1,177 matches
-
tărășenia. De când aștept să-mi spui și tu o poveste, așa cum numai tu știi să le spui? Apoi trebușoara asta se petrecea în urma războiului dintre nemți și turci, „Leat 7224”, când turcii au fost înfrânți. Atunci „Vasile Ceaurul biv vel stolnic” s-a închinat nemților și chiar „pămîntul țării noastre l-au închinat nemților pînă într-apa Siretului”. Și spune vodă mai departe: „În vreme ce ne-au încungiurat podgheazul în Curtea domnească, ghenar în dzece, gioi, unde eram cu puțintei boiarinași de
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
nu știu ce vrei tu să știi? Când zice vodă toate cele ce mi-ai spus și cu ce ocazie? În decembrie 1717 (7226), când vodă dăruiește unor boieri satele pe care le-a luat „pentru hainire” de la Vasile Ceaurul, fost mare stolnic, despre care am vorbit. Acum e limpede, ieșene? -Ca lumina zilei. Dar să nu ne lăsăm luați de valurile istoriei și să revenim la Hanul lui Topor, unde moș Creangă și Mihai Eminescu sporovăiau cum numai ei știau... Ascultă numai
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
unul mai de soi. Este vorba de un biet țârcovnic care în zapisul de la 12 aprilie 1649 (7157) scrie: “Eu Andrei țîrcovnicul și cu fămeia mea,... Varvara, și feciorii miei,... am vîndut o vie în Valea i Cozmoaie... lui Hristodor stolnicul”. Pe lângă vie se mai găsea câte ceva: pomăt, livadă, prisacă, casă la prisacă și “treidzeci de stupi”. Să nu fie de deochi! Avea oarece pe lângă acea vie. Iată acum și o “biată” moștenitoare. După felul cum ai spus-o, îmi închipui
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
pot fi amestecate manuscrisele cu tipăriturile). Al doilea catalog preci zează numărul manuscriselor: 162. Aceste manuscrise au fost cercetate de soli francezi și cel puțin șaptezeci și șase au fost vîndute, ajungînd la Paris (unde s-au păstrat). Despre biblioteca stolnicului Constantin Can tacuzino nu se știe nimic; Într-o vreme a fost și ea găzduită de Palatul Văcărești, fiind poate Înglobată de Mavrocordat În biblioteca sa. Cărțile au dispărut; s-a păstrat (În colecția de documente ini țiată de Eudoxiu
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
alcătuit inițial din boierii mari apoi din boieri cu dregătorii, În ordinea menționării lor În documentele Țării Românești funcțiile pe care le dețin sunt: banul , cel mai important dregător În Țara Românească și portarul În Moldova, vornicul, logofătul, vistiernicul, spătarul, stolnicul, paharnicul, postelnicul și comisul. În Transilvania exista Consiliul princiar și Cancelaria princiară Adunarea țării și adunările obștești În Țara Românească și Moldova convocată periodic (din sec. XV-XVI) adoptă hotărâri importante: alegerea domnilor și aprobă politica fiscală și tratatele semnate de
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
era dată de: numele dat românilor de străini; numele pe care și l-au dat ei înșiși, acela de români; latinitatea limbii (număr mare de cuvinte din limba latină); urmele lăsate de romani în fosta provincie Dacia (dovezi arheologice); o Stolnicul Constantin Cantacuzino în lucrarea „Istoria Țării Românești”, susținea că ei, românii, țin și cred că sunt urmași ai romanilor și se mândresc cu această descendență glorioasă; o Grigore Ureche în lucrarea „Letopisețul Țării Moldovei”, nota „rumânii, câți se află locuitori
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
oștirii domnului; prima dregătorie atestată documentar în 1387; logofătul șeful cancelariei domnești, redacta acte și le întărea prin aplicarea pecetei domnești; vistierul gestiona veniturile domniei, adunate de visterie și răspundea de administrarea acestora (în Transilvania era folosit termenul de thesaurarius); stolnicul și paharnicul - aprovizionau curtea domnească cu alimente și băuturi (atestați în 1392); postelnicul primea solii străini și se ocupa de ceremonialul primirii lor; spătarul purta spada domnului la cereminii și îndeplinea hotărârile acestuia; în lipsa domnului era comandant suprem al armatei
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
Bun și frate cu Petru Cercel; -a fost unul dintre cei mai bogați boieri din Țara Românească (deținea 44 de sate din care 37 întregi, restul părți de sate); -a deținut mai multe funcții; o ban de Mehedinți; o mare stolnic; o mare postelnic; o mare ban. -a ajuns domn al Țării Românești (1593), cu ajutorul boierilor Cantacuzini de la Constantinopol și a boierilor Craiovești din țară; domnia lui Mihai Viteazul a coincis cu relansarea de către papa Clement al VIII-lea a „Ligii
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
În Orient, atunci când s-a produs extinderea stilistică în urma folosirii românei în biserică și în cancelarii, s-a apelat la slavonă, limba de cultură din această zonă. În consecință, o serie de cuvinte din terminologia ecleziastică (evanghelie, cazanie) sau administrativă (stolnic, vornic) sunt, în română, termeni slavoni. Slavonismele nu sunt rezultatul unor legături directe între români și slavi, ci reprezintă influența verticală a unei limbi de cultură asupra unei limbi vorbite. S. Pușcariu face o interesantă observație, arătând că, dacă se
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
putea stabili originea slavonă a unui termen, Gh. Mihăilă a propus diverse criterii, două fiind cele mai importante: unul se referă la conținutul termenilor, și celălalt la forma acestora. Sunt considerate slavonisme cuvintele care fac parte din terminologia administrativă (pravilă, stolnic, vornic, zapis) sau termenii referitori la cultură (bucoavnă, zbornic). Cum am mai spus, există însă unele slavonisme care, din aceste terminologii, au pătruns și în vorbirea populară: iad, duh, rai și chiar cuvântul sfânt (urmașul lat. sanctus s-a păstrat
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
varza acră este contrabalansată gustativ de zahăr și de mere. Tradiția îndulcirii preparatelor culinare este depistabilă și în Muntenia secolului al XVIII lea, așa cum a fost consemnat în celebrul „Manuscris brâncovenesc“, carte de bucate ce s-a aflat în posesia stolnicului Constantin Cantacuzino. Dintre cele 293 de rețete, peste 100 au printre ingrediente zahărul, altele cuprind miere sau lapte de migdale. Dar nu trebuie uitat faptul că, în acest caz, avem de-a face cu bucătăria curții domnești sau a marii
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
de către bizantini și folosite ca monedă de schimb în comerțul dintre Imperiu și regiunile nordice, care furnizau vite și oi pentru piețele constantinopolitane, nu puteau să nu fi fost prezente la banchetele noastre domnești. Nu trebuie uitat nici faptul că stolnicul Constantin Cantacuzino a cerut traducerea unui tratat de ceremonial al curții bizantine, text datând din secolul al XIV-lea, care urma a constitui model pentru curtea domnească. De la jumătatea secolului al XV-lea, odată cu ocuparea Constantinopolului, influența turcească devine treptat
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
franțuzească sau italienească.“ „Moda nemțească“? Nici nu e de mirare, având în vedere faptul că unul dintre bucătarii de la curtea Brâncoveanu era „Ion neamțul“... Influența italiană descrisă de Franco Siveri se regăsește și în „Manuscrisul brâncovenesc“, considerat a fi aparținut stolnicului Constantin Cantacuzino (cca 1650-1716). Renașterea italiană a adus în plan gastronomic multe elemente noi în raport cu modelul culinar al Evului Mediu, deși o continuitate a bucătăriei medievale poate fi urmărită și pe parcursul secolului al XVI-lea. Dintre aceste noutăți, multe pot
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
cu spitalele generale, fondate în toate orașele. în Occident încep să apară și policlinici gratuite. În Estul Europei, latifundiarii încep să-și trimită odraslele la studii în Polonia, Constantinipole, Kiev, dar și în Italia, Austria etc. Așa este cazul eruditului stolnic Constantin Cantacuzino, cu studii la Veneția și Padova și cu o bibliotecă vestită cercetată și de savanți occidentali. Acesta făcuse la Padova și studii de medicină așa cum contemporanul său, Dimitrie Cantemir, făcuse studii medicale la marea școală Patriarhală din Constantinopole
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
secol, pe Matei Basarab și Vasile Lupu, pe șerban Cantacuzino și Constantin Brâncoveanu, ajuns prin martiriul familial, Sfânt. Pe lângă acestea și pe eruditul poet și caligraf Mihnea al III lea, umanistul, cunoscător al limbilor: arabă, persană, turcă, latină, greacă; pe Stolnicul Constantin Cantacuzino cu studii la Veneția și Padova, între care și de medicină; pe Dimitrie Cantemir cu studii la Marea școală Patriarnhală din Constantinopole, printre atâtea domenii studiind și medicina. Cunoscător al multor limbi vechi și noi Dimitrie Cantemir, și
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
două cărți de medicină, una privind variolizarea și alta de istoria medicinei. Medic și profesor, spre sfârșitul secolului, este semnalat la Iași și București Ion Comnen cu studii în Fanar și la Padova. Erudit și poliglot este și colaborator al stolnicului Constantin Cantacuzino, deținătorul unei mari biblioteci râvnită și de occidentali. Un alt medic dar și cu o bibliotecă apreciabilă, este Panteleo Caliarhi la curtea Brâncovenilor. El își ia doctoratul la Padova. Lui Constantin Cantacuzino, fost student la Padova îi dedică
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
lor, călărea Dumitașcu Ștefan logofăt, purtând în mână un buzdugan de aur curat, apoi, alți mari boieri, în frunte cu Miron Barnovschi hatmanul și portarul Sucevei. Lângă domnitor, ascultând slugarnic, vistiernicul Hrize se căznea să priceapă înțelesul slovelor citite de stolnicul Neculai Ureche, asudând sub dulama cumpărată de la Liov. Alaiul, care se încheia cu cei cincizeci de slujitori tătari, aduși din câmpiile Buceagului de hatmanul Barnovschi, se îngustă la trecerea Bahluiului, lățindu-se la vederea Bisericii Sf. Gheorghe, aflată în apropierea
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
în laguna italiană și în sfântele mănăstiri ascunse în stâncile Eladei, boierii nu m-au recunoscut ca domn! Dar ai izbândit în toate, îl încurajă Catrina, sărutându-i mâna dreaptă. I-am tăiat pe boierii trădători, în frunte cu Bărcan stolnicul, am ostoit pornirile lacome ale turcilor și polonilor, care-și vărsau furia pe meleagurile românilor, își aminti voievodul, atingând cu buzele fruntea senină a fetei. Ai risipit fericirea familiei pentru visul tău! nu putu să uite fata dezbinarea voită a
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
Vodă, după dramă. Varga magică a poetului ne face să ne trezim în adâncul vremilor trecute, în timpul când uriașul trunchi al neamului Mușatin, în a cărui umbră Moldova crescuse mare și puternică, era suplantat prin figura îngrozitoare a lui Petru Stolnicul sau Alexandru Lăpușneanu după cum se numi el singur. Într-adevăr rău trebuie să fi căzut Moldova dacă după moartea celui din urmă Mușatin - Ștefan VII, care avea încă o oaste de 40000 de oameni - Alexandru Lăpușneanu n-a mai putut
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Vodă, după dramă. Varga magică a poetului ne face să ne trezim în adâncul vremilor trecute, în timpul când uriașul trunchi al neamului Mușatin, în a cărui umbră Moldova crescuse mare și puternică, era suplantat prin figura îngrozitoare a lui Petru Stolnicul sau Alexandru Lăpușneanu după cum se numi el singur. Într-adevăr rău trebuie să fi căzut Moldova dacă după moartea celui din urmă Mușatin - Ștefan VII, care avea încă o oaste de 40000 de oameni - Alexandru Lăpușneanu n-a mai putut
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ambiguitatea discursivă). Camuflarea altor tipuri de discurs sub genul editorial este o practică relativ frecventă, prin care multe personaje publice se manifestă jurnalistic. Amintim, alături de Adrian Năstase, pe Adrian Severin, parlamentar european și membru al Partidului Social Democrat, Constantin Bălăceanu Stolnici, senator liberal, cu rubrica La judecata Zilei, iar lista ar putea continua. Ambiguitatea de statut a acestora (scriu în calitate de jurnaliști, oameni politici, analiști sau profesori universitari?), dublată de publicarea materialelor sub genul editorial induc în eroare, manipulează cititorii, plasați sub
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
în teza exterminării). "Și așa au purces [...] totŭ neamul dachilor în răsipă de pe acéste țări. Câtă țară au și rămas pre loc, prostime, țărani, toată o au scos-o Traian de pe acéste locuri" (Costin, 1965, p. 31). În Țara Românească, stolnicul Constantin Cantacuzino, școlit în celebra Universitate din Padova, prelucrează aceeași temă a descendenței comune, afirmând, plastic, despre moldoveni, munteni și ardeleni că "toți aceștia dintr-o fântână au izvorât și cură" (Cantacuzino, 1984, p. 50). Până în prima jumătate a secolului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Românești apar mai devreme decât apariția programului de unire care să cuprindă și Transilvania. Istoricul V. Georgescu (1991, pp. 116-117) a putut fixa temporal prima propunere de unificare a celor două principate danubiene în anul 1772, ideea aparținându-i marelui stolnic Mihai Cantacuzino, aceasta figurând într-un memoriu trimis Rusiei, Austriei și Prusiei. Odată lansată în apele imaginarului politic, ideea a fost prelucrată succesiv de Nicolae Mavrogheni (1788), Ion Cantacuzino (1790), Ștefan Crișan- Körösi (1807), acesta din urmă fiind acreditat cu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în avangarda reflecției istoriografice. Cristalizarea progresivă a filonului dacic în conștiința romanticilor români, transformată ulterior într-un autentic program cultural al dacismului, a fost examinată minuțios de către O. Babu-Buznea (1979). În stadiu embrionar, dacismul virtual se găsește încă în scrierile Stolnicului Constantin Cantacuzino, singurul din tradiția cronicărească ce nu doar că respinge teza exterminării, susținând în schimb continuitatea dacilor, ci și formulează prima variantă a doctrinei daco-romane a etnogeniei românești. La baza sa stă teza încrucișării celor două popoare combatante în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
alăturea nici o demnitate de Curte, ba 'n unele hrisoave nu figurează chiar nici un nume de boier. Se pare dar că demnitățile de Curte au luat naștere, după model bizantin, în urma morții lui Mircea. Tocmai sub Vlad Dracul găsim logofeți, spătari, stolnici, paharnici, comiși etc. Se 'nțelege, Vodă trăise la Curtea polonă, la cea ungurească, la cea bizantină, la cea turcească, la toate pe rând, pe când bătrânul Mircea nu fusese nicăiri din țară afară decât o dată la Brașov, la încheiarea unui tractat
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]