949 matches
-
politic pe care Îl transmiteau Statele Unite, ca țară a libertăților politice și a toleranței religioase. Se degaja, astfel, imaginea plină de prospețime a unei națiuni tinere, viguroase și democratice, nealterată de viciile și prejudecățile bătrânei Europe, portret care, desigur, prelungea stereotipiile surselor sale europene, dar, În același timp, conținea și note proprii, dictate de specificitatea receptării realităților americane În mediile românești. 1. Primii ardeleni În America Relația dintre Franklin XE "Franklin" și românii ardeleni se va materializa Încă de la Începuturi printr-
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
125-165. Vezi Ovidiu Bârlea, Poetică folclorică, București, Editura Univers, 1979; Adrian Fochi, Estetica oralității, Editura Minerva, București, 1980; Ioan Pânzaru, Cercetare de estetică a oralității, Editura Univers, București, 1989; Al.I. Amzulescu, op. cit., pp. 255-280; Nicolae Roșianu, op. cit., pp. 27-52: Stereotipie și originalitate În folclor. Vezi Al.I. Amzulescu, Cântecul epic eroic. Tipologie și corpus de texte poetice, Editura Academiei, București, 1981, subiectele narative Înregistrate la nr. 14 (Fata de frânc) și nr. 17 (Trei crai), cu variantele respective. Ibidem, pp.
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
prin leziune se modifică funcția, ceea ce duce la boală (C. Borundel, Manual de medicină). * în ipostaza de relator, care își procură referința tot de la o secvență de tip propozițional sau frastic, putând fi substituit cu după aceasta/aceea; dată fiind stereotipia secvenței, se tinde spre o gramaticalizare a formulei de joncțiune. Formula se întâlnește în toate registrele: Vom lua o scurtă pauză publicitară, după care aș vrea să ne răspundeți la o chestiune totuși importantă: până la urmă această Românie poate fi
[Corola-publishinghouse/Science/85026_a_85812]
-
nu mai are calitatea de dublu substitut, deci nu mai are rol de relativizator. Construcțiile din exemplele următoare sunt rudimente ale unor construcții bipropoziționale, din care a rămas doar relativa, regenta fiind suspendată. Ea este însă ușor de reconstituit grație stereotipiei acestor formule. În construcțiile suspendate de acest tip, când capătă și o valoare exclamativă, pe care nu o are în construcția completă. Acum mai trebuie să cerșească și mila trecătorilor să o ajute să intre în magazin? Și când te
[Corola-publishinghouse/Science/85026_a_85812]
-
se mai numește și propensiune. Tendința spre acțiune, sau propensiunea reprezintă deci un aspect al atitudinii, evident distinct de celelalte. Atitudinile se exprimă În limbaj, În acte de conduită socială, credințe, În judecățile de valoare ale indivizilor, În opinii, prejudecăți, stereotipii și, În general, În toate modalitățile comportamentale posibile. Fără Îndoială atitudinea reală a individului stă Întotdeauna În spatele acestor comportamente, ca o structură complexă și activă decurgând din concepția de viață a individului, din sistemul său de valori și convingeri, din
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
reflectate în toponimie, sunt fixate anterior atestării în documente, ca sat al Ocolului Câmpulungului din perioada prestatală, satul de la vamă, trebuie să se fi diferențiat geografic de fostul sat Câmpulung și de satul Stulpicani de pe valea Suhei. Formula amintită, pe lângă stereotipia ei, fiind comună tuturor actelor de danie și de întărire, reflectă o realitate, care se referă la vechimea și stabilitatea așezărilor sătești în primele secole ale celui de-al doilea mileniu. Dacă avem în vedere că mănăstirea Moldovița, ctitoria lui
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
automatism verbal (Dimitrescu 1983: 8). Accepțiunea generală a termenului clișeu (lingvistic) este cea atestată în DEX2 ca sens figurat al cuvântului: "formulă stilistică, expresie etc. banalizată din cauza repetării excesive; șablon" (s.v.). Întrucât termenul este confundat în limbajul obișnuit cu banalitate, stereotipie, automatism verbal etc., restrângem definiția sa la "o formă lingvistică (cuvânt, sintagmă, propoziție) care se bucură la un moment dat de o anumită vogă, reflectată în utilizarea sa excepțional de frecventă"1. Vom grupa clișeele de care ne ocupăm după
[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
-
a folosirii cuvintelor, fapt reliefat de Însăși respectarea unei anumite succesiuni. Se constată prezența criteriului logic, care nu reușește să depășească totuși nivelul elementar. Există tendința de a se opera exagerat cu anumite șabloane formulative, fapt care imprimă exprimării o stereotipie specifică. 3. Etapa enumerativ-narativă se caracterizează prin folosirea de scurte propoziții și fraze, dintre care unele sunt Întocmite corect și complet, altele fragmentar, deficitar. Stereotipia exprimării persistă, recurgându-se adesea la un șablon al formulării care se Înfățișează ca factor
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
tendința de a se opera exagerat cu anumite șabloane formulative, fapt care imprimă exprimării o stereotipie specifică. 3. Etapa enumerativ-narativă se caracterizează prin folosirea de scurte propoziții și fraze, dintre care unele sunt Întocmite corect și complet, altele fragmentar, deficitar. Stereotipia exprimării persistă, recurgându-se adesea la un șablon al formulării care se Înfățișează ca factor comun pentru fiecare propoziție sau frază. 4. Etapa narativ-expresivă este cea mai evoluată. În scris expresivitatea Își găsește un corelat important În prezentarea coerentă a
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
Se recomandă ca educatorul să utilizeze, pe cât posibil, o comunicare individualizată față de elevi, În care să fie evitate enunțurile imperative, sub formă de ordine și dialogul axat numai pe Întrebări și răspunsuri, care duc la instalarea, subliniem noi, a unei stereotipii verbale În comportamentul elevilor. Strategiile generale de predare a vorbirii trebuie să se bazeze, În ansamblu, pe utilizarea unor procedee adecvate, care să permită Înțelegerea de către copil a sarcinilor cerute. Generalizarea cunoștințelor sale depinde, În mare măsură, de varietatea experiențelor
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
de a-l folosi ca mijloc de comunicare socială. Astfel un copil de trei ani pronunță stereotip cuvinte grele ca "maimuțoi", "greață", "gheretă", fără a le insera însă într-o conversație utilă. Structura gramaticală este imatura, ecolalia imediată sau întârziată, stereotipiile, neologismele și utilizarea neadecvată a pronumelui personal, este frecventă. Copilul vorbește despre el la persoana a II-a sau a III-a, nefolosind persoana I decât eventual după vârsta de 5-7 ani, sau chiar deloc (normal la 3 ani). Autistul
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
vorbește despre el la persoana a II-a sau a III-a, nefolosind persoana I decât eventual după vârsta de 5-7 ani, sau chiar deloc (normal la 3 ani). Autistul spune "vrei apă" sau "băiatul vrea apă". Vorbirea este monotonă, stereotipia lipsită de intonație, iar melodia frazei neadecvată. 3. Stereotipiile sunt alte elemente des întâlnite la copii cu autism. Ele pot fi gestuale ca: repetiții ale mișcării mâinilor, degetelor, brațelor, rotirea corpului în jurul axei proprii, mersul pe vârful picioarelor. Uneori copilul
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
a III-a, nefolosind persoana I decât eventual după vârsta de 5-7 ani, sau chiar deloc (normal la 3 ani). Autistul spune "vrei apă" sau "băiatul vrea apă". Vorbirea este monotonă, stereotipia lipsită de intonație, iar melodia frazei neadecvată. 3. Stereotipiile sunt alte elemente des întâlnite la copii cu autism. Ele pot fi gestuale ca: repetiții ale mișcării mâinilor, degetelor, brațelor, rotirea corpului în jurul axei proprii, mersul pe vârful picioarelor. Uneori copilul cu autism preferă activități repetitive ca: deschiderea și închiderea
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
În cazul în care acesta este prezent pot apărea anumite caracteristici stranii: ecolalie spontana sau tardiva (repetarea cuvintelor sau frazelor), inversarea pronumelui ("tu" pentru "eu"), idiosincrasii (inventarea cuvintelor), întrebări obsesive. De asemenea, intonația și accentul pot fi anormale. Bizarerii comportamentale Stereotipiile sunt mișcări repetitive mecanice care au ca scop autostimularea sau detensionarea (ex. fluturatul mâinilor, legănatul etc.). Autoagresivitatea copilul recurge la un astfel de comportament pentru a se autostimula sau pentru a manipula adulții din jur (ex. lovirea coapselor cu podul
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
mai variate și ciudate comportamente problema. Pot fi comportamente-problemă extreme: țipatul, aruncatul sau spartul obiectelor, mușcatul mâinilor, lovituri, trasul de păr sau forme mai ciudate precum hiperventilația sau crizele de apnee (ținutul respirației). În cadrul comportamentelor problemă sunt incluse și autostimulările, stereotipiile, comportamentele obsesive care deși nu sunt periculoase creează subiectului un obstacol în dezvoltare, învățare și socializare. Copii cu autism sunt absorbiți de jocuri autostimulante care îi împiedică să reacționeze la ceea ce se întâmplă în jurul lor și la cererile celorlalți, sau
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
ca într-o “jungla sociala”.Zgomotul, aglomerația, multitudinea de stimuli care bombardează sistemul lor perceptiv, lipsa regulilor, a explicațiilor din partea celor apropiați, necunoașterea intențiilor celorlalți (lipsa capacitații de predictibilitate) duc la: confuzie, anxietate, agitație, nervozitate, comportamente auto/hetero-agresive, comportament haotic, stereotipii, depresie. Prelucrarea informațiilor pentru copilul cu autism un haos de impresii. Insuficienta înțelegere a limbajului, felul diferit în care percep mediul înconjurător, lipsa de percepere a lanțului logic al întâmplărilor, problemele legate de capacitatea de organizare a informațiilor, stimulilor, problemele
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
Nu vătemeți să folosiți tonul ferm. Nu va fi perceput ca fiind agresiv, nu va speria, ci va oferi siguranță. 2. Fiți clari și previzibili! Schimbările, neclaritățile îi fac nesiguri. Acest lucru atrage după sine comportamente dezadaptative (auto și heteroagresivitate, stereotipii verbale). 3. Utilizați transmiterea mesajului în forma vizuală (folosind obiecte la început, iar apoi imagini)! Mesajul este mai clar dacă este și văzut și auzit, nu doar auzit. 4. Acordați-i cele câteva momente timp de gândire! Autiștii gândesc în
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
a fi remarcat. În prezent se simte bine în grup, comunică , cooperează. Relația afectivă cu terapeutul a evoluat excelent. Simte dorința de a fi luat în brațe, mângâiat, îi place să fie lăudat și evidențiat. În cea mai mare parte, stereotipiile au dispărut. Nu-l deranjează dacă ceva se modifică în mediul ambiant . Totdeauna i se explică ce se întâmplă,de ce se întâmplă și lucrurile sunt în ordine. Având o evoluție atât de favorabilă copilul poate merge în școala de masă
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
scriu) utilizează persoana a II-a referindu-se la el (vrei, scrii). Preluând prin imitație vorbirea celor din jur, se exprimă la persoana a II-a. (Nu va spune: “Vreau la toaleta!/Vreau toaleta!” ci “Vrei la toaleta!/Vrei toaleta!”) * stereotipii verbale - rostește aceleași sunete/propoziții în diverse situații: când este agitat, când lucrurile nu sunt suficient de clare, când se produc schimbări și este asaltat de stimuli noi sau fără un motiv anume. (unul dintre copii are o stereotipie al
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
toaleta!”) * stereotipii verbale - rostește aceleași sunete/propoziții în diverse situații: când este agitat, când lucrurile nu sunt suficient de clare, când se produc schimbări și este asaltat de stimuli noi sau fără un motiv anume. (unul dintre copii are o stereotipie al cărei final este “Hi five!”) * nu pot generaliza. Această incapacitate de a face generalizări, de a extinde ce a învățat și la alte situații asemănătoare, explică de ce autiștii: 1. nu înțeleg sarcinile date în formă negativa. Noi ne așteptăm
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
aceasta include oferirea de tratament corespunzător și medicație administrata în interesul cel mai înalt al individului, luând toate măsurile de protecție. 10. DREPTUL persoanelor cu autism la locuri de munca semnificative și la cursuri de pregătire profesionala fără discriminare sau stereotipii de gândire; instruirea și angajarea în muncă trebuie să țină seama de capacitățile și de opțiunea individului. 11. DREPTUL persoanelor cu autism la transport accesibil și la libertate de mișcare. 12. DREPTUL persoanelor cu autism de a participa la și
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
ușor în orice tratat de specialitate și se neglijează demersul constructiv, formarea de deprinderi, îndeosebi de a căuta noul, de a găsi singur explicații diverselor fenomene. Rolul profesorului în cultivarea creativității În școală sunt numeroase situații și condiții care favorizează stereotipia în munca didactică, cu repercursiuni în gândirea elevilor. Avem în vedere că în școală atât manualul, cât și expunerea profesorului trebuie să se axeze pe acele cuceriri ale științei care sunt considerate ca sigure, definitive, cu evitarea problemelor controversate, precum și
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
impunerea unor argumente logice proprii fără a ține cont de factorii emoționali implicați: uite cum stau lucrurile... Bariere în calea comunicării pot fi întreruperile de orice fel, oboseala și stresul, dar și prejudecățile. Una dintre sursele de distorsiune este și stereotipia, care este o etichetă, o imagine pe care ne-o formăm în minte și care ne afectează modul de a primi informația, de a o decodifica sau de a transmite informația la rândul nostru. Căci, dacă elevii nu așteaptă profesorul
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
crize disproporționate și necontrolate de râs/ plâns; conduite de tip agresiv și autoagresiv ca urmare a modalităților de reacție la diverse sarcini, stimuli sau situații. 6. Examenul logopedic: Întarziere moderată în dezvoltarea limbajului. Limbajul oral prezintă aspecte dislalice, complicate de stereotipiile verbale și de ecolalia de conținut. Se remarcă sărăcia vocabularului, utilizarea deficitară a părților de vorbire și, în general, a structurilor gramaticale și formulărilor logice. Deficiențe se constată și în construirea și susținerea unui dialog, în formularea propozițiilor. Aceste fenomene
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
este traumatizat afectiv, asta l-a înrăit și s-au creat premisele apariției unor tulburări de comportament. 6. Examenul logopedic: Bâlbâiala clono-tonică pe fond de tahilalie, cu spasme și blocaje în cursul vorbirii expresive și spontane. Vocabularul este sărac, cu stereotipii verbale și dificultăți în reținerea și evocarea cuvintelor. Se observă și o serie de dificultăți în funcțiile superioare ale limbajului, deficitare fiind abstractizările și generalizările. Propozițiile sunt simple, sintezele verbale comunicative sunt defectuoase. Scrisul este dezordonat, cu greșeli gramaticale specifice
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]