1,728 matches
-
reprezentat de arhiereii ortodocși, care sunt hirotoniți la o vârstă tânără, sub limita tradițională specifică acestui act de consacrare. Astfel, potrivit obiceiului de drept, clericii sunt hirotoniți de tineri, tinerețea lor fiind o garanție mai bună a credinței mărturisite de străbuni, mai ales că ei au energie misionară. Identificarea cu Iisus Hristos se face prin intermediul harului divin care transfigurează omul, dar nu periclitează libertatea acestuia (Pr. Prof. Dr. Ioan Valentin Istrati, „Timpul și Învierea“). Cei trei factori importanți în educație - familia
DESPRE MISIUNEA TÂNĂRULUI ÎN SOCIETATEA CONTEMPORANĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 896 din 14 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342175_a_343504]
-
dedicate satului și meleagurilor natale din preajma Sebeșului de Sus. „Locurile de la poalele Moașei n-ar fi fost însă atât de frumoase fără însuflețirea pe care le-o dădea o comunitate de oameni cinstiți și harnici și care au învățat de la străbunii lor că omenia, munca, respectul față de sine și față de ceilalți sunt caracteristicile ce stau la baza caracterului unui om adevărat.” Răpuși de dor, unii chiar s-au întors înapoi din exil. Declarația plină de patos a unuia dintre ei este
MĂRTURIE DE OPTIMISM ŞI ÎNCREDERE ÎN TALENTUL ÎNNĂSCUT DE SUPRAVIEŢUIRE de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 308 din 04 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341759_a_343088]
-
înstrăinarea, dorul, închegarea unui alt destin și - de cele mai multe ori - reîntoarcerea - atunci când nu mai e chip de trăit din pricina mrejelor dorului. Cu toate inconvenientele unui regim auster de viață, cum s-ar mai reîntoarce, să-și afle sfârșitul - lângă oasele străbunilor! Nu sunt vorbe în vânt. Sunt mărturii. Mărturii zguduitoare, pilduitoare. Puse în gura personajelor reale, poveștile, întâmplările, subiective, desigur, capătă o aură tragică, pentru că protagoniștii nu se pot detașa. Aici e nevoie de iscusința autorului canalizată pe subiect, la care
REPORTER ÎN PATRIA DIN SUFLET ŞI CUVINTE de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 307 din 03 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341761_a_343090]
-
decorația dată de împărat, ”Crucea de aur pentru merite, cu coroană”, spunînd : Să se decoreze mai întâi națiunea cu împlinirea promisiunilor! 1852, 17 septembrie. Iancu este arestat și trimis sub escortă la Alba Iulia, unde fusese ținut în lanțuri și străbunul său Horia. Acolo, închis în clădirea judecătoriei de ocol, este legat , umilit și bătut de către un ofițer austriac, slujbaș al împăratului. În fața acestei insulte sufletul său a coborât „în smoala melancoliei nesfârșite...” Este trimis apoi sub arest la Sibiu unde
TESTAMENTE UITATE- TESTAMENTE CARE DOR (AVRAM IANCU-CRAIUL MUNŢILOR) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341745_a_343074]
-
nu li-s frați . Spun că ,,n-au simt românesc!” Cum o duc mai binișor, Țara-n care-acum trăiesc, Cred ca este mama lor. Au uitat că prima geana De lumină li s-a dat, Pe pământul unde bunii Și străbunii, au luptat. Au uitat că cel ce-și pierde Dorul de pământ natal, Își va pierde și credința Și-i luat de-al lumii val ... . Nici o mamă adoptiva, Orișicât te-ar alinta, Nu-ți cunoaște ea durerea, Cum o știe
BATE VÂNTUL PESTE APE. . . de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341965_a_343294]
-
iau o cană de lut cu apă simt sufletul izvoarelor din adâncurile munților acolo unde inimile rămân pe oale de Horez. De iau în palme un bulgăre din marginea câmpului unde zarea a îngenunchiat lutul îmi seamănă. Poate-s oasele străbunilor mei ceva din înțeleptul suflet respirând în conturul măsurat. Mă simt rudă cu acest bulgăre cuminte și-l pipăi simțindu-i respirația în acea dimineață nerăbdătoare când bobul de grâu plesnește în lutul cu străluciri solare. Când mănânc pâinea,urcă
ÎNŢELEPCIUNEA LIMBII ROMÂNE, POEM DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 752 din 21 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342377_a_343706]
-
2013 Toate Articolele Autorului GLORIE LIMBII ROMÂNE Mi-e dat să-mi rostesc gândurile să visez în Limba Română, fiecare cuvânt un figure, ca mierea luminii în degetarul macilor, ca vârsta arborilor în cercuri, în fiecare din ele trudește un străbun, veghează o baladă. Patria Limbii Române e Istoria acestor plaiuri păscute de Miorița, modelate de doine și fiecare cuvânt al ei a fost cioplit cu grijă la izvoarele dorului. Ea nu poate fi mutată, cum nu se poate înstrăina fântâna
GLORIE LIMBII ROMÂNE, POEM DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 752 din 21 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342378_a_343707]
-
Bucovina de Nord, avem o mulțime de puncte de intersecție în viață: studii la București, amintiri de la Festivalul Internațional al Tineretului, anii maturității petrecuți în regimul ceaușist cu toate elementele specifice acelei perioade, ca și întoarcerea la „matcă” în țara străbunilor, unde viața darnică uneori, ne-a oferit o întălnire în locul cel mai bun al prieteniei. Cu alte cuvinte, cartea domnului Lungu are o dublă semnificație: este viața personală a autorului și totodată a mea și a întregii generații din timpul
VIAŢA UNUI OM ÎN 134 DE PAGINI de HEIDI SIMON în ediţia nr. 750 din 19 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342402_a_343731]
-
și parcă fredonau un imn, o odă, un bocet, o baladă, o doină, o elegie sau un basm... Îi ascultam pe oamenii aceștia: frați și surori de neam cu mine, și-mi simțeam sufletul liniștit, regăsindu-se în poezia graiului străbun... Și mi-am început călătoria în căutarea izvorului, la București: orașul vieții mele de până la plecare în aventura credinței și a biruinței, ca să mă satur de apa lui curată și să-mi răcoresc sufletul. Îmi începeam călătoria de revedere, dar
AM REVAZUT IZVORUL! de DUMITRU BUHAI în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342504_a_343833]
-
și să-mi răcoresc sufletul. Îmi începeam călătoria de revedere, dar și cea de fiu revenit să-și vadă casa părintească de sub glia strămoșească, unde țărâna din țărână se odihnea, și să simtă în fiecare fir de iarbă ecoul pașilor străbunilor lui... Și pomii în floare, în strai de sărbătoare, parcă, îmi salutau sosirea, ca să pășesc pe urmele pașilor părinților și străbunilor mei ce mi-au lăsat moștenire dorul și sufletul de omenie, ca și credința în Dumnezeu, ca și iubirea
AM REVAZUT IZVORUL! de DUMITRU BUHAI în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342504_a_343833]
-
de sub glia strămoșească, unde țărâna din țărână se odihnea, și să simtă în fiecare fir de iarbă ecoul pașilor străbunilor lui... Și pomii în floare, în strai de sărbătoare, parcă, îmi salutau sosirea, ca să pășesc pe urmele pașilor părinților și străbunilor mei ce mi-au lăsat moștenire dorul și sufletul de omenie, ca și credința în Dumnezeu, ca și iubirea pentru neamul meu... Am vizitat biserici, unde am întâlnit prieteni și frați, surori de credință și de suferință, prieteni cu inima
AM REVAZUT IZVORUL! de DUMITRU BUHAI în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342504_a_343833]
-
Ciuca Poezia justițiară și anti-apocaliptică Virgil Ciucă, poet român cu rezidența în Statele Unite (născut în 1937, lângă Craiova) a debutat târziu, la 60 de ani, dar și-a construit, dacă nu o operă, atunci o bibliografie în scurt timp: Blestem străbun 2007, Versete dumnezeiești 2008, Pierdut în lume 2011, Chemarea la judecată 2012, Condamnarea 2013, toate apărute la Editura Semne. Bibliografia se întâlnește târziu cu biografia și sunt de înregistrat elemente de senzație: elev la Școala Normală din Craiova (eliminat în
AURELIU GOCI DESPRE VIRGIL CIUCA SI POEZIA JUSTIŢIARĂ ŞI ANTI-APOCALIPTICĂ.. de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342585_a_343914]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > AM ALES Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 1506 din 14 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Am ales să stau de veghe după datină și lege, să alin durerea lumii cum m-au învățat străbunii. Aud noaptea cum pământul, se tot tânguie mereu și-ntr-o sfântă rugăciune îl strigă pe Dumnezeu. Aud șoaptele pădurii și-nchinarea brazilor, trilul de viori -orchestra, glasul lin al mierlelor. Aud valul cum se zbate la un țărm uitat de
AM ALES de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1506 din 14 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341624_a_342953]
-
afară, Care de-o vreme mi se dau mereu, Nu pot să nu iubesc această țară, M-ar pedepsi din ceruri Dumnezeu! Dragostea mea îi tulbură pe unii, Numindu-mă pe limba lor „șovin”, Cum să-mi uit părinții și străbunii, Neamul acesta dinspre care vin? Din credință mi-am crescut copiii, Cu respect de cei ce nu mai sunt, Fără de care niciodată viii Nu ar fi în viață pe pământ! De-aceea vă îndemn- a câta oară? Păstrați-vă memoria
DRAGOSTEA... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1506 din 14 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341646_a_342975]
-
ar înfia pe Gaby și Puiu și odată ei ajunși copiii părinților mei... ar deveni frații mei și ai sorei mele Valeria-Ana. Mă aflu iarăși în fața unei dileme... Dintr-odată ar trebui să împărțim pământul moștenit de familia mea din străbuni, în patru părți egale, în loc de două. Și când e vorba de împărțitul holdelor, parcă nu aș vrea să îl văd fărâmițat... după cum îi cere glasul pământului unei fiice adevărate care sunt, să nu o facă. Atunci bunica Valeria ar deveni
GHEORGHE GRIGURCU de FLORICA BUD în ediţia nr. 71 din 12 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341651_a_342980]
-
articolelor, dar și de volumul său de Poezii Alese, trimis prin poștă, a cărui prefață i-a scris-o călduros un alt mare și drag prieten al meu Benoni Todică-Melbourne. Vă salut cu admirație și emoție pe amândoi prieteni dragi! Străbunii „Vechimea de Neam din vechile vremi,/ E-o cale bătută cu dor nesfârșit,/ Un râu care curge în zbucium trudit/ Și-n undele căruia tu singuri te chemi.// Ești unda ce trece legînând un întreg,/ Același e Neamul de-i
IOAN GURĂ DE AUR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340567_a_341896]
-
Neam din vechile vremi,/ E-o cale bătută cu dor nesfârșit,/ Un râu care curge în zbucium trudit/ Și-n undele căruia tu singuri te chemi.// Ești unda ce trece legînând un întreg,/ Același e Neamul de-i azi ori străbun,/ Același poporul pe drumul său bun,/ Doar generații fac schimbul în anii ce trec.// Aici e izvorul. Prezentul cu noi,/ Prin noi viitorul răsare,/ Prin noi vin străbunii la a Țării-nălțare,/ Simțim noi în cuget străbune nevoi?// Ne mustră străbunii
IOAN GURĂ DE AUR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340567_a_341896]
-
ce trece legînând un întreg,/ Același e Neamul de-i azi ori străbun,/ Același poporul pe drumul său bun,/ Doar generații fac schimbul în anii ce trec.// Aici e izvorul. Prezentul cu noi,/ Prin noi viitorul răsare,/ Prin noi vin străbunii la a Țării-nălțare,/ Simțim noi în cuget străbune nevoi?// Ne mustră străbunii din sânge?/ Roșim când ne zicem urmași?/ Atunci, frații mei, la ce să mai lași,/ Să tulbure-n suflet iubirea ce plânge!// Fiind azi urmași, vom fi și
IOAN GURĂ DE AUR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340567_a_341896]
-
străbun,/ Același poporul pe drumul său bun,/ Doar generații fac schimbul în anii ce trec.// Aici e izvorul. Prezentul cu noi,/ Prin noi viitorul răsare,/ Prin noi vin străbunii la a Țării-nălțare,/ Simțim noi în cuget străbune nevoi?// Ne mustră străbunii din sânge?/ Roșim când ne zicem urmași?/ Atunci, frații mei, la ce să mai lași,/ Să tulbure-n suflet iubirea ce plânge!// Fiind azi urmași, vom fi și străbuni,/ Ai celor ce vin pe-al Neamului râu,/ Fiți demni, deci
IOAN GURĂ DE AUR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340567_a_341896]
-
la a Țării-nălțare,/ Simțim noi în cuget străbune nevoi?// Ne mustră străbunii din sânge?/ Roșim când ne zicem urmași?/ Atunci, frații mei, la ce să mai lași,/ Să tulbure-n suflet iubirea ce plânge!// Fiind azi urmași, vom fi și străbuni,/ Ai celor ce vin pe-al Neamului râu,/ Fiți demni, deci, a pune durerii un frâu,/ Să nu lăsăm azi un gol îndesat cu furtuni.// Să scânteie Cerul, rodească hârtia,/ Și duhul străbun în piept să ne stea,/ Iar Domnul
IOAN GURĂ DE AUR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340567_a_341896]
-
furtuni.// Să scânteie Cerul, rodească hârtia,/ Și duhul străbun în piept să ne stea,/ Iar Domnul cel Sfânt credință ne dea,/ Și-un suflet viteaz-România!// La ale lumii zenituri lumina răsare,/ Deci, nu dispera pui de leu,/ Cu noi sunt străbunii și-n Cer Dumnezeu,/ De-aceea Românul s-ardică mai tare!” (Ioan Miclău, Poezii Alese. Bârda, Editura „Cuget Românesc”-2005) Rolul dascălului dacoromân, al intelectualului trebuie să fie cel al creștinului cult,al ortodoxului vizionar, care după înălțarea nimbului său
IOAN GURĂ DE AUR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340567_a_341896]
-
încheind cu Spovedania unui deținut. Lucrarea a fost prefațată cu o Lămurire asupra ediției și postfațată cu Epilogul autorului. Tot zbuciumul lăuntric în care a lăcrimat sufletul acestui mare Român, al acestui mare Creștin Ortodox, mare cât Dacia nemuritorului Decebal-geneza Străbunilor hărăziți dintru început de Dumnezeu în lume, a odrăslit în cununi de veșnicie primordială, cu Doine prelinse din bucuria și tristețea frumoasei prințese Dochia și a marilor ei luptători, cu reflexele fulgerătoare ale Eroilor urmași intrați în Legendele de Aur
DEŢINUTUL PROFET de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340565_a_341894]
-
dintru început de Dumnezeu în lume, a odrăslit în cununi de veșnicie primordială, cu Doine prelinse din bucuria și tristețea frumoasei prințese Dochia și a marilor ei luptători, cu reflexele fulgerătoare ale Eroilor urmași intrați în Legendele de Aur ale Străbunilor, cu porfira de Dor și heraldica nobilă a Suferinței, cu mărgăritare de Lacrimi și nestemate de Sânge, cu nădejdea nituită de Lanțuri și libertatea prinsă în zalele Cătușei însetată de durere, cu pogromul de Prigoniri și Golgotele Răstignirii, cu flamura
DEŢINUTUL PROFET de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340565_a_341894]
-
Deținutul profet-lucrare de o mare amploare și atitudine teologică este sortită unui Testament mistic cu caracter național și universal. Autorul-Fiu al Gliei noastre străbune a răsărit ca un Stejar de veghe la cumpăna dintre milenii, din ghinda celor mai falnici străbuni, s-a înălțat viguros cu corola iubirii înmiresmate spre cer, și-a înfipt adânc rădăcinile în osemintele sacre ale martirilor, și-a făcut din infinitul nădejdii, Coloană spre biruință, iar din jertfa sa curată, punte spre înălțimile serafice. Ființa lui
DEŢINUTUL PROFET de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340565_a_341894]
-
Durerea neputinței când voi toți Nu vă treziți din somnul lung o clipă Să fiți din nou viteji și patrioți. Sunt cel ce încă speră că românii Se vor decide soarta să-și decidă Și să-și răzbune eroii și străbunii, Speranța s-o învie, nu să o ucidă! Sunt neclintit în lupta pentru țară Când prădătorii lacomi, trădătorii Blesteamă stirpea veche să ne piară Și ne-ar ucide să ne smulgă teritorii. Sunt hotărât, când patria mi-o cere Pe
GRUPAJE DIN VOLUMUL ”ŞI ÎNGERII AU ÎNGERI PĂZITORI” de ROMEO TARHON în ediţia nr. 558 din 11 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340694_a_342023]