2,691 matches
-
plecând apoi zoriți de rostul zilei... La ceasul bilanțului diurn ne adunăm din nou spre seară, trei bătrâni schimbându-ne păreri și hainele de drum, pe câte un sărut de noapte bună... Și-n urma zilei,o țigară pe jumătate stinsă rămâne-n scrumieră visând la mâine. Citește mai mult La poartă am un nuc tot mai zgârcit la rodși tot mai trist,nu mă îndur să-l taică-n el îmi doarme de un timpun gând la fel de drag și de
GABRIELA BLĂNARIU [Corola-blog/BlogPost/366644_a_367973]
-
ai acestui curent literar în care vise ipotetice sunt transformate într-o structură estetică rezultată prin fluxul spontan al conștiinței. Precizare de dicționar, tehnică, unilaterală. Fără nicio ezitare, printr-o întâmplare care, probabil, ține de destin, Laurențiu Belizan găsește torța stinsă a onirismului, o reaprinde și își face cărare sigură printr-un spațiu fabulos, în care acumulările de cunoștințe și experiență a supraviețuirii fizice și spirituale sunt strâns legate de: „cosmogonie, ontologie, metapoezie” etc. Chiar și numai din titlurile poemelor se
CARTEA CU PRIETENI XXXXVII- LAURENTIU BELIZAN de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 706 din 06 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365751_a_367080]
-
socotit primul sonetist român. Scrie mult în italiană, în maniera lui Monti, cum ar fi elegiile „Moartea lui Iisus” și„Elegie scrisă pe țintirimul unui sat”, din care cităm:„Oare mirosul de smirnă, oare cântecul cel sfânt,/ Pulberea ce este stinsă pot să’nvie din mormânt?” „Baladele și Legendele”lui Asachi se bazează pe tradiția populară, preocuparea de mai târziu a lui Vasile Alecsandri. Asachi dorește să transfere mitologia elină în Dacia, denumind Ceahlăul, muntele sacru Pion, acolo unde, susținea el
GHEORGHE ASACHI de ION C. HIRU în ediţia nr. 530 din 13 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366192_a_367521]
-
realizat pictura a opt biserici. Cu multă amabilitate ne vorbește și despre pictura bizantină în frescă. Cuvântul frescă provine din limba italiană unde înseamnă „umed” și este, de fapt, pictura bizantină murală în biserici. O frescă se obține din var stins (pastă) de cel puțin un an care este bună de lucru în momentul când pusă pe limbă nu înțeapă, adică este moartă. Se amestecă cu câlți tocați, de un centimentru lungime și se întinde pe peretele umezit în prealabil. Se
TÂRGUL ICONARILOR ŞI MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366167_a_367496]
-
Acasa > Strofe > Ritmuri > CARAVANA Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 367 din 02 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Vlaga iernii s-a topit în ploi Frigul cătrănește ca arsura casele mărunte. Impostura Zvârle peste garduri cu noroi Stinsă amintirea ce ne leagă Pâlpâirea ei e doar un laț Bate-n geam aromă de fânaț Din copilăria mea beteagă Caravana pleacă în amurg Drumurile sunt ca niște riduri Toată viața curățăm la bliduri Și visăm să cumpărăm un murg
CARAVANA de ION UNTARU în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361731_a_363060]
-
nărui-vor, Nu știm câte-or mai lua viață, Câte fără stea pieri-vor. Eu cu steaua mea ce-apune, Tu cu steaua-ți ce răsare, Întâlni-ne-vom vreodată Pe aceeași rază-n zare? Eu cu lumea mea ce stinsă-i, Tu cu lumea-ți ce se naște, Izbuti-vom vreodată A luci și-a ne cunoaște? Ori în bezna siderală Spulbera-ne-va văzduhul Ca pe două umbre-n umbră, Numai unul dându-și duhul? Ca-ntr-un val
EMINESCIANĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1021 din 17 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352460_a_353789]
-
ți deșteapt-ai tăi fiori Iat-Ardealul cum privește De la Cluj de la Brașov Și cu picuri zugrăvește Ce-i curat și ce e mov Plasma vie a-nțelepciunii Este vie în Ardeal Și-i lansează acum pe unii Ce n-au chipul stins și pal Ce frumos Ardealul este Munți și dealuri și câmpii E cusut ca o poveste Și un salt spre veșnicii Precum este o cetate Chiar Bălcescu l-a văzut Un tezaur de departe Și-un onix necunoscut Sunt izvoare
CÂNTEC ȘI IZVOR- ARDEALUL de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2019 din 11 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350635_a_351964]
-
Acasa > Poeme > Antologie > LOGOS ȘI EROS Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 675 din 05 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului toamnele... muzici funebre în surdina ploilor gloria serii e strânsă-n vitralii albastre cromatica lor stinsă încă arde solitar la balcoane sau pe prispe de aur din legendele cavalerului alb aripi de foșnet de păsări ori tălăngi de mioare mi-amintesc de dorul de pământ din vechea vatră unde murgul sirep al morții fuge pe câmpia
LOGOS ŞI EROS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 675 din 05 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351272_a_352601]
-
Toate Articolele Autorului Cine-i colindă pe cei singuri Anghel Pop Stă arțarul la fereastră îmbrăcat în nea albastră și cu creanga-ți face semne, că i-e frig și lui, pesemne... Pe sub ramurile-ntinse trece-un zvon de șoapte stinse... ori sunt picii cu colinde, ori e vântul care ninge... De-a fost clinchet la ferestre clopotind ușor, cerește, ți-au spus îngerii-o colindă, dar pe-a lor ciudată limbă... Că-s trimiși la orice casă unde-i inima
ANGHEL POP, COLINDE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351488_a_352817]
-
este încă animal, și o ființă sărmană, și o fiară. S-ar mai putea încă o dată sinucide, cum a mai făcut-o în al doilea război mondial, când atâtea popoare s-au sinucis prin mințile de care erau conduse.( sunetul stins al unui bucium se pierde în depărtări) CONSTANTIN BRÂMCUȘI : Cei mai vinovați de destinul lumii sunt conducătorii de popoare. Aceștia sunt marii criminali ai omenirii. (respiră adânc, gâjâit) Cum să spun eu, omul să fie neiertător cu aceia care de
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
BĂTRÂN Cine este fata care a cântat? Ce este cu ea? Ce s-a întâmplat? CĂLUGĂR II E o cătănoaie! O biată fată din sat. MIRCEA CEL BĂTRÂN Ași vrea s-o aduceți, să vorbesc cu ea! Apoi cu glas stins.). Dumnezeule puternic! Iartă! De am făcut greșit o faptă! COZIA ( Apărând în alb ca o nălucă în penumbra sitarului.). Ai făcut destule! Mărite! Și-acum iertare ceri la cele sfinte?! MIRCEA CEL BĂTRÂN Războaie de-am purtat Și sânge mult
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351538_a_352867]
-
o simțeam dogoare Străini de temeri, ne înfruptam sălbatic Din vise, cufundați în rugi de floare Ți-aduci aminte? Astăzi, singuratic, Pășind tăcut pe-alei de-aramă ninse Nu simți, nu vezi și rătăcești întruna Ți-e gându-ascuns în felinare stinse Iubite, tu n-auzi cum strigă bruma? Limassol, Cipru 8 noiembrie 2012 E toamnă-n noi De rătăcești printre tăceri mocnite Și-ți lepezi gându-n vadul orei slute De-asculți în plânsul rozei arămite Romanța trist-a clipelor durute
LIRICĂ AUTUMNALĂ 2012 de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351652_a_352981]
-
birou. A semnat și a aruncat-o, scârbit și neputincios. A primit banii și i-a înghesuit în borsetă, fără să-i numere și fără să le vorbească foștilor asociați. La ușă s-a oprit și a întrebat cu voce stinsă: - Până la urmă, cine a cumpărat? E din București? - Noi doi, a răspuns Nae într-un târziu, crescând vizibil în înălțime și privindu-l de sus pe Fănel. Tu nu mai ai ce căuta pe aici... - Nici nu aveam de gând
ISPITA (18) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/346487_a_347816]
-
Poezie de Ion Iancu Vale IARNA CA UN GÂND ION IANCU VALE E iarnă se aude îngroșându-se gheața sub lumina ce se sparge în cioburi cenușii. Aerul vibrează și taie ca sfârcul de bici iar copacii , sfeșnice cu luminile stinse, se aplecă icnind peste sângele limpede al pământului încremenit în izvoare. Cerbii își pierd fără soroc podoabele amestecându-și mugetul disperat cu cel fără de margini al zăpezii. Corbii își frâng zborul, pete negre pe omătul mototolit de vânt și puii
IARNA CA UN GÂND, POEZIE DE ION IANCU VALE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 407 din 11 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346637_a_347966]
-
însuți. Repet: asta se poate spune numai dacă e vorba de un adevărat scriitor. Poate sunt și eu, când și când, o asemenea struțo-cămilă. Chestia asta n-am descoperit-o acum, la spartul târgului. Dar trag tare abia acum, aproape de stinsul felinarelor. Roni CĂCIULARU: După felinare pot urma becuri, neoane, lămpi fluorescente... Iar literatura prelungește lumina, chiar și-n timp. Zoltan TERNER: Nu fac din umorile mele literatură. Mai degrabă din viziuni, năluciri și obsesii. Din chinuitoarele mele pierderi sau din
UN OM NEBUN ŞI-ATÂT DE OM ! de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346626_a_347955]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > COMPLEMENTARITATE Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 358 din 24 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Complementaritate Tu reînvii din galbene hârtii Conflicte stinse, vechi hotărnicii: Cei de atunci nu-s alții-suntem noi, Printre izbânzi ajunși de-atunci eroi. Pe drumul meu pornii și eu, umil, Să-mi făuresc inconfundabil stil, Păduri, livezi, fânețe colindând, Culori, miresme strâng, și tainic gând. Nu doar cuvinte
COMPLEMENTARITATE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 358 din 24 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351037_a_352366]
-
surd Se transformă în elan. Se revarsa-n sărbătoare Amintiri sadite-n stihuri Sau în doruri adunate, Printre vorbe și nimicuri. Anul vine, anul pleacă, Tinerețea nu mai vine. Se zărește peste poartă Mângâierea sfantei Vineri. Se aud colindătorii, Glasul stins adus de unde... Au plecat, dar vin cocorii, Și tăcerea se ascunde. Noul an, privit în cifre Adunat în părul sur, Se amestecă, o stare, Trece timpul sunt bătrân. Hai să râdem, o șampanie, Și să cânte tonomatul! Noul an cu
URARE PENTRU NOUL AN de PETRU JIPA în ediţia nr. 364 din 30 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351083_a_352412]
-
discutăm, din moment ce ușa de la intrare am schimbat-o cu o bucată de PeFeLe - e adevărat că gros și trainic! Insă, peste tot haosul acesta, plutea maiestuos mirosul de urină și excremente de câine, iar seara, așezați pe podea, cu lumina stinsă, ne amuzam cu sadism auzind cum sar purecii câinești pe ziarele întinse pe jos. Cum-cum? A, nici vorbă de vreun semn de nebunie, să fie clar!... In preziua terminării vizitei, stând seara la cină, unchiul Haralampy ne-a spus bătându
NEAMURI DE DECEMBRIE, PROZĂ DE DUMITRU HURUBĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 364 din 30 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351093_a_352422]
-
am prețuit și l-am iubit. Sunt totuși împăcat cu gândul că l-am văzut și am vorbit cu o zi înainte de final. L-am vizitat împreună cu Părintele Mănescu de la Urșani-Horezu. La despărțire, imobilizat la pat și cu vocea aproape stinsă, a rostit ca de obicei salutul-îndemn, LUPTĂM. Profesorul Costea Marinoiu - „Omul enciclopedie”, așa cum l-am numit datorită uriașei comori de date stocată în memorie, și din care putea oferi cu multă plăcere, ca dintr-un izvor nesecat, informații prețioase oricând
CULTURA VÂLCEANĂ ÎN DOLIU, ARTICOL DE EUGEN PETRESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 360 din 26 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351131_a_352460]
-
azvârl căite că au degete cu care să simtă crucea tâmplelor o smulg din încheietura gândului și o azvârl sugrumată de vuiet peste amintirile înțelenite în sterpul unei întinderii ne-fiinde iau ochii și îi răsucesc cum răsucesc lupii hăulitul lucrului stins și îi azvârl cu tot ce e dinaintea si dinapoia lor îi azvârl în stârvul oglinzii pe mine of pe mine întreg nu pot să mă iau învins secătuit și să mă azvârl în coastele nimicului pentru a nu mai
GEORGE ADRIAN POPESCU [Corola-blog/BlogPost/351953_a_353282]
-
dojana În jur nu-i nimeni să-i întindă-o mâna. E ceas de-amiezi, dar nu-i nici-o suflare Pustie și sinistră-i așezarea Cu lacrimi de copil se umple zarea Și păsări cântă-n pomi a disperare, Dar stinsele-mi puteri iar le simt treze Când undeva, pe-un coș ce-i mai înalt Vin cuib să-și facă încă două berze Un semn trimis spre mine din înalt, Că sunt un om pe-aici cum nu e altul
ANTOLOGIA REVISTEI DOR DE DOR, VALERIA TAMAS de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352133_a_353462]
-
Acasa > Strofe > Introspectie > DINTR-UN ALT UNGHI Autor: Cristina Toma Publicat în: Ediția nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului m-am pierdut într-o moarte prea obosită să mă lase să trăiesc am ochii stinși și abia mai aud aerul respirând în spatele meu, pereții camerei cad unul câte unul Sfinții tac, se uită cu milă, rămân suspendați într-un cui lumina dispare, întunericul dispare rămâne un fel de stare care nu urcă, nu coboară, nu
DINTR-UN ALT UNGHI de CRISTINA TOMA în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352248_a_353577]
-
am luat deja avocați dintre îngeri pentru clipa când ne va judeca aspru zeul stingher Anii ne încearcă atingând cu aripa și lepădându-ne despuiați - în ce zare ? până se va termina de tot cu risipa vom mirosi a tăciuni stinși și-a uitare Ce-ai face dac-ai știi că de mâine te va chema la El să-ți pună aripe !? și tu să-L refuzi și să-I spui: nu, Doamne, că zborul durează doar câteva clipe ... Să nu
EREZII... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 413 din 17 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356314_a_357643]
-
Iuda. Este doar o scriere eretica din secolul 3, aparținând unei secte eretice - gnosticii, care au și dispărut între timp. Dar ce aduce nou pentru creștinism? Nimic nou, ci doar amintirea unei erezii vechi cam de 2000 de ani si stinsa cam tot de atâta timp. Au fost mai multe evanghelii "pierdute" sau apocrife, care nu se regăsesc în canonul Noului Testament. Privind lucrurile în profunzime, în zilele noastre gnosticismul se chinuie să renască. New Age este promotorul principal al gnosticismului
EVANGHELIA LUI IUDA de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356383_a_357712]
-
-o mână. Doar buruieri aburcă înspre coamă, Fântâna clipocește a dojană. E ceas de-amiezi ,de oameni nu-i suflare, Doar păsări cântă-n pomi de disperare, Cât vezi cu ochii ruină-i așezarea Și lacrimei săpând îi simt cărarea. Stinsele-mi sperante iar prind să reînvieze Când undeva, pe-un coș ce-i mai înalt, Se-așează-n cuibul lor iar două berze, Un semn trimis spre mine din înalt, Că sunt un om pe-aici cum nu e altul Și-n
BĂTRÂNA CASĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356454_a_357783]