1,024 matches
-
Obligația de întreținere între părinți și copii include și raportul dintre adoptator și adoptat; * între bunici și nepoți. În lumina celor mai sus arătate când: bunicul este adoptatorul și nepotul este descendentul adoptatului, obligația de întreținere exista potrivit legii * între străbunici și strănepoți: obligația de întreținere există conf. prev. legale; * între frați și surori, fără a deosebi după cum sunt din căsătorie sau din afara căsătoriei, ori din adopție; * între celelalte persoane anume prevăzute de lege sunt: între foștii soți a căror căsătorie
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
am putut dăinui ca popor, recitim azi cu alți ochi presa interbelică. Și iată, culmea, ce descoperim? Noi descoperim, că anii pe care-i trăim acum seamănă teribil cu ceea ce era pe ordinea de zi a bunicilor și chiar a străbunicilor noștri! Acum opt decenii, ca și astăzi, la ordinea zilei era reducerea numărului de parlamentari, (la fel de chiulăi, bramburiți dar lacomi și pe atunci) și instituirea unui Parlament unic, (ia te uită că era și pe atunci la putere un Băsescu
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
vă duceau regulat să vizitați muzee? Mergeți la teatru, al concerte sau la Operă în medie cel puțin o dată pe lună? Cumpărați opere de artă sau antichități? Vorbiți cel puțin două limbi străine? 3. Capital familial și social Cunoașteți prenumele străbunicilor voștri? În copilărie ați petrecut vacanțe, împreună cu verii și verele voastre, în case de familie? Participați la dineuri cel puțin de două ori pe săptămână (ca gazdă sau ca invitat)? Sunteți membru al unui cerc în care ați fost introdus
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
persoana de rând la "opiniile, valorile și stilul de viață ale altora" într-o măsură din ce în ce mai mare. Este evident că mulți dintre noi comunicăm cu mai mulți oameni în fiecare zi prin telefon, fax și e-mail decât comunicau bunicii și străbunicii noștri într-o lună, într-un an sau chiar într-o viață. După Gergen, saturația socială este un efect al internalizării unor părți din mai multe persoane decât a internalizat orice om înainte. Eurile noastre devin "populate" de mulți alții
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
în reflecția și opera ta, și anume dimensiunile spirituală și religioasă, nu erau foarte pronunțate. V. N.: Nu erau pronunțate, dintrun motiv foarte simplu. În familia mea mai restrânsă nu exista un accent foarte mare pe religios. Adevărat, diferiți bunici, străbunici etc. fuseseră mult mai legați de Biserică, avuseseră ranguri, însă tatăl meu, de pildă, era, aș putea spune, un deist de tip secolul XVIII. Adică el credea în Dumnezeu și în fapte bune, dar în legătură cu mersul la biserică și respectul
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
în vremuri de mult uitate și despre care aminteau bătrânii înțelepți înainte de a trece în lumea spiritelor, ne-au lăsat aceste semne. Lui Bidaru, până în acel moment, nu-i venea a crede o iotă. Știa precis că părinții, bunicii și străbunicii lui s-au născut, au trăit până la adânci bătrânețe cutreierând toate ținuturile înconjurătoare în căutare de hrană și nu au văzut nimic din ceea ce susțineau acești slăbănogi, cu pielea uscată și fără dinți în gură. Tatăl tatălui său, din spiritul
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
sfâșiați de sălbăticiunile lihnite de foame. Din spiritele lor i se vor naște nepoții, fără de care viața lui nu ar avea nici un rost. Tocmai din acest motiv, când se uită la copii își vede în același timp: părinții, bunicii și străbunicii, dar și nepoții și strănepoții în care se vor reîncarna când le vor veni rândul. Pentru ei s-au chinuit toți străbunii, pândiți permanent de pericole și nenorociri, au trecut prin necazuri de neimaginat. Viața lor a fost o continuă
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
lor o sămânță de speranță care să rodească; să adormim și să ne trezim cu ei în gând; să fim părtași la visele lor și să-i ajutăm, pe cât posibil, în realizarea propriilor vise! Să ajungă și ei bunici sau străbunici atunci când le-o veni rândul! Prin ei vom trăi și noi! Urmă câteva clipe de tăcere. Siona Bidaru, cu ochii pe jumătate închiși, începu să caște, semn că oboseala nu iartă. Mă mai gândeam, continuă ea la cei de vârsta
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
vor uita! A uita e un lucru natural, firesc și chiar eficient. Cui i-ar folosi, spre exemplu, să țină minte cu ce fel de obiele sau cu ce fel de nojițe, în fiecare dimineață, își mula opincile pe picioare străbunicul lui; dacă se bărbierea sau nu; ce mânca la prânz, cât de multă sare și ce fel de ardei punea în mujdei; pe ce rogojină sau în ce căpiță făcea amor cu străbunica și anume când, ziua sau mai probabil
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
acolo. Bine a făcut cel care a deschis geanta cu cinci fermoare. În libertate, intelectualii sunt mai productivi și mai eficienți, însă fericiți nu vor fi niciodată! Duc în spate o povară. Fericiți pe Planeta Albastră sunt doar bunicii și străbunicii, pentru că numai ei, în intervalul scurt dintre două crize de reumatism sau bronșită, au ocazia să se bucure de gingășia și frumusețea celor mai prețioase comori din Univers ce stau perfect ascunse! Unde? În strănepoți. În aceeași colecție (selectiv): Abigél
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
Educația, prieteniile, înrudirile, gesturile religioase (frecventarea slujbelor religioase, recunoașterea Euharistiei, împărtășitul, semnele de devoțiune, rugăciunea ... ) arată că Biserica constituie, pentru partidele creștin-democrate, un teritoriu cultural și electoral. Un exemplu elocvent este oferit de președintele german Richard von Weizsäcker, al cărui străbunic fusese un teolog și un exeget celebru al vremii și care a condus Kirchentage-urile (echivalentul protestant al Katholikentage) între 1964-1970. La Congresul CDU de la Hamburg din 1973, el a afirmat că "crearea CDU și întreaga ei politică s-au bazat
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
toamna. Arhivă de amintiri, copilăria e joc de vedenii "prea / mișcătoare, imposibil de prins în fotografii"; tiranică, în fine, solitudinea născocește fantasme: "mă sperii de toți cei ce-mi apar / deodată mascați, emoționați, toți ai mei, tata, / mama, bunicile, bunicii, străbunicii, străbunicile". Ieșirea din timpul concret presupune contacte cu "forțe obscure", cu "fluide și străfulgerări". Într-o banală ulcică "de pământ ars" "sălășluiesc sufletele / strămoșilor stând în prag, gata să-și ia zborul odată / cu noi". Întoarceri afective ca acestea, în
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
a preluat afacerea familiei, nu alta decât celebrul concern RGFD. Notă biografică: Rodul muncii ingenioase a patru generații, RGFD a devenit dintr-un simplu atelier de reparat mici ambarcațiuni, un colos mondial al șantierelor navale. Despre Samuel Goldstein, un semianalfabet, străbunicul lui Avram, se spunea că nu s-a dat înapoi nici de la crimă pentru a-și urmări scopurile. De altfel, a și fost pus sub acuzare de două ori, însă achitat de fiecare dată. Bunicul, Arthur Goldstein, a urmat diferite
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
a preluat afacerea familiei, nu alta decât celebrul concern RGFD. Notă biografică: Rodul muncii ingenioase a patru generații, RGFD a devenit dintr-un simplu atelier de reparat mici ambarcațiuni, un colos mondial al șantierelor navale. Despre Samuel Goldstein, un semianalfabet, străbunicul lui Avram, se spunea că nu s-a dat înapoi nici de la crimă pentru a-și urmări scopurile. De altfel, a și fost pus sub acuzare de două ori, însă achitat de fiecare dată. Bunicul, Arthur Goldstein, a urmat diferite
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
bătuți și batjocoriți, și-au aflat sfârșitul sfinți ai neamului românesc (Vasile Aftenie, Valeriu Gafencu, Vladimir Ghika ș.a.). Acestea sunt doar niște detalii care ne revin mereu în minte deoarece s-au produs relativ recent. Găsim încă bunici și chiar străbunici care să ne povestească de acele vremuri groaznice. Iar, pentru a împiedica repetarea unor asemenea grozăvii, avem datoria nu doar de a nu uita nimic din ele, ci și de a le spune mai departe copiilor și nepoților noștri. g.
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
și peste ținuturile noastre, respectiv cel balcano anatolian. A rezultat din fuziunea unor grupuri cu origini extrem de diferite, dar înrudite în diverse grade. Hg I2 se înrudește cu J2, având, să zicem, același bunic Hg IJ; cu G2, având, un străbunic comun Hg F; iar, cu E3, are undeva în trecutul imemorabil un strămoș comun. Din punct de vedere cultural, ceea ce definește această structură genetică pașnică și matriarhală, sunt civilizațiile agricole, dintre care s-a remarcat Cucuteni Tripolie. Figura nr. 5
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
despre care nu ne spune de unde i-a scos, căci nu ne prezintă și documentele care să susțină această filiațiune. Totuși, luînd de bază acest arbore genealogic, George Munteanu crede că "pe linia maternă știrile sigure (s. n.) încep tot de la străbunicul poetului, boiernașul de țară, Ion Iurașcu, și continuă cu fiul său, stolnicul Vasile Iurașcu din Joldești"29. Cînd cărțile se scriu din alte cărți, neverificate, nu se poate ajunge la concluzii sigure. Revenind la acest din urmă arbore genealogic, Augustin
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
sat, dimpreună cu Tureatca și cu Nahorenii de alături, prin succesiune, au fost în stăpînirea neamului Iurașco, fost pîrcălab de Hotin, dar numele de familie Iurașcu nu s-a perpetuat în aceste sate. Preotul putea dovedi că tatăl, bunicul și străbunicul său au trăit în acest sat, pe moșia neamului Iurașcu, dar nu putea dovedi că și el aparține, prin descendență, acestei familii. Iar originea lui Vasile Iurașcu este și mai neclară. El și-a zis pe țărănește: Iurașc, adesea Iurașcă
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
aristrocrată se pretindea și soră-sa, Henrieta, chiar în momentele cele mai grele din viața ei. Iată ce-i scria, din Botoșani, doamnei Cornelia Emilian, la 3 febr. 1888: "Judecă, scumpa mea mamă, dacă sărăcia este o rușine. Bunicii și străbunicii noștri au fost oameni foarte bogați și chiar părinții noștri n-au fost săraci și nu pot roși c-au pierdut vreunul averea în vînt, ci numai în urma multor nenorociri... familia noastră era ca un exemplu, între proprietarii din Botoșani
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
am să mă însor decât cu o aristocrată cu mâini frumoase și glas blând». O dată a îndrăznit să astfel grozăvească cu această obârșie în fața tatălui său. Ce râs a fost! Caragiale, bătându-și țeasta, a exclamat: «Ce tot spui, mă! străbunicul tău era plăcintar! Purta tava pe cap. De-aia sunt eu turtit în creștet!». Matei s-a făcut roșu de ciudă și a tăcut. Ce șoc resimte cel care se autoînchipuie și nu se poate oglindi în mintea celorlalți!Ă
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
liniște; lucru; mare; mașcat; mălai, hrană; mărunt; mic dejun; mic; momeală; nașpa; nepăsare; nou; orez; pănușa; plantație; poftă; porc; porci; porumb fiert; prăjitură; prășit; preot; proprietate; rece; roadă; roade; rod; rozătoare; sare; sat; sănătate; săteni; secară; seceriș; sendviș; sere; soare; străbunici; strujan; substantiv; suflet; șoarece; teren; toamna; treabă; se uită; uscat-galben; varză; vin; vînt; a vorbi; zboară(1); 795/165/60/105/0 poveste: basm (117); carte (32); copilărie (27); istorie (27); frumoasă (23); copil (22); interesantă (19); Ion Creangă (16
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
jumări; kaizer; legumă; limbă; mare; masă rotundă; mulțumire; muștar; nesănătoasă; normal; o bucată mare; oaie; obez; obezitate; oltean; pace; pădure; piftie; plăcut; poftă; porcine; poze; prînz; proteine; pui; rea; refuz; sacrificiu; sat; sănătos; sărbătoare; scîrboasă; scîrbos; silă; slană; slugă; stilou; străbunicul; șoric; șorici; tată; tavă; tradițional; turtă; țuică; Ucraina; șunculiță; uscată (1); 782/139/47/92 soare:lumină(169); căldură(135); cald(77); lună(47); galben(32); vară(23); mare(19); cer(17); strălucitor(17); bucurie(15); plajă(15); stea(13
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
3); moș (3); pămîntesc (3); zestre (3); strămoși(3); arhaic (2); bunel (2); din bătrîni (2); dac (2); dor (2); istoric (2); iubire (2); meleag (2); mîndrie (2); moșie (2); negru (2); origine (2); origini (2); popor (2); rădăcină (2); străbunici (2); rude (2); străbuni (2); străbunic (2); strămoș (2); valoare (2); vechi, antic (2); veșnic (2); Adam și Eva; adevărat; ancestral; anticvariat; apreciat; bani; bătrîni; bucurie; buneii; casa bunicii; casă; căciulă; costum; Cuza; Dacia; dacic; dacii; dar; dragon; dramă; Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
3); strămoși(3); arhaic (2); bunel (2); din bătrîni (2); dac (2); dor (2); istoric (2); iubire (2); meleag (2); mîndrie (2); moșie (2); negru (2); origine (2); origini (2); popor (2); rădăcină (2); străbunici (2); rude (2); străbuni (2); străbunic (2); strămoș (2); valoare (2); vechi, antic (2); veșnic (2); Adam și Eva; adevărat; ancestral; anticvariat; apreciat; bani; bătrîni; bucurie; buneii; casa bunicii; casă; căciulă; costum; Cuza; Dacia; dacic; dacii; dar; dragon; dramă; Dumnezeu; durabil; enigmă; ereditar; evreiesc; experiență; fertil
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
ca al cincilea copil al Elenei și Gheorghe Peiu din Gănești, comuna Cavadinești, un sat din județul Covurlui, pe malul Prutului. Deși provenind din alt neam, acești Peiu au fost adevărați patrioți. Pentru aceasta stă marturie faptul că, în casa străbunicilor din partea mamei, am găsit în anul 1984, ca înainte cu mai mult de 100 de ani, pe perete două litografii reprezentându-i pe Elena Cuza și pe domnitorul Al. I. Cuza, în mărime naturală. Un candelabru imens cu lumânări
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]