5,507 matches
-
anticipată de măsurile legislative din anii 1881-1885. Desigur, toate aceste legi, care au fost expresia în plan legislativ a naționalismului economic românesc, dar și a unei realități care cerea imperios astfel de măsuri, au fost un impediment, dar și un stimul - în special legile de încurajare a industriei din 1887 și 1912 - în calea formării și afirmării industriașilor evrei și a raporturilor acestora cu industriașii autohtoni. Numeroși autori pun în evidență faptul că evreii au beneficiat din plin de legile de
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
manometric, mulți vindecători știu cum să le activeze pentru refacerea sănătății și vitalității. Ca o noutate, un dispozitiv creat la Universitatea Stanford care detectează o formă de energie pînă acum nedescoperită de instrumentele științifice arată că această energie răspunde la stimulul uman7. Și alte energii se pot regăsi În corpul uman, deși ele nu sînt atît de cercetate de medicina energetică. De exemplu, forțele care fixează nucleul atomului sînt de miliarde de ori mai puternice decît gravitatea. Dacă veți Începe să
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
eu schema asta - și mi se pare c-ar fi mai pregnantă pentru ceea ce ne spune textul aici? Fenomenul obiect Îl văd - dacă vrei - În partea de jos, ca un fel de corp; obiectul ar fi o păpușă marionetă și stimulii perceptivi cele două bețigașe care țin marioneta, iar eul, cel care mânuiește bețigașele. Nemulțumirea mea de privitor al schemei a fost că acest eu care e elementul sintetic, de fapt, nu intră În relație cu celelalte două elemente În schema
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
fost că acest eu care e elementul sintetic, de fapt, nu intră În relație cu celelalte două elemente În schema ta. Dacă e „sintetizatorul”, trebuie să ajungă la ele, cred eu; el trebuie să ajungă și la semnificat, și la stimulii perceptivi, nu numai la fenomenul obiect. Cornel Vâlcu: Acesta este necazul, că eu n-am reușit niciodată să sper În puterea deplină a eului. Eul acesta pe care mă bazez acum mi-e imposibil să cred că este o constantă
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
să devină obligatorii, ci mă interesează să rămână opționale, ca să vină cine dorește; nu ai de ce să forțezi pe cine nu dorește, nu are rost să-i formatezi o memorie cu de-a sila, ar fi aberant. E bine ca stimulul inițial să depindă de propria voință a studentului, cea care optează și selectează ca el să participe și să se implice În astfel de cursuri. Există apoi, nu În ultimul rând, o coloratură psihologică a acestei memorii recuperate, și de
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Ipolit și Metodiu. Numai de două ori el se lasă în voia unor lungi digresiuni cu conținut dogmatic și în ambele situații îl atacă pe Origen, contestând doctrina apocatastazei lansată de acesta. Tocmai controversa origenistă a constituit, probabil, unul din stimulii care au dus la scrierea acestui comentariu. Nu cunoaștem decât titlurile altor opere ale lui Andrei. Este menționat de mai multe ori un Terapeutic alcătuit din cel puțin două cărți al cărui titlu ne trimite la opera analoagă a lui
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
de la constatarea simplă că dacă neînclinația înspre raporturile sexuale (și mariaj) între rude apropiate ar fi ceva natural, nu ar mai fi nevoie de tabu. O explicație mai avansată a neatracției erotice din sânul familiei este cea a suprasaturației de stimuli - sugerată încă din 1849 de E. Westermark, la mare vogă în anii ’20 ai secolului trecut -, care spune că înclinația spre celălalt este invers proporțională cu varietatea de stimuli pe care acesta îi oferă. Or, într-un context de muncă
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
a neatracției erotice din sânul familiei este cea a suprasaturației de stimuli - sugerată încă din 1849 de E. Westermark, la mare vogă în anii ’20 ai secolului trecut -, care spune că înclinația spre celălalt este invers proporțională cu varietatea de stimuli pe care acesta îi oferă. Or, într-un context de muncă și/sau habitatul unde ești toată ziua cu cineva, probabilitatea de a da și de a primi stimuli noi este mai mică. Atracția erotică pentru cel în care poți
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
spune că înclinația spre celălalt este invers proporțională cu varietatea de stimuli pe care acesta îi oferă. Or, într-un context de muncă și/sau habitatul unde ești toată ziua cu cineva, probabilitatea de a da și de a primi stimuli noi este mai mică. Atracția erotică pentru cel în care poți citi ca într-o carte nu se produce sau se stinge. Unele cercetări experimentale confirmă această ipoteză - în terminologia limbajului curent, ea s-ar numi „a plictiselii” -, dar alte
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
ca într-o carte nu se produce sau se stinge. Unele cercetări experimentale confirmă această ipoteză - în terminologia limbajului curent, ea s-ar numi „a plictiselii” -, dar alte date sunt însă nonsuportive. Dintre cercetările sistematice ce atestă efectul suprasaturației de stimuli, două sunt mai relevante. Y. Talmon (1964), studiind un număr de 125 de cupluri căsătorite provenite din kibbutzuri evreiești, a constatat că nici unul nu era format din parteneri crescuți în același kibbutz. Crescut în același kibbutz însemna - așa cum s-a
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
știm însă că psihologia socială a dovedit experimental și corelațional că în formarea de prietenii și iubiri, multe finalizate în căsătorii, funcționează cu pregnanță efectul familiarității, înscris în cel de proximitate spațială. Probabil că cele două efecte (al suprasaturației de stimuli și al familiarității) aparent opuse sunt complementare în condițiile existenței nici a unei foarte mari apropieri și interacțiuni, dar nici a unei apropieri inexistente sau total superficiale, ci a distanței optimale (vezi și Iluț, 2000). Concepția freudiană argumentează că tabuul
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
lui Œdip, este valabil și pentru fiică-tată-mamă, soldat cu complexul Electra. Teoria freudiană nu răspunde la întrebarea de ce există tabuul incestului între frați-surori, verișori-verișoare și, mai ales, rămâne în același paradox ca și concepția respingerii naturale sau a suprasaturației de stimuli: dacă motivația de adâncime ne dictează să nu avem relații sexuale cu cei din familia noastră consangvină, de ce e nevoie de o interdicție exterioară? De notat deci că deși acest mecanism poate fi prezent, la fel ca și concepția „naturalistă
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
uniuni conjugale, ci aceasta din urmă rezultă din dragoste și prietenie. În acest spirit, B. Murstein (1976) a dezvoltat un model al alegerilor maritale ca procesualitate multifactorială ce cuprinde trei stadii principale premaritale: în primul stadiu, centrarea partenerilor este pe stimulii ce îi prezintă fiecare, în cel de-al doilea, pe sistemul valorico-atitudinal, iar în cel final, pe nevoile și așteptările de rol. De aceea, demersul său se mai numește și teoria stimul-valoare-rol. El afirmă că evoluția spre mariaj se desfășoară
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
teoria stimul-valoare-rol. El afirmă că evoluția spre mariaj se desfășoară în cadrul mai larg al schimbului social. Controlul schimbului asupra relațiilor dintre cei doi e mai prezent în prima parte a procesului și mai scăzut în perioada apropiată căsătoriei. În etapa „stimuli”, impresiile pe care partenerii și le fac în legătură cu atractivitatea fizică, reputația, statutul lor social sunt determinanții cei mai importanți în atracția reciprocă. Atunci când stimulii sunt similari sau în raport de schimb echitabil (de pildă, amândoi partenerii sunt frumoși, dar cu
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
mai prezent în prima parte a procesului și mai scăzut în perioada apropiată căsătoriei. În etapa „stimuli”, impresiile pe care partenerii și le fac în legătură cu atractivitatea fizică, reputația, statutul lor social sunt determinanții cei mai importanți în atracția reciprocă. Atunci când stimulii sunt similari sau în raport de schimb echitabil (de pildă, amândoi partenerii sunt frumoși, dar cu un statut social inferior, sau unul este foarte frumos, dar sărac, în timp ce celălalt e bogat, dar mai puțin frumos), cei doi progresează înspre etapa
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
inferior, sau unul este foarte frumos, dar sărac, în timp ce celălalt e bogat, dar mai puțin frumos), cei doi progresează înspre etapa compatibilității axiologice (valorice). Acum ei își compară interesele, atitudinile, crezurile, nevoile și văd în ce măsură sunt compatibile. Deși factorii de stimuli continuă să fie prezenți, în acest stadiu ei și-au pierdut din semnificație. În etapa a treia, focalizarea este pe compatibilitatea nevoilor de rol, adică fiecare individ se întreabă și încearcă să testeze în ce măsură celălalt îi poate satisface nevoia și
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
rol, adică fiecare individ se întreabă și încearcă să testeze în ce măsură celălalt îi poate satisface nevoia și aspirația de a avea în el un iubit, un prieten, un bun tată de familie etc. Cu toate că și în această fază compatibilitatea de stimuli și cea valorică sunt influente, ele au trecut pe planul doi, atenția cuplului fiind îndreptată spre întrebarea dacă în căsnicie partenerul va putea juca la cote suficient de înalte toate rolurile dorite. Când răspunsul este afirmativ, urmează cu o probabilitate
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
furnizate de IRSOP, în 1993, în România, 31% dintre bătrâni locuiau împreună cu copiii lor. Datele mai recente arată aceeași tendință. Deși locuirea și gospodărirea împreună a cuplurilor generaționale are și efecte negative (tendința de control excesiv dintre ele, saturație de stimuli, certuri mai frecvente pe teme cotidiene), iar apropierea geografică nu este determinantul major în densitatea relațiilor dintre copiii adulți și părinții de vârsta a treia, proximitatea rezidențială facilitează întrajutorarea și în special îngrijirea bătrânilor și creșterea copiilor. Între părinți și
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de pildă, suntem stresați deoarece copilul nostru se pregătește pentru o competiție sportivă importantă, dar această stare este una mobilizatoare; stresul „rău” (distress), care produce stări psihice negative, anticipând rezultatul nedorit (boala gravă a copilului); între ele se situează neustress-ul, stimuli, evenimente, conjuncturi care ne sunt indiferente din punctul de vedere al stării psihice sau cu totul nesemnificative. Ele nu au impact asupra noastră. Desigur, în terminologia stresului, se face disocierea între stresori (obiectele, relațiile, evenimentele care provoacă stresuri) tipici, comuni
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
apud N. Epstein et al., 1988) Din schemă se vede cum la nivel interpersonal răspunsurile comportamentale și emoționale ale fiecărui partener rezultă în mod simultan din evaluările pe care aceștia le au cu privire la răspunsurile celuilalt și servesc, mai departe, ca stimuli ce vor fi evaluați de cei doi. La nivel intrapersonal, emoțiile, comportamentul și procesele cognitive interacționează, rolul fundamental (cu săgeata plină) revenind celor cognitive. Asumpțiile de bază ale terapiei cognitiviste ar putea fi formulate astfel: - procesele cognitive sunt responsabile pentru
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
etc.) pot fi cunoscute numai prin observarea familiei ca întreg. La aceasta, abordarea individualistă, în particular mai clasica teorie a învățării sociale, răspunde cu două argumente. Primul, că interacțiunea este emergentă, iar interacțiunea se petrece între membrii familiei, ce reprezintă stimuli unul față de altul. Al doilea, că proprietățile ei emergente rezultă dintr-un pattern al interacțiunii, care, la rândul lui, se datorează unor idei, crezuri împărtășite de membrii familiei. De asemenea, atât de des invocatul feedback looping (sau circularitatea) nu este
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
numai de atribute valoroase. Perspectiva prin care imaginea celuilalt este absorbită e total închisă, excluzând orice element neplăcut. În sine, acesta nu ar fi un lucru rău, numai că din varii motive - intervine și „plictiseala” sau, mai tehnic, „suprasaturația de stimuli” - imaginea idealizată se erodează, ajungând nu de puține ori până la aversiune. În principiu, cu cât idealizarea este mai pronunțată, cu atât dezamăgirea e mai mare. (Dar nu trebuie considerat totul numai în termeni de percepție. Bunăoară, de la o anumită vârstă
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
să-i admonesteze pe liderii europeni pentru că mențin aceste vaste programe de transfer, argumentând că un Înalt nivel de taxație pentru a suporta programe de beneficii sociale rezultă În bani mai puțini pentru a investi În noi oportunități economice, slăbesc stimulii pentru antreprenori, Îi răsfață pe lucrători și pe familiile lor, răsplătesc munca neproductivă, fac lucrătorii europeni prea scumpi la angajare și, inevitabil, Îi fac pe oameni mai dependenți de guvern și mai puțin Încrezători În forțele proprii și inventivi. Ei
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
În prima linie a societății globale bazate pe informație: un plan de acțiune deschis”, Uniunea Europeană revenea asupra viziunii anterioare, punând un accent sporit atât pe extinderea noilor tehnologii În industrie, și stabilirea unui regim de reglementare adecvat, cât și pe stimulii care ar putea genera un model de afaceri În rețea viabil și eficient. Planul reliefa de asemenea integrarea noilor tehnologii În domeniul informației și al comunicațiilor și folosirea rețelelor În sistemul educațional, precum și modalitatea de a le face parte din
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
din Statele Unite ale Americii, notează că tinerii de astăzi trebuie să navigheze Într-o cultură globalizată foarte densă cu cerințe contrarii, care le asaltează sistemul nervos central din toate direcțiile posibile. În efortul lor de a răspunde la toți acești stimuli și a acomoda toate legăturile posibile, tinerii continuă să creeze subeuri și metaeuri - cedând segmente din propria persoană fiecărei noi relații numai pentru a rămâne implicați În toate rețelele care Îi Înconjoară. Se tem de excludere. Dacă a avea proprietăți
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]