1,511 matches
-
încurcată de bănuielile valurilor, vrea să afle cicatricile lopeților, care o vor învăța Durerea lemnului și prietenia lui. ,, 17. Valentin Popa ,, Și totuși câinii au ceva sfânt în privirile lor o boare de gând sau poate o rugă neterminată un stol de dorințe inundând orizontul sau poate un duh de melancolie adevărată... Ei sunt cei care noaptea se gudură-n somn și dezvăluie taine nemărturisite vreodată suspinând, cu labele adunate suav... sau poate visând o bucurie uitată. .............................................................,, 18. Tudorița Tarniță ,, O
ANTOLOGIA ,, POEŢII ÎN CETATE ,,- DAR DE SĂRBĂTORI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342601_a_343930]
-
Conecticut, aproape de New York, avea să se transforme în câteva minute, într-o tragedie greu, dar nu imposibil de imaginat. La ora nouă și jumătate, în clădirea școlii Elementare Sandy Hook din localitate au început brusc rafale de armă automată. Un stol de păsări speriate și-a luat zborul din pomul din apropiere! In școală, cădeau secerate de gloanțe unul după altul, multe suflete nevinovate de copii, băieți și fete, abia trecuți de vârsta de șase ani. Adam Lanza, în vârstă de
AMERICA DOLARULUI GĂURIT (STUDIU) de IOAN CÂRJA în ediţia nr. 1870 din 13 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342589_a_343918]
-
ANII... Autor: Vavila Popovici Publicat în: Ediția nr. 727 din 27 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului Trec anii... Îi aud cum trec prin liniștea ce mă-nconjoară. Privesc la ultimul gând, la ultimul zbucium... Prin liniștea eternă, stelele par un stol de păsări triste. Referință Bibliografică: TREC ANII... / Vavila Popovici : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 727, Anul II, 27 decembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Vavila Popovici : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
TREC ANII... de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 727 din 27 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341534_a_342863]
-
de lebădă Afară, vântul turbat al Dobrogei sufla puternic, spulberând zăpada așezată peste întreg orașul, în trei zile de ninsoare continuă. Un ger năpraznic, cum nu a mai fost pe litoral din 2006, a început să înghețe marea la mal. Stolul de lebede stătea la adăpostul digului din zona hotelului Paradiso, plutind pe apa puțin adâncă. Erau toate cele 36 lebede adunate în familii, care întregul an au încântat privirile turiștilor și ale localnicilor. Nu existau rivalități între grupurile de păsări
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1242 din 26 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/341563_a_342892]
-
plajă, sub malul falezei. Stăteau toate adunate la un loc, pentru a se feri de urgia iernii. Niciodată nu a mai fost o asemenea vreme, de când aceste păsări s-au aclimatizat și nu au mai părăsit litoralul, pentru a însoți stolurile de păsări migratoare. Doar acum trei ani a mai fost un asemenea ger năpraznic, când marea a înghețat la mal peste două sute de metri spre larg. Noaptea se apropia de întâmpinarea zorilor. Era o noapte întunecoasă, fără stele, fără posibilitate
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1242 din 26 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/341563_a_342892]
-
ciocurile, încercând să ajungă la pui, pentru a-l salva. Se agitau cu aripile, învârtindu-se mereu în porțiunile sparte, ca să nu înghețe apa la loc, însă gerul era prea puternic, iar puiul prea departe. Deja, exista riscul ca întreg stolul să rămână prizonier al gheții nemiloase. Doar la câțiva metri de stol, puiul plângea după ajutor, văzând cum păsările pornesc spre plaur, abandonându-l. Plângea puiul, plângeau și lebedele, scoțând sunete de jale. Erau neputincioase. Nu aveau cum să-l
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1242 din 26 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/341563_a_342892]
-
cu aripile, învârtindu-se mereu în porțiunile sparte, ca să nu înghețe apa la loc, însă gerul era prea puternic, iar puiul prea departe. Deja, exista riscul ca întreg stolul să rămână prizonier al gheții nemiloase. Doar la câțiva metri de stol, puiul plângea după ajutor, văzând cum păsările pornesc spre plaur, abandonându-l. Plângea puiul, plângeau și lebedele, scoțând sunete de jale. Erau neputincioase. Nu aveau cum să-l ajute pe nesăbuitul pui. Într-un târziu, s-au retras toate pe
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1242 din 26 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/341563_a_342892]
-
păsările pornesc spre plaur, abandonându-l. Plângea puiul, plângeau și lebedele, scoțând sunete de jale. Erau neputincioase. Nu aveau cum să-l ajute pe nesăbuitul pui. Într-un târziu, s-au retras toate pe plaur pentru a nu pieri întregul stol în capcana gheții. Afară, gerul deveni din ce în ce mai tăios. Peste drum, a început să înghețe și marea la mal. Stabilopozii și bolovanii de piatră erau deja albi și acoperiți cu țurțuri de gheață. Doar puiul de lebădă mai era acolo captiv
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1242 din 26 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/341563_a_342892]
-
Molda la căldura caloriferului din cameră. Erau acum buni prieteni cei doi, dar meritul salvării păsării era al cățelușei maidaneze. În mai puțin de două săptămâni piciorul puiului s-a vindecat și Nicolae, cu el în brațe, începu să caute stolul de lebede pe lângă malul mării. Trecuse pericolul înghețului, iar zăpada se topise destul de mult. A găsit stolul de lebede tot lângă cazemata de la Spitalul Municipal, acolo unde trăiau, pescuiau și se întâlneau cu cei ce le iubeau și le aduceau
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1242 din 26 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/341563_a_342892]
-
al cățelușei maidaneze. În mai puțin de două săptămâni piciorul puiului s-a vindecat și Nicolae, cu el în brațe, începu să caute stolul de lebede pe lângă malul mării. Trecuse pericolul înghețului, iar zăpada se topise destul de mult. A găsit stolul de lebede tot lângă cazemata de la Spitalul Municipal, acolo unde trăiau, pescuiau și se întâlneau cu cei ce le iubeau și le aduceau de mâncare, de ani de zile. Când a văzut stolul, Nicolae i-a dat drumul lui Ghețuș
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1242 din 26 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/341563_a_342892]
-
zăpada se topise destul de mult. A găsit stolul de lebede tot lângă cazemata de la Spitalul Municipal, acolo unde trăiau, pescuiau și se întâlneau cu cei ce le iubeau și le aduceau de mâncare, de ani de zile. Când a văzut stolul, Nicolae i-a dat drumul lui Ghețuș pe plajă. A zburat până s-a alăturat stolului ce plutea elegant pe luciul mării, apoi după ce toate lebedele l-au înconjurat și s-au bucurat gălăgios de venirea lui, puiul a părăsit
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1242 din 26 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/341563_a_342892]
-
acolo unde trăiau, pescuiau și se întâlneau cu cei ce le iubeau și le aduceau de mâncare, de ani de zile. Când a văzut stolul, Nicolae i-a dat drumul lui Ghețuș pe plajă. A zburat până s-a alăturat stolului ce plutea elegant pe luciul mării, apoi după ce toate lebedele l-au înconjurat și s-au bucurat gălăgios de venirea lui, puiul a părăsit cârdul și s-a întors la mal, la picioarele lui Nicolae și ale cățelușei, ciugulindu-i
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1242 din 26 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/341563_a_342892]
-
cuprinși de toamnă - / el, cu ochii-nchiși, zâmbește / c-a văzut Cereasca Doamnă // Și ai zice că de-o vreme / parcă l-a cuprins și somnul, / dar, cu ochii-nchiși, zâmbește, /fiindcă l-a văzut pe Domnul / Păsările pleacă-n stoluri / înspre locurile calde, / sub genunchii lui pământul / parc-ar plânge, parc-ar arde. Numai ciripit de vrăbii / și un croncănit de cioară / se aud în depărtare, / însă inima-i pătrunsă / pare toată o vioară // Pare toată o vioară / și arcușul
DE OLGA ALEXANDRA DIACONU (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 724 din 24 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341521_a_342850]
-
suficient pentru a mai da viață unei noi serii de 5-6 pui până plecau în septembrie spre locurile de iernare. Și chiar dacă cei vârstnici reluau ciclul procreierii, prima serie de pui rămânea mereu în preajma părinților până toamna când porneau în stoluri spre zonele mai calde. Acum aflându-mă pe faleza orașului în drum spre barca mea aflată pe malul mării în zona spitalului municipal, la două sute de metri de stațiunea Saturn, priveam cu bucurie la aceste zboruri iuți ale micuțelor și
LASTUNUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341100_a_342429]
-
se apropia cineva de apă, acea persoană să vină tocmai pentru a le da de mâncare. Cele mai curajoase ieșeau pe nisip și fără de teamă ciuguleau frămiturile de pâine căzute pe jos, iar cele de pe apă, ce li se aruncau. Stolul de lăstuni se învârtea cu viteză deasupra mării în zborul lor neliniștit. Se auzeau frânturi de ciripit. Ce-și spuneau între ele numai păsările puteau ști. Aceste păsărele micuțe și drăgălașe, adevărații vestitori ai primăverilor, sunt cele care au lăsat
LASTUNUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341100_a_342429]
-
scaune și o bucată de scândură și am scos paiele și ce era adus în cuib de către vrăbii, eliberând cuibul pentru familia mea de lăstunași. Cine știe, poate că au sosit și ei sau o pereche dintre puii lor, odată cu stolurile ce zburătăceau deasupra blocurilor. Mai aveam în zonă și o pereche de gugustiuci (noi le mai spunem și turturele după turuitul lor) ce se cuibăriseră într-un oțetar crescut lângă blocul de vis a vis, chiar sub fereastra prietenului meu
LASTUNUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341100_a_342429]
-
într-o liniște sufleteasca deplină când se află împreună și de un zbucium continuu atunci când fără să vor sunt departe unul de celălalt, dar mereu aproape prin legăturile ne destructibile ale sentimentelor create. Cum primăvara fiecare om așteaptă să sosească stolul de rândunele și de lăstuni să confirme că iarna de acum este departe, un episod deja consumat, așa și eu așteptam că apară un Lăstunaș care să-mi readucă o nouă primăvară sufletească, chiar dacă primăverile din părul meu cărunt, sau
LASTUNUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341100_a_342429]
-
din mătase. El îi cere să-l iubească Și nunta s-o hotărască. Ea-l întreabă, temerară: Crezi în dragostea fugară? Vreau să-ți dăruiesc palate, inele cu nestemate, aurul ce-am adunat, numai ia-mă de bărbat. Vai, de stol m-am răzlețit, Sufletul ți-am dăruit, Și ți-aș fi alăturea, Dar nu stă-n puterea mea! Mâine-n zori, la mânăstire, Stareța va da de știre Că o maică a plecat Și-n cioară s-a transformat. Stai
POEME de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 145 din 25 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344336_a_345665]
-
-n cioară s-a transformat. Stai, îți pun un văl pe față, Că „nevoia ne învață!“... Nimeni n-o să reușească, în deșert, să te găsească. Se trezește mica cioară, Simte-n suflet primăvară... Aripile își întinde, Orizontul îl cuprinde, Vede stolul ei în zare Și-l privește, visătoare. Inima-i în piept tresare, Pașa, demn, ține-a ei cale. Călărindu-și albul cal, Flutură un negru voal. El îi pune-n plisc o floare Și-o sărută cu ardoare. Vraja este
POEME de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 145 din 25 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344336_a_345665]
-
în ziua de sâmbătă, ci în altă zi. „Se subliniază că nu este o încercare de eschivare de la datoriile către țară, ci doar pentru a respecta sâmbăta”. Răspunsul primarului era că „Dl Prim Rabin ar urma să se adreseze comandantului Stolului de străjeri ... un indiciu că omenia mai exista”. Scrisoarea, păstrată la Arhivele Naționale, Filiala Vaslui, este publicată în facsimil, însoțită de comentarii, precum și de o prezentare a autorului ei și a situației obștei evreiești din oraș în perioada 1938-1949, în
STUDIA ET ACTA IUDAEORUM ROMANIAE VOL XII de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/344423_a_345752]
-
admonestați în fel și chip. Am putut să descifrez cum li se spunea tinerilor pui să nu încerce să-și schimbe piuitul fiindcă vor fi atrași de către dușmani prin false apeluri. Pentru cei mai avansați lecțiile aveau alte tematici; despre stoluri și necesitatea lor. Interesantă mi s-a părut lecția de geografie unde se vorbea de ținuturi noi, necunoscute de toate vrăbiile. Desigur că erau invitați profesori din alte stoluri cu mai multă experiență și se pleca deseori în zboruri de
PROFESOARA VRĂBIUŢĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 633 din 24 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343847_a_345176]
-
false apeluri. Pentru cei mai avansați lecțiile aveau alte tematici; despre stoluri și necesitatea lor. Interesantă mi s-a părut lecția de geografie unde se vorbea de ținuturi noi, necunoscute de toate vrăbiile. Desigur că erau invitați profesori din alte stoluri cu mai multă experiență și se pleca deseori în zboruri de recunoaștere și punere în practică a lecțiilor predate. Întotdeauna stolul format din tinerii elevi era format și din cei vârstnici pentru înțelegerea lecției predate în acea zi. Dar a
PROFESOARA VRĂBIUŢĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 633 din 24 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343847_a_345176]
-
de geografie unde se vorbea de ținuturi noi, necunoscute de toate vrăbiile. Desigur că erau invitați profesori din alte stoluri cu mai multă experiență și se pleca deseori în zboruri de recunoaștere și punere în practică a lecțiilor predate. Întotdeauna stolul format din tinerii elevi era format și din cei vârstnici pentru înțelegerea lecției predate în acea zi. Dar a doua zi lecțiile se reluau, pentru că viața vrăbiilor, ca și pentru alte specii este o școală continuă care nu trebuia neglijată
PROFESOARA VRĂBIUŢĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 633 din 24 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343847_a_345176]
-
Acasa > Literatura > Fragmente > VARA LA CÂMPIE(PURANI DE VIDELE) Autor: Floarea Cărbune Publicat în: Ediția nr. 1668 din 26 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Bătrânele sălcii pletoase de pe malul Glavaciocului fremătau în soare. Stoluri de păsări se întreceau în cântece, în micul zăvoi în care ne pășteam oile. De cum se crăpa de ziuă, sufletul meu deslușea lăutele mierlelor, apoi corul de vrăbii; vara, în amurg, strigătele gălăgioase ale lăstunilor zburau în stoluri atacând vreun
VARA LA CÂMPIE(PURANI DE VIDELE) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1668 din 26 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344034_a_345363]
-
în soare. Stoluri de păsări se întreceau în cântece, în micul zăvoi în care ne pășteam oile. De cum se crăpa de ziuă, sufletul meu deslușea lăutele mierlelor, apoi corul de vrăbii; vara, în amurg, strigătele gălăgioase ale lăstunilor zburau în stoluri atacând vreun dud copt sau vreun cireș. Noaptea, la lumina delicată a lunii ascultam notele zglobii ale greierilor și cântecele, pe mai multe voci, ale broaștelor. Eram la țară și eram copil...Păzeam oile și mă bucuram de tot ceea ce
VARA LA CÂMPIE(PURANI DE VIDELE) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1668 din 26 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344034_a_345363]