40,154 matches
-
de zile, scrie . Directorul general al instituției, Bogdan Păltineanu, a precizat că este o presiune foarte mare pentru internări, iar despre acceptarea pacienților străini nici nu poate fi vorba, deși solicitări există. El a explicat că primirea la tratament a străinilor iese din discuție deoarece ar fi în detrimentul pacienților români și nimeni nu își asumă acest lucru. Conducerea instituției a mai precizat că aceasta funcționează ca și spital, existând contract cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate, care acordă finanțare pe
Listele de aşteptare la Institutul Ana Aslan sunt de trei-patru luni. Pacienţii străini nu au loc () [Corola-journal/Journalistic/25134_a_26459]
-
Casa Poporului, Dracula și fetele frumoase - cam atât știu străinii despre noi. Iar Regia de transport public din București vrea să profite de acest lucru. Așadar, 20 de fete, alese pe sprânceană, au fost angajate să promoveze Bucureștiul de la înălțimea autobuzelor turistice. Șefii regiei însă n-au luat în calcul
RATB se tunează cu 20 de fotomodele, pentru a promova turismul în Capitală () [Corola-journal/Journalistic/25248_a_26573]
-
noi. Iar Regia de transport public din București vrea să profite de acest lucru. Așadar, 20 de fete, alese pe sprânceană, au fost angajate să promoveze Bucureștiul de la înălțimea autobuzelor turistice. Șefii regiei însă n-au luat în calcul că străinii nu fac turism pe ochi frumoși. Cu zâmbete largi, fuste scurte și brațele pline cu pliante, fetele îi așteaptă pe turiști în Centrul vechi și în Herăstrău, informează. "Avem 20 de fotomodele care prezintă călătorilor și turiștilor din Centrul vechi
RATB se tunează cu 20 de fotomodele, pentru a promova turismul în Capitală () [Corola-journal/Journalistic/25248_a_26573]
-
din vedere, dar acum mă fac să tresar: „deprindere vicioasă, de natură să încurajeze egolatria, vanitatea, euforia deșteptăciunii proprii”, „o formă de infantilism mental”, „o râzgâiere a minții, ca formă de proastă creștere intelectuală”. De toate astea nu știu cât sunt de străin. La drept vorbind, m-aș mira să fiu. Alarmată de cât costă gazul, T spune: „-Va trebui să notez cheltuielile. -Aș vrea eu să te văd!”. Mai trece o lună, iar vine avizul de plată: „-Chiar că va trebui să
Insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2533_a_3858]
-
mic cuvânt care să te ferească, în sfârșit, de atâta durere și singurătate! Pașii l-au purtat pe tăcute în noapte spre casa copilăriei lui, acum a altora. Înăuntru era lumină. Cine erau oare oamenii aceia? Să fie sufletul un străin pe pământ? Încotro oare își îndreaptă pașii? E vocea lunară a surorii prin noaptea sacră ceea ce aude călătorul întunericul în barca sa nocturnă în iazurile lunare printre crengi putrede și ziduri scorojite. Cel care delira este mort, străinul a fost
Ernesto Sabato - Abaddon exterminatorul by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/2529_a_3854]
-
sufletul un străin pe pământ? Încotro oare își îndreaptă pașii? E vocea lunară a surorii prin noaptea sacră ceea ce aude călătorul întunericul în barca sa nocturnă în iazurile lunare printre crengi putrede și ziduri scorojite. Cel care delira este mort, străinul a fost îngropat. Soră a tristeții zbuciumate privește! O barcă înnebunită se îneacă sub stele chipul tăcut al nopții. Pentru că nu există poezie festivă, a spus cineva, căci poate numai despre timp și despre ireparabil se poate da mărturie. Și
Ernesto Sabato - Abaddon exterminatorul by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/2529_a_3854]
-
Pentru ca sufletele celor adormiți să se întoarcă fără incidente în mormintele din care au plecat și să fie împăcate cu această situație, rudele celor comemorați trebuie să le împartă pomeni și să respecte tradițiile familiei. Ofrandele se dăruiesc săracilor și străinilor Din vremuri imemoriale, se crede că la sărbătoarea moșilor cei răposați așteaptă să primească ofrande și, dacă familia uită sau neglijează să împlinească datina, răposații rămân supărați. În lumea satelor, dar și în mediul urban, ofrandele se împart mai ales
MOȘII DE VARĂ. De ce trebuie să dați de pomană ceapă și usturoi by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/25451_a_26776]
-
imemoriale, se crede că la sărbătoarea moșilor cei răposați așteaptă să primească ofrande și, dacă familia uită sau neglijează să împlinească datina, răposații rămân supărați. În lumea satelor, dar și în mediul urban, ofrandele se împart mai ales săracilor și străinilor, dar nu este încurajat schimbul de pomeni între rude. Se împarte mâncare caldă, „aburel" Prin tradiție, se spune că este bine ca mâncarea dată de pomană să fie caldă, deoarece mirosul bucatelor calde îi satură pe cei trecuți la viața
MOȘII DE VARĂ. De ce trebuie să dați de pomană ceapă și usturoi by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/25451_a_26776]
-
au invitat să mai aștept puțin, pentru spun că autorul mă citează. (Într ca să-mi respect obligațiile luate că ar fi fost un scandal dacă ar fi adevăr, profesorul Asinger mă față de noua mea soție cât și pentru angajat un străin in timp ce dădeau consultase înainte în probleme a-mi începe o viață mai bună. Mi-am afară cercetători americani. Ne legate de nitrarea hidrocarburilor). trimis Curriculm Vitae și lista de având altă soluție, a trebuit să mă Intrigat, profesorul
Viaţa neobişnuită a unui om de ştiinţă român refugiat în Statele Unite. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Claude Mătasa () [Corola-journal/Journalistic/87_a_73]
-
trăind într-o altă țară. O să mai merg, însă doar în excursie sau, poate, cu o bursa de un semestru ori două, când voi fi studentă. Vreau să profesez în România, sunt o sentimentală, nu-mi place să trăiesc printre străini sau să fiu obligată să vorbesc în altă limbă”, a spus Mara.
E în clasa a X-a, dar e ca şi admisă la Medicină () [Corola-journal/Journalistic/25498_a_26823]
-
cuvintele domeniului lui. Câte o metaforă a scriitorului face deliciul omului de știință: „Lumina transportă trecutul”, afirmă d’Ormesson. „Foarte frumoasă formulă!”, exclamă Thuan. Și, am adăuga noi, la fel de precisă ca o ecuație matematică aplicabilă universului de acesta din urmă. Străinul, continuare și sfârșit Romancierul algerian Kamel Daoud a scris o continuare a faimosului roman al lui Albert Camus, Străinul. Se știe că intelectualii algerieni sunt dintotdeauna împărțiți în privința atitudinii față de Camus, conaționalul lor. Mort în 1960, Camus n-a apucat
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2444_a_3769]
-
Foarte frumoasă formulă!”, exclamă Thuan. Și, am adăuga noi, la fel de precisă ca o ecuație matematică aplicabilă universului de acesta din urmă. Străinul, continuare și sfârșit Romancierul algerian Kamel Daoud a scris o continuare a faimosului roman al lui Albert Camus, Străinul. Se știe că intelectualii algerieni sunt dintotdeauna împărțiți în privința atitudinii față de Camus, conaționalul lor. Mort în 1960, Camus n-a apucat momentul independenței Algeriei. Opinia lui fusese că era de preferat o federalizare. Numeroase romane și eseuri au fost consacrate
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2444_a_3769]
-
preferat o federalizare. Numeroase romane și eseuri au fost consacrate de atunci încoace rolului lui Camus în istoria și în literatura țării lui natale. Meursault, contra-anchetă, romanul recent al lui Daoud, reia povestea asasinării de către eroul cu acest nume din Străinul a unui Arab, niciodată numit, trecând-o pe seama fratelui mai mic al acestuia, care are, el, un nume: Harun. În chiar ziua independenței Algeriei, 5 iulie 1962, Harun ucide un European, nici el numit în vreun fel, ca o răzbunare
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2444_a_3769]
-
amare. 710. Oare ce s-ar fi făcut moartea fără viața noastră? 711. Nu există pod al vieții care să nu unească două maluri ale morții precum nu există mal al morții nedespărțit de apa vieții. 712. Suntem atât de străini de noi încât considerăm Iluzia Vieții drept propria noastră viață fără să știm cine suntem de fapt, de unde anume venim și ce anume este cu adevărat moartea care ne așteaptă pe fiecare. 713. Cum ar arăta lumea cunoașterii noastre fără
Urmare din numărul anterior. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/87_a_51]
-
țara noastră singuri Cules-am holde din brăzdar. Acum n-aveți nici linguri... O, biet popor, popor sărac, Cu-o țară prea bogată! Tu vino-i răului de hac Să nu ți-o vândă toată! Și dă-i afară pe străini Cu toți îmburgheziții, Să nu-ți mai fie-n alte mâini Guverne și poliții! Cu trupe de comedianți Numindu-le partide, Sunteți românii emigranți Din Rai în țări aride. Pierdut-ați banii țării-n vânt Și-i goală visteria. Mai
Poezia mişcării anti-Băsescu - Luceafărul 2011, varianta pentru piaţa Universităţii () [Corola-journal/Journalistic/23880_a_25205]
-
Din Rai în țări aride. Pierdut-ați banii țării-n vânt Și-i goală visteria. Mai dați și ape și pământ Și vindeți România. Mihai Viteazu v-a lăsat O țară mai rotundă. Voi azi ați scos-o la mezat, Străinii vă inundă. Aveți întinsul Bărăgan, Și nu aveți o pâine. Aveți și turme și ciobani, Dar duceți vieți de câine. Aveți bogații munți Carpați Și dulcea Mioriță, Păduri de brazi ce vă sunt frați, Și flori în poieniță. Aveți o
Poezia mişcării anti-Băsescu - Luceafărul 2011, varianta pentru piaţa Universităţii () [Corola-journal/Journalistic/23880_a_25205]
-
Imigranții români sunt buni de plată și în Italia. Pentru eliberarea permisului de ședere sau reînnoirea acestuia, taxa va oscila între 80 și 200 de euro, în funcție de perioada pentru care se cere eliberarea actului, potrivit Antena 3. În afara noii taxe, străinii care vor solicita eliberarea sau reînnoirea permisului vor mai plăti 27,5 euro pentru cardul electronic și 30 de euro, taxă încasată de Poșta Italiană. Minorii, străinii care merg în Italia pentru a primi îngrijiri medicale, cei care solicită permisul
Românii din Italia au o nouă taxă. Vezi despre ce este vorba () [Corola-journal/Journalistic/24008_a_25333]
-
perioada pentru care se cere eliberarea actului, potrivit Antena 3. În afara noii taxe, străinii care vor solicita eliberarea sau reînnoirea permisului vor mai plăti 27,5 euro pentru cardul electronic și 30 de euro, taxă încasată de Poșta Italiană. Minorii, străinii care merg în Italia pentru a primi îngrijiri medicale, cei care solicită permisul din motive umanitare sau care solicită actualizarea sau conversiunea unui permis de rezidență ce încă își mai păstrează valabilitatea sunt scutiți de această nouă taxă.
Românii din Italia au o nouă taxă. Vezi despre ce este vorba () [Corola-journal/Journalistic/24008_a_25333]
-
George Apostoiu, diplomat de Continuându-ș i periplul de (Gazetarul, Avatariile publicisticii, carieră, filolog (cândva) bucureștean, investigator eminescian, el a publicat Context și condiție morală).căruia situația politică și culturală a a doua carte în 2002 (Editura „Europa 2. Eminescu despre străini. României după Evenimentele din Nova”), intitulată Eminescu. Pour le Critica de fond (Despre români, Decembrie 1989 îi suscită mai multe monde latin. Despre străini, Despre austrieci, întrebări, dar și unele asemănări cu Doar în aparență, această carte, Despre unguri, Despre
Reevaluările post-decembriste, încotro? - marginalii critice -. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_46]
-
căruia situația politică și culturală a a doua carte în 2002 (Editura „Europa 2. Eminescu despre străini. României după Evenimentele din Nova”), intitulată Eminescu. Pour le Critica de fond (Despre români, Decembrie 1989 îi suscită mai multe monde latin. Despre străini, Despre austrieci, întrebări, dar și unele asemănări cu Doar în aparență, această carte, Despre unguri, Despre greci, Despre cea din perioada interbelică, și-a mai austeră, nu are strălucirea ruși, Despre evrei).subintitulat cartea „Spiritul public în 08 REEVALUĂRILE POST-DECEMBRISTE
Reevaluările post-decembriste, încotro? - marginalii critice -. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_46]
-
adesea Vorba lui Că l inescu care, Eminescu. Apoi, el conchide în nedrept, nejustițiar, al presei scrise. re fe r indu-se la „v io len ța lu i tonalități cu vibrații filosofice: „Geniile Balansările interpretărilor pro și furtunoasă” împotriva străinilor, unii au avut reprezentările lor proprii contra, vizând gazetăria politică a lui dintre ei prea repede autohtonizați, ale Lumii și ale Timpului”. Eminescu, au început încă din timpul Eminescu ca poet de geniu, numai „el Zăbava pentru comentariile vieții scriitorului
Reevaluările post-decembriste, încotro? - marginalii critice -. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_46]
-
deslușim vreun liman salvator. Dramă României - faptul de a-si fi început nouă istorie printr-o minciună îngrozitoare - a devenit, cu fiecare an scurs, o tragedie. La început, în primele luni ale lui 1990, au încetat să ne mai creadă străinii. Versați în detectarea șmecheriilor bricolate de diverși aventurieri specializați în lovituri de stat, occidentalii, beneficiari ai experienței fostelor colonii, au mirosit de îndată că "revoluția televizată" duhnea a escrocherie kaghebistă. Astăzi, după un lung război de uzură româno-român, am ajuns
Bilant (la mâini si la picioare) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18192_a_19517]
-
sturlubatic al lui Păstorel Teodoreanu. E o poreclă de epocă, avînd un caracter de epocă și care, mă mir, cu vremea, s-a stins. Astfel încît, întîlnind-o în evocările prietenului Balotă, parcă ar fi vorba de altă persoană, de un străin abia mai deslusindu-se în amurgul lăsat... Mai exista două-trei femei de pe vremea aceea care, văzîndu-mă, rar de tot, mă strigă așa... Atunci tresar, ca de-o confuzie. v Caietul albastru are la bază limba, cultura germană - în comentarii -, plus
Scoala ardeleană rediviva! by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18187_a_19512]
-
din 1907, a lui Dimitrie Drăghicescu, Din psihologia poporului român, e plauzibilă. Polemizînd cu N. Iorga și cu A.C. Cuza, ridiculizînd doctrina xenofoba a universitarului ieșean ("ideea care se găsește în programul lumii culte europene: nu poți să gonești pe străini, ci să pui pe străini în serviciul intereselor naționale"! Că și: "Idealul naționalist a d-lor Cuza și Iorga nu este idealul care convine celor cari au încredere în puterea de muncă a poporului român. Idealul d-lor Cuza și
Rădulescu-Motru a avut dreptate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18194_a_19519]
-
Drăghicescu, Din psihologia poporului român, e plauzibilă. Polemizînd cu N. Iorga și cu A.C. Cuza, ridiculizînd doctrina xenofoba a universitarului ieșean ("ideea care se găsește în programul lumii culte europene: nu poți să gonești pe străini, ci să pui pe străini în serviciul intereselor naționale"! Că și: "Idealul naționalist a d-lor Cuza și Iorga nu este idealul care convine celor cari au încredere în puterea de muncă a poporului român. Idealul d-lor Cuza și Iorga este un ideal izvorît
Rădulescu-Motru a avut dreptate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18194_a_19519]