7,303 matches
-
Articolele Autorului DIMINEAȚA CUVÂNTULUI Caligrafiez iubirea cu litere de miere, Prin cuvântul îmbăiat în lumina Edenului. Desenez genunchii ei cu gust de mere Coapte. În grădina Sarmizegetusei Zamolxis o binecuvântează. O așez Pe ceasul solar, să bată ora la poarta Strămoșilor. Înscriu iubirea noastră În poemul înviorat de roua dimineții Cuvântului. Și ne-o dăruim la echinocțiul Verbului său, în tămâia zilei întâi, de Martie. Elisabeta IOSIF Decembrie, 2012 Referință Bibliografică: DIMINEAȚA CUVÂNTULUI / Elisabeta Iosif : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
DIMINEAŢA CUVÂNTULUI de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 727 din 27 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Dimineata_cuvantului_elisabeta_iosif_1356632782.html [Corola-blog/BlogPost/341535_a_342864]
-
purtau părul lung „capillati”. O altă deosebire a ținutelor nobililor era centura decorată cu o pafta ornamentala la care era atașată sabia. Diverse izvoare iconografice și surse literare ajunse pînă în zilele noastre, permit reconstituirea unei imagini veridice despre costumul strămoșilor noștri daci. Cele mai importante surse de studiere a costumului dacilor rămîn a fi metopele monumentului triumfal de la Adamclisi (Dobrogea), basoreliefurile Columnei lui Traian (Romă) precum și fragmente de stele funerare descoperite pe teritoriul Daciei, cum sunt cele de la Costești-Blidaru, din
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_straiul_si_elena_armenescu_1377829515.html [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
inteligență, eternizate în neuitarea pietrei, încât se pune întrebarea legitimă: Cine este învinsul și cine învingătorul? Va rog să urmăriți în derulare, imaginile care ilustrează aceste statui! Straiul, sau portul popular cunoscut până în zilele noastre, își are originile în îmbrăcămintea strămoșilor noștri traci (daci și geți) și se identifică cu cel al popoarelor din Peninsulă Balcanică -aromani, vlahi, macedoromâni. O sursă valoroasă de informatie asupra continuității portului se regăsește în ținută domnitorilor, boierilor și a țărânilor alături de diverse documente și cronici
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_straiul_si_elena_armenescu_1377829515.html [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
neamului „Fie-a voastră-ntreaga țară, Si de cereți, va mai dăm, Numai dați-ne voi graiul Neamului și se sculară Să ne vremuiască traiul Câți dușmani aveam pe lume! Graiul ni-l cereau anume, Să-l lăsăm! Dar nestrămutați strămoșii Tot cu arma-n mâini au stat: Au văzut și munți de oase, Si de sânge râuri roșii, Dar din țara lor nu-i scoase Nici potop și nici furtună. Graiul lor de voie bună Nu l-au dat! Astăzi
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_straiul_si_elena_armenescu_1377829515.html [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
fi soluționate în timpul apropiat, atunci situația socială din țară se va destabiliza și mai profund, atrăgând în sine tot mai mulți factori negativi. Actualmente, fiind la o etapă crucială a destinului, R.Moldova (parte integrantă din cultura și istoria daco-romană, strămoșii poporului român) este obligată și trebuie, în sfârșit, să recunoască cu demnitate componentul realității istorice și anume: confirmarea identității autentice a poporului. În cazul dat, este foarte important ca un popor să cunoască și să-și recunoască originea de neam
Unitatea naţională – substanţă în salvarea societăţii basarabene by http://uzp.org.ro/unitatea-nationala-substanta-in-salvarea-societatii-basarabene/ [Corola-blog/BlogPost/94037_a_95329]
-
un hipopotam; Când se taie din pădure Cei mai tineri ulmi și brazi Nu aduni, ci mai mult scazi Ce nu pot alții să-ți fure I-am iubit pe-aceia singuri Care știu să-și facă vad Și dintre strămoși, pe Glad Ce-a bătut țăruș în ringuri! Referință Bibliografică: Destinul ca un zid / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 381, Anul II, 16 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
DESTINUL CA UN ZID de ION UNTARU în ediţia nr. 381 din 16 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Destinul_ca_un_zid_ion_untaru_1326705455.html [Corola-blog/BlogPost/362107_a_363436]
-
băga în seamă, chiar dacă îl usturau ochii, gândindu-se cu nădejde că poate Veta îi va aduce astăzi pe lume primul lor fecior, pe care dorea să-l țină pe lângă el, să-l învețe meseria moștenită în familie, din moși - strămoși. Așa pruncul va avea o altă perspectivă pentru viitor. Ce puteai face în văgăuna asta dintre munți, unde îți venea ursul până sub fereastră, când dădea foamea peste el? Nu găseai de lucru decât la pădure, sau ca păstor mai
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1477659858.html [Corola-blog/BlogPost/343115_a_344444]
-
se sinucid.... XXIII. MOLDOVA LUI ȘTEFAN, de Nicolae Stancu, publicat în Ediția nr. 1656 din 14 iulie 2015. Bronzul clopotelor sacre cheamă la mormânt Moldova, Din Carpați și pân’la Nistru, toți ce poartă-n suflet slova Să ne amintim strămoșii ce-au pierdut sângele-n van, Pentru-a fi doar o Moldovă, o Moldovă-a lui Ștefan. Adunați-vă la Putna, pentru-a auzi din nou, Vorbele prin veacuri sfinte și-a poruncilor ecou, Că Moldova nu-i a voastră
NICOLAE STANCU by http://confluente.ro/articole/nicolae_stancu/canal [Corola-blog/BlogPost/381075_a_382404]
-
Epurați sângele țării de venetici și de hoți, Care-n vârf de piramidă, se declară patrioți. Citește mai mult Bronzul clopotelor sacre cheamă la mormânt Moldova,Din Carpați și pân’la Nistru, toți ce poartă-n suflet slovaSă ne amintim strămoșii ce-au pierdut sângele-n van,Pentru-a fi doar o Moldovă, o Moldovă-a lui Ștefan.Adunați-vă la Putna, pentru-a auzi din nou,Vorbele prin veacuri sfinte și-a poruncilor ecou,Că Moldova nu-i a voastră
NICOLAE STANCU by http://confluente.ro/articole/nicolae_stancu/canal [Corola-blog/BlogPost/381075_a_382404]
-
special pentru muzica românească m-aș preocupa mai mult, cum nu-mi pare c-am facut-o, fiindcă majoritatea muzicilor mele sunt scrise în limba rusă (Rusia), chiar și baletul ”Luceafărul”. Pentru muzica transmisă de la mama și tata, sau de la strămoșii mei, eu am rămas veșnic cu datorii... Nu, nu cred că voi reuși să răsplătesc cumva..! “Muzica este limba pasiunii.” - Richard Wagner Referitor la modul cum arată un om. În special un artist. Îl vezi pe cineva cu barbă, cu
ŞI MAREA ONOARE AVUTĂ PENTRU INTERVIU ! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1409177999.html [Corola-blog/BlogPost/371563_a_372892]
-
acesta: Zone Libre Revisite 2001, cu muzică originală pe o versiune remontată a capodoperei 2001: O odisee spațială (29 mai), concertul excepționalului artist finlandez Kimmo Pohjonen (30 mai), acompaniamentul live al americanilor de la A Hawk and a Hacksaw pentru Umbrele strămoșilor uitați, de Sergei Paradjanov (31 mai), concertul aniversar Alexandrina, care celebrează 10 ani de scenă (1 iunie) și cine-concertul renumitei trupe britanice British Sea Power, care va acompania documentarul From the Sea to the Land Beyond (4 iunie). La Casa
TIFF la ediția a 15-a by http://www.zilesinopti.ro/articole/12563/tiff-la-editia-a-15-a [Corola-blog/BlogPost/100672_a_101964]
-
fel de coridă, ca și azi, când cu cât taurul este mai sălbatic, cu atât spectacolul este mai fenomenal, spectatorilor li se oferă senzații mai tari de li se zbârlește părul mai teribil, iar toreadorul culege mai mulți lauri. Bourul, strămoșul vitelor domestice era animal de șes și de coline, ocupa luncile râurilor, șesurile mlăștinoase și dumbrăvile umede. I se prețuia carnea gustoasă, pielea și în special coarnele, ca trofee, care aurite erau folosite ca și cupe de preț din care
80 ! LA MULŢI ANI DOAMNĂ TERESIA BOLCHIŞ TĂTARU ! de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 1655 din 13 iulie 2015 by http://confluente.ro/rexlibris_media_group_1436744873.html [Corola-blog/BlogPost/379106_a_380435]
-
în slavă, fiindcă o atinseseră îngerii în vis. Cântau la unison, nu numai imnul senzualității, ci duceau cu ei și regretul primilor oameni după eternitate și puritate. Dacă cineva le-ar fi lecturat chipurile, ar fi constatat armonia geometrică a strămoșilor latini, fiindcă aveau chipurile fericite și blânde și erau conștienți de farmecul lor și de ,,kalokagatia”. Exista atât de puțină frumusețe în lumea asta, atâția oameni care mor de singurătatea cea mare, oameni cu răni în suflet și doruri multe
ROMANUL ,,BERNARDINA de MARIANA DIDU în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 by http://confluente.ro/mariana_didu_1424006069.html [Corola-blog/BlogPost/362719_a_364048]
-
de carte AMPLUS. Vor fi prezenți ambasadorii Albaniei și României, scriitori, critici literări, artiști, jurnaliști, membri ai comunității albaneze și prieteni ai organizației noastre, iubitori de cultură. Lansarea va fi de fapt o evocare a poetului Cezar Ivănescu, ai cărui strămoși, originari din sudul Albaniei, s-au stabilit în România în secolul al XIX-lea. Prietenii poetului vor rosti scurte alocuțiuni și va fi prezentată o expoziție cu lucrări de pictură dedicate scriitorului. Autor: Aurelia Călinescu. Președinte ALAR Oana Manolescu Maria
LANSAREA VOLUMULUI „CEZAR, FIUL XANTIPEI” de MARIA DOBRESCU în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 by http://confluente.ro/Lansarea_volumului_cezar_fiul_xantipei_.html [Corola-blog/BlogPost/349082_a_350411]
-
destul!". 40. Cei care nu sunt în stare să performeze într-o profesie, se apucă de politică. Excepțiile, dacă există, provin dintre cei care sunt lipsiți de moralitate, oportuniști și dornici de îmbogățire peste noapte. 41. Ne tot mândrim cu strămoșii noștri, fără să realizăm că, de fapt, confirmăm iar și iar crudul adevăr exprimat prin zicala: "Ce-am fost și ce-am ajuns?!". 42. Noi, românii, nu realizăm că, tot apelând în mod inflaționist la a clama măreția trecutului nostru
CITATE, CUGETĂRI ŞI AFORISME de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1456311827.html [Corola-blog/BlogPost/366412_a_367741]
-
prin protocronismul lor exacerbat, grevat masiv de ignoranță și infantilism, prin care ei caută să se convingă și să convingă pe și pe alții (cei pe care nu reușesc să-i convingă sunt, desigur, trădători de neam și țară), că strămoșii noștri s-au aflat la originea civilizației planetare, dar, în același timp, și că, la nivel mondial, există o conspirație care încearcă să ascundă acest lucru, ce mai - că restul omenirii nu există decât pentru a ne oculta nouă întâietatea
CITATE, CUGETĂRI ŞI AFORISME de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1456311827.html [Corola-blog/BlogPost/366412_a_367741]
-
un profet al poporului său. Ca Solon, ca Empedocle și ca Numa, el este un legislator al patriei, un om a cărui operă exprimă legea, relația mistică dintre noi și lumea nebuloasă a părinților, poporul de mani (sufletele morților, ale strămoșilor, onorate ca zei protectori ai familiei), de lari (divinități protectoare ale căminului), cari sunt pollodiul, mărturisirea în ceruri a existenței noastre pe pământ. Ei sunt patria, cu toate misterioasele ei valențe, sunt istoria cu multa ei învățătură, sunt depozitul milenar
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VI) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1484592633.html [Corola-blog/BlogPost/381056_a_382385]
-
le oferea posibilitatea de a comunica între ei, prin niște coduri muzicale, pentru a lansa o invitație sau a anunța o sărbătoare sau un pericol. Îi place foarte mult să cânte pe munte, nederanjat de nimeni, pentru propriul suflet, pentru strămoși și pentru natură. Când cântă la caval, tulnic, frunză, animalele pădurii, mai ales câinii și lupii îi răspund prin urletele lor. De câteva ori pe an este chemat de ciobani să cânte pe munte. Maria Neag, solist vocal, este din
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395336200.html [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
preoți și cântăreți de strană, spre a lumina întru credință neamul. În anul 1703, în timpul răscoalei antihabsburgice a lui Francisc Rakoczi al II-lea, potrivnicii neamului românesc au distrus Mănăstirea Peri. Dar voia Domnului a fost alta. Rugăciunile ierarhilor, voievozilor, strămoșilor, ale Cuviosului Pahomie, ale Sfântului Iosif Mărturisitorul au fost ascultate de Cel Preaînalt. După secole de suferință, cu binecuvântarea Înalt Preasfințitului Părinte Justinian Chira - Arhiepiscopul Maramureșului și Sătmarului, și cu aprobarea Sfântului Sinod, Părintele Paroh din localitatea Săpânța - vrednicul slujitor
MĂNĂSTIREA SĂPÂNŢA PERI DIN MARAMUREŞUL ISTORIC – OAZĂ A ISTORIEI, CULTURII ŞI SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE ROMÂNEŞTI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 788 din 26 februarie 2013 by http://confluente.ro/Manastirea_sapanta_peri_d_stelian_gombos_1361863888.html [Corola-blog/BlogPost/352069_a_353398]
-
spațiului ce mă-ndreaptă, Dincolo de ziduri unde m-așteaptă, Calea spre Tine care-i scurtă și dreaptă. Escaladez cu putere fiind mereu ajutată, Cu aripile care mi-au crescut peste noapte. Un înger mă-nsoțește spre Masa Tăcerii Unde tăcuți stau strămoșii la Ziua Învierii. Pe rând se adapă din Izvorul Înțelepciunii, Acum iubite sărută-mi și sufletul trist Căci inima-i plină de sentimentul căderii E noapte, tu stai și privești de departe, Mă vezi rătăcită deși alt zid se-nfiripă
UMBRELE CAILOR (POEME) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2203 din 11 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/claudia_bota_1484169294.html [Corola-blog/BlogPost/377690_a_379019]
-
DACILOR VA FI! Deocamdată, pentru mâine, avem sărbătoare. Zalmoxis a însemnat pe răboj o zi mare. Răgaz și odihnă să fie pentru lumea toată, Să se știe că Dochia, iubita mea fată, Însoțite-va tehomire, destoinic vlăstar răsărit Din tulpina strămoșului Buerebista cel vestit. Eu, fiul lui Scorillo , nu mai am mult, lângă Zaloxis voi fi, Iar tu mă vei urma la tron într-o bună zi! Poate viitorul tău v-a fi mai bun și cu soare. Așa v-a
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ, ÎN TREI ACTE, TABLOUL I de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Florile_sarmisegetusei_drama_istorica_in_trei_acte_tabsoul_i.html [Corola-blog/BlogPost/358021_a_359350]
-
dreaptă romanii cuceresc, Cu vicleșuguri și intrigi obișnuiesc. Prin brațul nostrum puternic am fost în stare Unui imperator roman și stăpânirii lui mare Tribute să nu dea. Ei au simțit puterea mea. La sânul lui Zalmoxis, mândrii suntem cu toți. Strămoșilor lui Burebista le suntem nepoți. 18 Vom arăta trufașului imperator Că dacii sunt liberi ca pasărea în zbor. Au mulți zei romanii. Unul au dacii, dar mulți ne sunt dușmanii! Râvnesc la țara noastră iubită Că e bogată și -o
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ, ÎN TREI ACTE, TABLOUL I de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Florile_sarmisegetusei_drama_istorica_in_trei_acte_tabsoul_i.html [Corola-blog/BlogPost/358021_a_359350]
-
cu sufletul său plânge, suferințe caste, pe trupul-frânt se-nșiră... Cu degetele zdrobite a ctitorit poeme, în răni adânci i-au odrăslit petale roșii, pe Calea sfântă a-nvierii să ne cheme, cum l-au chemat la rând pe el Strămoșii. Pe crucea împietririi a negrelor zăbrele cu sufletul său coase mii de constelații, ca un viers sublim cântat de rândunele, stau neclintiți în veșnicia lor Carpații. Din Aiudul crud și-al deselor prigoane, și-a răstignit din suflet, jertfă, sfânt-altar
SURÂSUL DIVIN ÎN LACRIMA LUI RADU GYR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1537 din 17 martie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1426587570.html [Corola-blog/BlogPost/363007_a_364336]
-
Strofe > Creatie > CLOPOTUL Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 455 din 30 martie 2012 Toate Articolele Autorului Prin veacurile trecerii fugare, Cu noi în legea vieții prins, El sparge liniștea din zare Dând grai metalic bocetului stins. Prin el strămoșul meu uitat - Cu tânguiri de bronz în glas Și răsuflarea-i rece - și-a strigat Cuvântul frânt de bun-rămas. Prieten bun a fost și cu bunicul Căci despicând în două valea, Mai lesne boii-i trăgeau dricul, Mai lină parcă
CLOPOTUL de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 455 din 30 martie 2012 by http://confluente.ro/Clopotul_gheorghe_parlea_1333135407.html [Corola-blog/BlogPost/354821_a_356150]
-
în clocot, se adăugau mucenicii scuturați de făină prin cernerea lor în sită. Mucenicii erau fierți când se ridicau la suprafață. Când erau pe jumătate răciți se adăugau nuca măcinată, romul și scorțișoara. Erau foarte gustoși! Pentru pomenirea moșilor și strămoșilor se coceau bradoși din aluat de pâine, modelat în formă de om, cu gură, ochi și nas care se coceau, apoi se ungeau cu miere și nucă sfărâmată. Ochii, nasul și gura se sculptau cu o “țeavă” folosită la războiul
MUCENICII(TRADIŢII DIN PURANI DE VIDELE) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1163 din 08 martie 2014 by http://confluente.ro/_mucenicii_traditii_din_pura_floarea_carbune_1394276426.html [Corola-blog/BlogPost/360267_a_361596]