963 matches
-
influența curentului romantic să pornească în căutarea elementelor definitorii ale caracterului național, tinerii ruși se găseau în incapacitatea de a o face: „Clasele instruite, obișnuite să privească obiceiurile țării numai prin prisma civilizației străine, au confundat instituțiile naționale cu cele străine corespunzătoare; până și limbajul folosit de aceste clase în desemnarea unor asemenea instituții s-a impregnat de noțiuni străine, rezultatul fiind că în domeniul vieții și al afacerilor, precum și în cel al științelor, se resimte adeseori lipsa unor termeni care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
140 Pe soția lui Nino o cheamă Ana. Ți-amintești că Salvatore, în munții cei izolați, mă numea Ana? Eu acceptasem nu numai pentru că era mai ușor pentru el, ci și pentru că eu nu mai eram eu. Mă simțeam o străină față de cea care fusesem. Tot de Ana mă știau și cei din casa lui Romeo. Acum, pentru a nu crea confuzie, reveneam la numele meu. Liliana. Și începeam să revin și la sufletul meu, parcă mă întrezăream. Ana suferă de
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
nu se poate exercita decât asupra lucrurilor agreabile și frivole: nu are nici coerența, nici rigoarea necesară pentru ceea ce reclamă raționament. Conversația ei e facilă și are tot farmecul francez și grația franceză. Nici înfățișarea ei nu este a unei străine: este distinsă fără a avea ceva deosebit. Un singur lucru o deosebește de mora vurile, de uzanțele și de caracterul nației noastre: vanitatea ei. Nu te poți înșela: vanitatea noastră este mai sociabilă; trezind în noi dorința de a plăcea
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
el - nu mai știu dacă era Tbilisi sau Baku - se afla o divizie indiană, dar și aceasta a dispărut într-o singură noapte. După întoarcerea din Rusia, trăise mulți ani la Florența, în Italia, unde s-a căsătorit cu o străină și făcuse afaceri. Mi se pare că importa jucării din Germania, pe care le vindea în Italia, în timpul Sărbătorilor de Crăciun și Anul Nou. Mai târziu, cum vorbea și o excelentă germană, intrase pe sub pielea național-socialiștilor din Germania și ajunsese
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
de ce, Barbu respinge doctrina suprarealista: Suprarealiștii degajează din vis mai mult logică de succesiune a visului, bazată pe confuziunea contrariilor, fără: a se apropia de ceea ce noi am îndrăzni să numim lumină visului. Trebuie să răscolești în domenii cu totul străine de literatură și de suprarealism ca să rezolvi problema de lumină imanenta ce l-a preocupat pe Rembrandt, cel dintâi suprarealist 24. "Lumină imanenta" rembrandtiană, este conștiința activității creatoareaa poetului, ale cărei irizări posibile / virtuale, dramatic distribuite în text, însoțesc, ca
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
murit (morții sunt cei care și-au pierdut memoria, în mitologia grecească, moartea fiind asimilată cu uitarea 550); de fapt, întâlnirea cu Leana, "Îngerul păzitor" (o altă Beatrice având ca avataruri pe Ileana, Maria da Maria, Hildegard, Marina, Irina - Logodnice, Străine care-și asumă rolul de Îngeri călăuzitori spre moarte) are loc în finalul nuvelei; tot parcursul infernului până la întâlnirea cu Îngerul Morții este al unuia "ce făr-a fi murit" străbate "împărăția celor morți". Etimologia cuvântului românesc înger 551 este din
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
oglinda - loc de trecere spre celălalt tărâm, precum și momentul sacru (noaptea Sf. Ioan) când Ieronim dă glas acelor personaje mitologice fabuloase care locuiesc în spațiul reflectorizant întregesc un decor unde fiecare element conotează ideea de moarte. Maria da Maria este "străina" așteptată de Antim și care vine, așa cum toți mesagerii și toate veștile vin "din altă lume". Din momentul în care o întâlnește, știe că trebuie să-i aducă o veste, deși nu știe care (ne aflăm din nou în situația
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
o întâlnește, știe că trebuie să-i aducă o veste, deși nu știe care (ne aflăm din nou în situația semnalată mai sus în care se cunoaște semnificantul, dar nu și semnificatul și nici codul care ar putea produce semnificatul). Străina pe care o caută Antim este, în înțelegerea generălesei, moartea, sau, mai precis, Îngerul Morții: "Bărbații întâlnesc o singură dată în viață Străina și atunci, în orice caz, e prea târziu. Și despre asemenea întâlniri e bine să nu mai
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
în care se cunoaște semnificantul, dar nu și semnificatul și nici codul care ar putea produce semnificatul). Străina pe care o caută Antim este, în înțelegerea generălesei, moartea, sau, mai precis, Îngerul Morții: "Bărbații întâlnesc o singură dată în viață Străina și atunci, în orice caz, e prea târziu. Și despre asemenea întâlniri e bine să nu mai vorbim..." 625.) În termenii lui Ion Neagoș, imaginea logodnicei străine, din altă lume, continuă cu aceea a logodnicei moarte. Așa este cazul Arghirei
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
logodnicei moarte. Așa este cazul Arghirei, frumoasa din lapte, "de mult moartă", Mia, sora lui Ionel, înecată la Snagov, "logodnica moartă" a lui Ștefan; logodnicul Agripinei este "un om care a murit de mult" etc. "Logodnica e, în același timp, Străina, cum o numește Generăleasa, nu numai în sensul distanței nostalgice pe care o impune asceza, dar mai ales al transcendenței pe care o simbolizează"626; în acest caz, supranumele este, mai mult decât în altă proză, un semn "al canalului
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
în cel erotic (toate logodnicele lui Antim îl părăsesc din momentul în care înțeleg că Maestrul și-a asumat povestea saltimbancului). Maestrul Manolache Antim sau Meșterul Manole, așa cum îi recită Melania în momentul morții ("Manole, Manole,/ Meștere Manole...") jerfește logodnica, străina, artei, muzicii sale. În studiul dedicat legendei Meșterului Manole, acesta încearcă să-și regăsească prin moarte soția care, jertfită la temelia unei clădiri, o însuflețește și o face astfel să dureze 637). Faptul că logodnicele îl părăsesc înseamnă refuzul lor
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
amintește de... (Dan Petrescu, n. red.), modul In care prezintă poziția acestuia În așa-zisul ,,grup de rezistență”, alte persoane care mai fac parte din acest grup; comentarii pe fondul audierii și colportării unor știri transmise de posturi de radio străine reacționare; (posturile de radio străine ,,reacționare” la care se face referire sunt Europa Liberă și Vocea Americii, n. red.); intenții și preocupări pentru obținerea vizei statului american pentru emigrare. În continuarea Planului de măsuri, colonelul Petru Șerban și lt. maj. Gheorghe
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
se resemnează cu lipsa de ecou a cuvintelor sale : De-mi dați sau nu crezare, mi-e totuna. Ceea ce trebuie se va-ntâmpla, iar tu, cuprins de milă, vei fi martor c-am profețit fără greșeală adevărul. Corifeul recunoaște că străina a ghicit corect întâmplările cumplite din trecutul Atrizilor : Mă mir cum tu, fiind crescută dincolo de mare, și străină, te întâlnești mereu cu adevărul ; parcă l-ai fi văzut cu ochii. Deși admite că sunt prea de crezut oracolele ei, este
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
nu-i mai plăcea să meargă la școală. Profesoara ei era o femeie bărbătoasă, care mirosea a tutun și ai cărei plămâni fornăiau ca niște foale de fierărie. Copiii, care se cunoșteau toți între ei, o priveau ca pe o străină. Doar o colegă de clasă, Sofia, a vrut să fie prietenă cu ea. Avea o față drăgălașă, dar obezitatea îi dădea un aer bleg, lipsit de inteligență. Copilul unic al unui negustor bogat, de pe acum mândră de zestrea ei, Sofia
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
decât aceea de a corespunde pe deplin cu binevoitoarea așteptare a Europei. în timpul pe când s-au iscat neînțelegerile parțiale, cari aveau să ajungă la un război între Turcia și Rusia, România, păzindu-și cu credință datoriele sale, stete cu totul străină de turburările cari se frământau pe țărmul drept al Dunării. Dorința ei era de a-și păstra și a face să i se respecte neutralitatea; de aceea, mai înainte chiar, precum și în tot timpul conferenței de la Constantinopol, ea s-a
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
din timpul vieții lor. Se exprimă multă compasiune și regrete pentru cei plecați pe drumul veșniciei. Seara, se întorc fiecare la casele lor. În Costișa, întâmplarea a făcut ca, biserica și cimitirul să fie la capătul livezii noastre. Nu eram străină de tot ce se petrecea mai cu seamă în cimitir. Copil fiind, mă împrietenisem cu băieții și fetele de pe ulița noastră și participam în grup la multe acțiuni ale satului. Într-un an, hramul bisericii notare a căzut într o
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
vreau să pun la Îndoială meș teșugul vostru doftoricesc, dar nimeni nu se pricepe ca el la leacuri tămăduitoare. Măcar să-l scăpăm de moarte pe bietul tânăr. și poate mai aflăm de la el și alt sfat bun. Sihastrul știe multe. Străine! adăugă el Întorcându-se către Simeon, te rog să nu pleci. Cine știe, poate vom mai avea nevoie de tine. Dumnezeu știe ce ne mai așteaptă. Rămâi aici ca oaspete bine-venit al mânăstirii. Starețul Încuviință: — Da, fără doar și poate
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
provoace efluvii de efuziune față de persoana care le formulase. De aceea, o evitam tot timpul. În definitiv, pentru mine, femeia asta bătrână, cu părul alb-suriu ieșit de sub basma în fire ațoase și năclăite, cu privirea piezișă, era de fapt o străină. M-am tot întrebat, de-a lungul anilor care s-au scurs de atunci și până acum, care să fi fost cauza acestei răceli, a unui comportament distant și cazon față de mine. Din punctul meu de vedere, nu exista decât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
fondul de salarii al SRI, îți dai seama că, pe lângă Ăia care sunt oficial pe statul lor, există un număr mare de oameni care nu apar sau sunt toți miliardari. V.A. : Deci, din punctul de vedere al relațiilor cu străină‑ tatea, nu trebuie să ne facem griji. A.M.P. : Nu, nu. Eu sunt de părere că noi trebuie să pri‑ vim alegerile prezidențiale din această toamnă prin prisma realismului. Și din perspectiva asta eu găsesc că, de departe, candidatul cu
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
și domnișoa- rele înamorate de fabulosul interpret. Unii spuneau că ar fi găsit-o chiar și nu puține femei frumoase au fost arătate cu degetul în acei ani, toți șușotind în jur că este ea, Zaraza. Ba că era o străină cu nume exotic, ba că o modistă de lux, la care numai înstăriții aveau acces, iar cântecul ar fi fost lansat spre a o convinge să se lase de meserie și să se căsătorească cu cel a cărui inimă a
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
ucenicie literară, umpleam sute și sute de pagini cu scrisul nostru. [1921]** [DESPRE "VENEA O MOARĂ PE SIRET" ȘI "HANU-ANCUȚEI"] Copou Iași 15 Ianuarie 1921 Mihail Sadoveanu Cărare în pădure suind la deal întortochiată ca un fum. 1927. Pentru industrii (străine majoritate) 9 miliarde scont. Pentru agricultură 250 milioane. Numai faptele au dreptate. Soluția (a doua) al lui Teofil la problema cu lupul, capra și varza. Elefantul Lupul, Ursul, Vulpea, Iepurele, Bursucul, Cățelul pământului, Cerbii și Căprioarele, Mistrețul, Bourul, Castorul. Calul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
astăzi? Sunt valabile pentru orice comandant care vrea să piardă un război...! Deci pot fi aplicate cu succes de guvernanții noștri...! Absolut! Absolut! în plus intervine și Medeea, în ipostaza ei de vestită vrăjitoare dar și în ipostaza ei de străină. Ar fi o carte despre singurătatea vrăjitoarei, despre cruzimea ei și despre singurătatea străinului. Te-ai simțit undeva singur pe lumea asta? E greu de spus... Nu prea m-am simțit singur. Sunt un tip sociabil. Cel mai singur am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Căci Scriptura-i plină tare De povești ce spun frumos Că lumina adevărată Este doar Iisus Hristos. Și Scriptura iarăși zice Că de sunt cu Domnul Sfânt Nu mă mai Întreb aice Nici de Cer, nici de Pământ. Ierusalim - 2003 Străină Străină a fost viața mea Și plânsul m-a-nsoțit În ea, A fost viață de amar Și de dureri fără hotar. Târziu de tot am Întâlnit Un Om pe Cruce. L-am iubit. Era pe lume singurel Și reazem am aflat
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
începură, fură duse repede și, în iarna 1893, cu mare alai, ca în povești, frumoasa prin cipesă, care își ridicase coada în pieptene și pusese rochie lungă, sosi. La plecarea din casa părintească plângea, închipuindu-și cât de singură și străină are să se simtă într-acea țară depărtată și necunoscută, cu limba neînțeleasă, cu nici un tovarăș din copilărie. Mamă-sa, teribila ducesă de Coburg, adevărata soră a autocratului Alexandru II, disprețuitoare a valahilor, îi zise lacomă: „Nu plânge, fiica mea, ai
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
acest turneu, suntem pe drumul cel bun. Va depinde în primul rând de mine, dar și de echipă, să continuăm pe acest drum. Cât privește victoria de azi cu Dinamo, ele au fost în formație incompletă, fiindcă mai sunt două străine care nu au fost la Bacău iar Hâncu e accidentată. Nu aceasta e fața echipei Dinamo, să nu ne umflăm prea devreme, fiindcă Dinamo e o echipă adevărată. “ Întrebat dacă e mulțumit de felul în care noile achiziții s-au
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]