeri infirmate, În colb de stele-i ceasul, secunda e orfană; Cad hamuri de lumină prin coamele-nspumate, Vin cai să se boteze în lumi fără prihană. Țâșnesc
CU LUNA STAU LA CINĂ de GEORGETA MUSCĂ OANĂ în ediţia nr. 1771 din 06 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373157_a_374486]
-
cu stropul, ca stoarsă din piatră, a semănat floare! Pe care a secerat-o gerul soartei fără noroc! Tatiana Stepa!... Ce nume înclinat către destin! Un destin neîntors de nimic, nici de plâns, nici de rugă, nici de luptă, destinul stepei, biserică fără candelă a pustiului, croită să frângă speranța și să usuce viața pe rug! Un destin cu viața ca povară și moartea ca nedreptate! Nimănui, niciodată nu i-a făcut un rău, Tatiana Stepa, iar ei, răul i-a
TATIANA STEPA. N-A SEMĂNAT ÎN VIAŢĂ CĂRBUNE, A SEMĂNAT FLOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372223_a_373552]
-
un cancer de col uterin avea doar patruzeci și șase de ani! „Se-aliniază știrile atroce,/ Sub care omul bâjbâie înfrânt,/ Și, Doamne, cum peste-această voce/ Accepți să pună un gropar pământ?”, scria poetul Adrian Păunescu la moartea Tatianei Stepa. În timpul vieții a lansat caseta audio „Singurătate” (1999) și trei albume: „Treisprezece clipe” (decembrie 2003), „Copaci fără pădure (octombrie 2007) și Albumul de Colecție lansat de Jurnalul Național, pe 25 august 2008. Ultimele două discuri cu muzică folk interpretată de
TATIANA STEPA. N-A SEMĂNAT ÎN VIAŢĂ CĂRBUNE, A SEMĂNAT FLOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372223_a_373552]
-
târziu. Unele lucruri mi s-au întâmplat prea devreme, altele prea târziu. Parcă am fost mereu defazată față de propria viață. Am cântat, am creat, am suferit, am fost fericită, am luptat, am plâns, m-am bucurat. Am trăit!”, reflecta Tatiana Stepa, nu cu mult înaintea ultimelor sale mărturisiri, pentru ca emoționantele-i cuvinte să apară într-un text publicat în Ediția de Colecție din 25 august 2008 a Jurnalului Național. Zguduit sufletește de moartea Tatianei Stepa, Adrian Păunescu publica în ziarul „Jurnalul
TATIANA STEPA. N-A SEMĂNAT ÎN VIAŢĂ CĂRBUNE, A SEMĂNAT FLOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372223_a_373552]
-
moartea atât de prematură a acestei mari cântărețe care a făcut viața oamenilor mai frumoasă, prin cântecul ei. Credeam într-un timp că oamenii care plătesc totul cu suferință au măcar dreptul de a nu muri atât de repede. Tatiana Stepa a cunoscut toate suferițele. Și pe cele sociale, și pe cele personale.”... „Tatiana Stepa lasă în urmă o zestre excepțională de cântece. Dacă suferința și moartea sunt prețul acestei creații, mă întreb din ce în ce mai des: merită? Și mă tem că merită
TATIANA STEPA. N-A SEMĂNAT ÎN VIAŢĂ CĂRBUNE, A SEMĂNAT FLOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372223_a_373552]
-
frumoasă, prin cântecul ei. Credeam într-un timp că oamenii care plătesc totul cu suferință au măcar dreptul de a nu muri atât de repede. Tatiana Stepa a cunoscut toate suferițele. Și pe cele sociale, și pe cele personale.”... „Tatiana Stepa lasă în urmă o zestre excepțională de cântece. Dacă suferința și moartea sunt prețul acestei creații, mă întreb din ce în ce mai des: merită? Și mă tem că merită. Îngăduie-ne, viață, să te trăim cât mai intens, ca urmele noastre să merite
TATIANA STEPA. N-A SEMĂNAT ÎN VIAŢĂ CĂRBUNE, A SEMĂNAT FLOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372223_a_373552]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > ROSTUL MEU Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 1627 din 15 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Rostul meu de-abia începe. Semăn visuri și-aștept lanuri de mirabile elanuri în pustiuri și în stepe. În sfârșit pot azi pricepe de ce nu mai am limanuri și regretele-n noianuri nu mai pot să mă înțepe. Vreau ca trista mea ursită să înceapă să zâmbească, lumea-mi să fie firească și s-o văd mai împlinită
ROSTUL MEU de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379714_a_381043]
-
troienite De primele zăpezi ale planetei Ooo, tu, chemare degeaba mă strigi Caravanele mele au ajuns de mult în pustiul Unde oazele au secat sub apăsarea buzelor Ultimilor însetați de libertate Și totuși ele mai vor alergare de urme În stepele copilăriei Cu tunete dezlănțuite de furtuna naivitații Să simtă iar carnea crudă Cum ascultă povești cu năzbatii Scrise de înțelepții templelor Neprihăniti de vraja cuvintelor ..................................................................................................................................................... vezi Poezia este o boală Înflorită din microbul iubirii Ce nu a rodit din sărutul
EXTRAS DIN MEMORIA REMINIŞCENŢEI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379732_a_381061]
-
ce-n curând vor fi stelare. Am să traversez sahare pe-armăsari, nu pe cămile, și prin visele sterile n-am să bat nicio cărare. Stau mirat, privind în urmă și nu pot deloc pricepe de ce-am colindat prin stepe, privind viața cum se curmă într-o nefirească turmă îmbrăcată în otrepe, care nu putea concepe că de fapt prăpăstii scurmă. Am să-mbrac straie alese, chiar odăjdii de se poate, pe bordei clădind palate unde-am să iubesc crăiese
ŞTIU de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1617 din 05 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379736_a_381065]
-
și meritul etic de a pleda pentru o calitate superioară a vieții personale și a celei comunitare. În plus, conține, în interstițiile sale, un discret filon metafizic: „Apoi, în amurg, însingurat și captiv aceleiași melancolice nemărginiri, robit aceleiași gravități a stepei fără hotare. Gravitate ce pare mai curând de ordin metafizic, încât e de mirare că un spațiu cu niște dimensiuni precum acestea a putut să producă și altceva decît vizionari” (231). Mai mult, prin anecdotică, atmosferă, tipologii, ea reactivează, într-
EUGEN DORCESCU, DESPRE MERITOCRAŢIE* de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1978 din 31 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369253_a_370582]
-
morfologică între cele două trepte de relief, departajate altitudinal cu peste 200 m, se exprimă cu claritate și în componentele externe ale peisajului geografic: pe de o parte Câmpia colinară a Moldovei - cu climă, vegetație, faună și soluri (cernoziomice) de stepă silvostepă, cu o densitate mijlocie a populației (80 - 100 locuitori pe km2) și o economie predominant agricolă - cerealieră, pe de altă parte se întinde Podișul Central Moldovenesc ( reprezentat aici prin platoul Repedea ) - cu climatul său mai umed și mai răcoros
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]