1,189 matches
-
uite cu cine am venit! Ionuț, sărind într-un picior, o făcea ori de câte ori se bucura de ceva, intră năvalnic pe ușa rezervei ținând de mâna pe bunicul Gheorghe. Laura rămase încremenită, numai la așa ceva nu se așteptase. Socrul ei ramase stingher în prag, neștiind ce să facă, ce să zică. Slăbise, era neîngrijit și i se citea pe față tristețea, dar și stinghereala. - Tăticule, cum de ai venit până aici, de unde ai aflat? Normal, era curioasă. Dacă socrul ei aflase, cum
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/340138_a_341467]
-
serafic îi îndemna să privească în jur, căci cu siguranță vor descoperi făpturi gingașe care abia așteaptă alintările lor. Astfel, majoritatea cavalerilor din compania sa își găsiră perechea potrivită din cercul său de prietene. Numai ea rămase ca o porumbiță stingheră al cărei porumbel voiajor întârzia să apară de peste mări și țări. Ca urmare a rezultatelor deosebite la învățătură, profesorii o felicitară, iar Paul și Margareta o recompensară cu o mașină nouă! Tânăra domnișoară își luă licența în istorie și limbi
XVI. CURTEZANII DIN MOSCOVA ŞI VIENA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377292_a_378621]
-
orizontal, creasta ei cum se ascunde scoțând capetele-n unde, parcă tot se duc și vin, învârtite de-un Amin. porți pe valuri seara luna cum o faci întotdeauna și cari stelele-n spinare tot furându-le din zare și stingher pe țărmul meu aproape de Dumnezeu cu privirea fără fund, gândurile îmi ascult, tot visând a câta oară amintiri de-odinioară, ce cad încet cu fărâmă în visul ce se dărâmă; cu gemete venite de departe priveam la valurile sparte, cum
MAREA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1682 din 09 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/377358_a_378687]
-
-ți, Recitește totul, vei găsi într-o scrisoare. Dar ce-ți spun eu ție să revezi, Să reconstitui relicve acum cenușă, Nu e ușor să reușești să prevezi, Ce se ascunde după oarecare ușă? Cum de îndrăznesc eu un atom, Stingher fără vreo apartenență, Să am gândiri asemeni unui om, Când am o inferioară valență. Aprilie 1966 Referință Bibliografică: 622 ZADARNIC / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2355, Anul VII, 12 iunie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Mihai
622 ZADARNIC de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 2355 din 12 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377574_a_378903]
-
Până ce adâncul nu l-ai cercetat. Marea zbuciumată cu valuri, Înălțate cu fața drept spre cer, Spărgându-se furioase de maluri, Trăiesc câteva secunde și pier. *** Gândurile mele de asemeni pier, Trăind doar câte o clipă, Se naște câte unul stingher, De celelalte fac risipă. Uneori eu par tăcut, Râzând vesel mă prefac, Cu atenție inima-mi ascult, Sufletul mi-e zbuciumat. 1965 Referință Bibliografică: COMPARAȚIE / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1708, Anul V, 04 septembrie 2015. Drepturi
COMPARAŢIE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1708 din 04 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377630_a_378959]
-
Acasa > Poezie > Imagini > COAPSA CUVINTELOR Autor: Angi Cristea Publicat în: Ediția nr. 1911 din 25 martie 2016 Toate Articolele Autorului plouă peste aburii vii peste muguri risipiți între vii plouă cu soare stingher cu stele strălucind efemer mi-e o sete de lună/pelin/ de nori risipiți și senin de coapsa cuvintelor rotunjită vocală în curcubeu risipită mi-e dor între ploi de uscat între clipe de șarpele lumii vărgat atunci când cerul zurliu
COAPSA CUVINTELOR de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377634_a_378963]
-
2017 Toate Articolele Autorului Clopotul timpului Autor: Claudia Bota Un sunet profund atinge cuvântul cel mut Și trupurile noastre carnivore împart și moartea din moarte, Un dangăt de clopote de azi, un dangăt de clopote de ieri străbate muzica timpului stingher, Mă dor amintirile scurse prin paginile istoriei impregnate, în file de carte cenzurate. Iar Tu, de ce mă poți printre lacrimi? Nu-mi da ca să port mai mult decât pot. Un dangăt de ieri, un dangăt de azi într-un stup
CLOPOTUL TIMPULUI de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2325 din 13 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/377686_a_379015]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > ILEGAL ÎN VIAȚA TA ! Autor: Florin Cezar Călin Publicat în: Ediția nr. 2137 din 06 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Mi te ascunzi în visul meu stingher Atât de bine că nu te găsesc. Și-ar trebui cumva să bâjbâiesc Ca eu să îți dezleg al tău mister. Simt că îmi ești un vis nedefinit Arată-mi drum ce duce către tine. Să nu mai bâjbâi, să
ILEGAL ÎN VIAȚA TA ! de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2137 din 06 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378312_a_379641]
-
lesne de ceață. De tine nu vreau, nu mai pot. Mă tem zi de zi de-un complot, mă tem zi de zi pentru viață de când iarna-mi pune capcane de ghețuri și-n funii de ger mi-nnoad-orice drum mai stingher ce nu se-ncadrează-n șabloane... Referință Bibliografică: Astăzi / Aura Popa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1751, Anul V, 17 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Aura Popa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
ASTĂZI de AURA POPA în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378358_a_379687]
-
Pe care să le spui când îți convine. Să-ți fiu urmă de pas aflat în mers, Dar să nu fiu oricare sau oricine ! - Să fiu pecete pe al tău sărut ! Un dor plecat demult în lumea mare. Un ”Drepți !” stingher ca al unui recrut, - Să-ți fiu un mare semn de întrebare ! - Învie slova pe buzele-mi mute ! Cu mintea mea te jocă în surdină. - Dă-mi ani frumoși în timpuri ce-s urâte ! Și îmi repune visele-n lumină
CÂND DAGOSTEA NE VA FI JOC ÎN DOI de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378405_a_379734]
-
Acasa > Strofe > Simpatie > MI-E DOR Autor: Aurel Auraș Publicat în: Ediția nr. 1842 din 16 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Dacă tu, ai exista... Dar nu exiști, ești holograma unui vis Ce l-am zărit într-un stingher promis, Mi s-a părut că-n cerul nopții Prin arca vieții și a sorții, Tu te-ai nascut fragilă, blândă, Mirifică...O, stea plăpândă! Dar, tu erai o hologramă Ca amăgirea dintr-o dramă, Nici nu gândeam că-i
MI-E DOR de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 1842 din 16 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378446_a_379775]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > NU SE POATE CÂND SE POATE Autor: Petru Jipa Publicat în: Ediția nr. 1939 din 22 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Nu se poate leule stingher să adorm la coama unui nor apoi să vreau să zbor cu o sete de văzduh dincolo din ce-am văzut. Nu se poate...! Vezi tu, toate florile înmugurite din pomul poamelor sunt adunate de un înger ce mă privește
NU SE POATE CÂND SE POATE de PETRU JIPA în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378482_a_379811]
-
Pe care să le spui când îți convine. Să-ți fiu urmă de pas aflat în mers, Dar să nu fiu oricare sau oricine ! - Să fiu pecete pe al tău sărut ! Un dor plecat demult în lumea mare. Un ”Drepți !” stingher ca al unui recrut, - Să-ți fiu un mare semn de întrebare ! - Învie slova pe buzele-mi mute ! Cu mintea mea te jocă în surdină. - Dă-mi ani frumoși în timpuri ce-s urâte ! Și îmi repune visele-n lumină
FLORIN CEZAR CĂLIN [Corola-blog/BlogPost/378416_a_379745]
-
Pe care să le spui când îți convine.Să-ți fiu urmă de pas aflat în mers,Dar să nu fiu oricare sau oricine ! - Să fiu pecete pe al tău sărut !Un dor plecat demult în lumea mare.Un ”Drepți !” stingher ca al unui recrut,- Să-ți fiu un mare semn de întrebare ! - Învie slova pe buzele-mi mute ! Cu mintea mea te jocă în surdină.- Dă-mi ani frumoși în timpuri ce-s urâte ! Și îmi repune visele-n lumină
FLORIN CEZAR CĂLIN [Corola-blog/BlogPost/378416_a_379745]
-
să croim alt anotimp ! În care noi să n-o simțim păgână.- Modelator de suflete rănite !... XXI. ILEGAL ÎN VIAȚA TA !, de Florin Cezar Călin , publicat în Ediția nr. 2137 din 06 noiembrie 2016. Mi te ascunzi în visul meu stingher Atât de bine că nu te găsesc. Și-ar trebui cumva să bâjbâiesc Ca eu să îți dezleg al tău mister. Simt că îmi ești un vis nedefinit Arată-mi drum ce duce către tine. Să nu mai bâjbâi, să
FLORIN CEZAR CĂLIN [Corola-blog/BlogPost/378416_a_379745]
-
mirific îți alungă gândul . Poteci ca niște fire de mătase Printre străjerii brazi ,o serpentină Cu umbre mișcător-alunecoase Ce duc cu ele-n vale adrenalină . Atâta liniște și pace îți oferă Locul acesta superb și minunat , Privești cascada rece și stingheră, Pășești pe lacul astăzi înghețat . Acolo sus ,atingi cu fruntea-naltul Și cerul te privește bucuros , Sufletul tău acum e parcă altul Iar mințile-ți sunt oricum de prisos . Referință Bibliografică: Cascada / Adriana Papuc : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
CASCADA de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1822 din 27 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378618_a_379947]
-
șoptea, -Privește, iarna trece! Un dor de ducă în mreje mă cuprinde Nu știu de fapt ce simt sau ce-mi doresc, Să fiu un curcubeu ce aripa-și întinde Ori ca un toporaș prin luncă să-nfloresc. Am așteptat stingheră să vină primăvara Ca plopi cei golași înconjurați de neguri, Pândeam seninul din zori și până seara Visând la straiul alb și verdele din crânguri. Din raze de lumină un cuib am împletit Ca pasărea-speranță la mine să revină, Purtând
RODICA CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/378741_a_380070]
-
ce-mi șoptea, -Privește, iarna trece!Un dor de ducă în mreje mă cuprindeNu știu de fapt ce simt sau ce-mi doresc,Să fiu un curcubeu ce aripa-și întindeOri ca un toporaș prin luncă să-nfloresc.Am așteptat stingheră să vină primăvaraCa plopi cei golași înconjurați de neguri,Pândeam seninul din zori și până searaVisând la straiul alb și verdele din crânguri.Din raze de lumină un cuib am împletitCa pasărea-speranță la mine să revină,Purtând cu ea, iubirea
RODICA CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/378741_a_380070]
-
absent, fără să ai dorință Și-apoi, ai dezertat în gândul cel ascuns, Am plâns îngenuncheată, defuncta năzuință Simțind pustiul rece că-n suflet a pătruns. Cu ochi cuprinși de lacrimi și zâmbetul bolnav, Am rătăcit o vreme printre copaci stingheri, Atunci un nuc bătrân cu trunchi un pic chilav M-a îndrumat să plec, să uit tot ce-a fost ieri. Am evadat cu greu din gândul-închisoare, Reînvățând ce-i zborul peste durerea lumii, M-am înălțat prin ceața
RODICA CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/378741_a_380070]
-
m-ai privit absent, fără să ai dorințăși-apoi, ai dezertat în gândul cel ascuns,Am plâns îngenuncheată, defuncta năzuințăSimțind pustiul rece că-n suflet a pătruns.Cu ochi cuprinși de lacrimi și zâmbetul bolnav,Am rătăcit o vreme printre copaci stingheri,Atunci un nuc bătrân cu trunchi un pic chilavM-a îndrumat să plec, să uit tot ce-a fost ieri.Am evadat cu greu din gândul-închisoare,Reînvățând ce-i zborul peste durerea lumii,M-am înălțat prin ceața ce
RODICA CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/378741_a_380070]
-
se-noda-n fuioareși-am aruncat suspinul după piciorul lunii.... XXVII. VEȘMÂNTUL IUBIRII DIN URMĂ, de Rodica Constantinescu , publicat în Ediția nr. 2124 din 24 octombrie 2016. Iubite, auzi galopul timpului neînșeuat? trece turbat peste noi rănindu-ne aripile de cocori rătăciți și stingheri, ne spulberă și ultimul vis înmugurit în noaptea fără stele-n destin, de ce nu îți ridici brațele-ram oprindu-i pașii cu potcoave de foc? Grăbește-te, mai avem gânduri însoțite de cuvântul ce așteaptă să fie rostit și păzește primăvara
RODICA CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/378741_a_380070]
-
ni L- adus pe El, la ușă noastră. În sarica divină și îmbrăcat în nimburi, Domnul m- a luat de mână, În palma-I se cântau imnuri. Deodată, între noi o scară s- a deschis verticalizând spre Cer, si îngerii stingheri m- au întrebat: " Ești gata să îmbraci vesmântul ceresc? Trupul, mintea și sufletul tău va aparține celor ce nu te văd, liman îngeresc... Din aripi, alungând imagini înșelătoare, vei întoarce pe pamant simțurile omenești, înăbușite în mugurii smulși cândva din
SCARĂ SPRE CER de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1967 din 20 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379006_a_380335]
-
proces de sistematizare a pieței Cipariu. Primul semn, al schimbărilor majore care aveau să se producă, a fost dat de blocul turn, construit în partea sud-estică a pieței, după hala agroalimentară, la începutul străzii Pata devenită ulterior bulevardul Nicolae Titulescu. Stingher printre clădirile scunde - asemeni celebrului Guliver printre pitici - de la înălțimea celor nouă etaje ale sale, turnul a fost martorul tăcut al transformărilor prin care a trecut zona. Astăzi și-a pierdut supremația. Noi blocuri, mai înalte decât el, l-au
PIAŢA CIPARIU, O LUME DISPĂRUTĂ de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1742 din 08 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381809_a_383138]
-
a trecut zona. Astăzi și-a pierdut supremația. Noi blocuri, mai înalte decât el, l-au detronat, l-au eclipsat cu aliura lor modernă, aruncându-l într-un con de umbră. Deși este înconjurat de construcții similare, se simte tot stingher, fiind singurul reprezentant al unui stil arhitectonic aparținând etapei socialismului multilateral dezvoltat. Doar el, împreună cu cele patru clădiri cu un etaj din colțul nord-estic, precum și cu o parte din cetățenii mai vârstnici ai Clujului mai păstrează încă, în amintire, acea
PIAŢA CIPARIU, O LUME DISPĂRUTĂ de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1742 din 08 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381809_a_383138]
-
căruia îi plăcea să împletească umbrele norilor pe sub acoperișul copacilor sau al caselor.Strângeam în mână ceea ce mai rămăsese viu de la buna.Țineam ca un acatist ghemul de păr și-l mângâiam cu candoarea copilăriei fără niciun fel de repulsie.Stingheră,fără buna,îmi ascultam pașii pe care îmi plăcea să-i înșir într-o cadență de soldat,doar ca să le ascult ecoul.Un tei îmi zâmbea printre florile-i parfumate,ațâțându-mă!Nu avea umbră dar în spatele meu cineva îmi
UMBRA BUNICII... de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1935 din 18 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381961_a_383290]