2,407 matches
-
Sunt giulgiu-nzăpezit pe seva moartă-a florii, Sunt mantia troienelor cu coasă și cu glugă, Sunt lama din oțel de gheață ce a ucis cocori... Sunt totuși cald! Căldura îmi vine de la Rugă! Sunt un român și-n limba strămoșească Ce-și plânge-n doine jalea și-n durere Îți strig cât pot din piept, lume sihastră: Tot ce e românesc și sfânt nu piere! (Versuri de Romeo Tarhon) Referință Bibliografică: Proiectul ”RUGĂ FĂRĂ SFÂRȘIT - CEL MAI LUNG POEM COLECTIV
CEL MAI LUNG POEM COLECTIV PENTRU CARTEA RECORDURILOR” de ROMEO TARHON în ediţia nr. 399 din 03 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346576_a_347905]
-
oameni fără pereche, iar noi generația tânără, vrem să aducem un omagiu oamenilor trecuți în lumea celor fără de dor și să-i prețuim pe cei care ne sunt contemporani, având datoria sacra, de a duce mai departe tradițiile și obiceiurile strămoșești. Andreia-Roxana BOTIȘ clasa a XII-a, Liceul ,,George Pop de Bășești” Ulmeni, Maramureș Referință Bibliografica: Viața- darul lui Dumnezeu, articol de Andreia-Roxana Botiș / Al Florin Țene : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 682, Anul ÎI, 12 noiembrie 2012. Drepturi de
VIAŢA- DARUL LUI DUMNEZEU, ARTICOL DE ANDREIA-ROXANA BOTIŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 682 din 12 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350998_a_352327]
-
fără atenție peste unele cuvinte rămase de la Părintele Calciu, ce se arată a fi adevărate file de Filocalie și Patristică - și asta pentru că vorbea frumos și cu însuflețire, oprindu-se cu precădere la tema lui preferată: aceea a apărării credinței strămoșești, curată, nealterată și autentică (potrivit Sfintei Scripturi și a Sfintei Tradiții), și a sentimentelor curat naționale și patriotice, de cea mai bună calitate - pe care și-a asumat-o în viața sa duhovnicească la modul plenar, din convingere și din
ŞASE ANI DE LA SĂVÂRŞIREA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ, PĂMÂNTEASCĂ, A PĂRINTELUI GHEORGHE CALCIU DUMITREASA, de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 682 din 12 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351000_a_352329]
-
un concert de stare și asta aș vrea să fie atenți cei care vorbesc foarte ușor despre momentele pe care le creez în concertele de colinde, pentru că este o tradiție colindatul și nu poți să-l faci decât cu colinde strămoșești. Sunt și creații, compun cântece de Crăciun, care sunt foarte frumoase, în schimb eu am abordat aceste colinde, care sunt tradiționale, sunt ale noastre, sunt din rădăcina de început a "copacului românesc" să spun așa. Și am bucuria să văd
A DEVENIT O TRADIŢIE CA, DE ZIUA LUI, HRUŞCĂ SĂ COLINDE ROMÂNII (INTERVIU) de MIHAI MARIN în ediţia nr. 695 din 25 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351110_a_352439]
-
Uniunea Europeană, Parlamentul Ungariei a sfidat și umilit Parlamentul României și celelalte instituții ale Statului Român. Arborarea de către președintele Parlamentului Ungariei pe clădirea legislativului de la Budapesta a steagului unguresc al Ardealului a fost înțeleasă de unguri astfel: “Vă luăm Istoria, Pământul Strămoșesc și Bogățiile pe care Bunul Dumnezeu le-a lăsat în Ardeal, în Grădina Domnului. Românii vor fi maghiarizați ca după Diktatul de la Viena.” În vederea grăbirii procesului de maghiarizare a românilor din Ardeal, U.D.M.R. negociază cu liderii U.S.L. pentru modificarea
STEAGUL UNGURESC AL ARDEALULUI ! de GHEORGHE FUNAR în ediţia nr. 788 din 26 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352061_a_353390]
-
Parlamentul, Președintele și Guvernul României, Academia Română și partidele politice parlamentare nu se pronunță în privința steagului unguresc al Ardealului înseamnă complicitate la acțiunile Ungariei, U.D.M.R. și extremismului revanșard unguresc vizând dezmembrarea teritorială a țării noastre și anexarea Grădinii Domnului, Vatra Strămoșească, la Ungaria Mare ! Se știe că, adevăratul steag secuiesc (din secolele XII-XIII) este piesă de muzeu. Pe steagul respectiv apar trei simboluri heraldice preluate de la cel mai vechi popor din lume, de la geto-daci, respectiv: soarele, semiluna și lupul dacic. În
STEAGUL UNGURESC AL ARDEALULUI ! de GHEORGHE FUNAR în ediţia nr. 788 din 26 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352061_a_353390]
-
Dar ele nu pot înstrăina sufletul. Chiar dacă este străpuns uneori de linia imaginară a graniței, acesta rămâne întreg, la fel de viu și nevătămat, de o parte și de alta a convenționalului. Nu se putea însă să se rupă iremediabil trăirea creștină strămoșească, zidită în conștiința moroșenilor prin prima ctitorie a dinastiei voievodale a Drăgoșeștilor, la Peri, în anul 1389, loc care astăzi se află de cealaltă parte a Tisei, râu devenit, convențional, graniță între două state. Nu se putea rupe, cu atât
MĂNĂSTIREA SĂPÂNŢA PERI DIN MARAMUREŞUL ISTORIC – OAZĂ A ISTORIEI, CULTURII ŞI SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE ROMÂNEŞTI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 788 din 26 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352069_a_353398]
-
care stâlcesc armonia cuvintelor Limbii Române cu tot felul de cuvinte alogene. Limba română trebuie vorbită și scrisă fără modificări sau adausuri de cuvinte străine. Respect persoanele care iubesc și protejează Limba Română indiferent dacă acestea se află pe pământul strămoșesc sau sunt plecate departe de locurile natale. Limba Română o purtăm în suflet, o vorbim și ne mândrim cu ea. Prin ea păstrăm identitatea, oriunde ne-am afla. Facem dovada că aparținem unei țări, ROMÂNIA, și nu suntem străini și
CUVÂNTUL „MAMĂ” NU SUNĂ ÎN NICIO LIMBĂ MAI FRUMOS CA ÎN LIMBA ROMÂNĂ (POEM CELEST) de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1342 din 03 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352193_a_353522]
-
care stâlcesc armonia cuvintelor Limbii Române cu tot felul de cuvinte alogene. Limba română trebuie vorbită și scrisă fără modificări sau adausuri de cuvinte străine. Respect persoanele care iubesc și protejează Limba Română indiferent dacă acestea se află pe pământul strămoșesc sau sunt plecate departe de locurile natale. Limba Română o purtăm în suflet, o vorbim și ne mândrim cu ea. Prin ea păstrăm identitatea, oriunde ne-am afla. Facem dovada că aparținem unei țări, ROMÂNIA, și nu suntem străini și
CUVÂNTUL „MAMĂ” NU SUNĂ ÎN NICIO LIMBĂ MAI FRUMOS CA ÎN LIMBA ROMÂNĂ (POEM CELEST) de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1342 din 03 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352194_a_353523]
-
națiunii noastre la noi acasă, în interiorul propriului nostru teritoriu, precum și acolo unde viața le-a oferit românilor de pretutindeni șansa să trăiască românește, sens în care retrimitem acest Memoriu celor de mai sus ca simbol al dragostei celor din vatra strămoșească pentru cei aflați pe alte meleaguri și un temei real al identității, unității și eternității națiunii noastre și a tuturor românilor de pretutindeni. ”DacoRomânia va renaște prin adevăr, dreptate, muncă și credință!” Doamne, ajută! Pentru SENATUL FUNDAȚIEI ACADEMIA DACOROMÂNĂ „TEMPUS
CONSACRAREA PRIN LEGE A ZILEI IDENTITĂŢII ŞI UNITĂŢII NAŢIONALE A ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI LA 1 SEPTEMBRIE de FUNDAŢIA ACADEMICĂ DACOROMÂNĂ în ediţia nr. 1342 din 03 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352188_a_353517]
-
harul să aducă celor ce asistă de pe metereze. Omul cu credință păstrează în casă, Aghiasmă sfințită-n zi de Bobotează. Că prin stropire este miraculoasă. Astfel, tradiția se perpetuează. © Maria Filipoiu 6 Ianuarie Datini și obiceiuri de Bobotează În datini strămoșești ce sunt practicate prin Ajunul ce precede sărbătoare, abundă mituri, dar și sacralitate. Transpuse în ritualuri populare. Cine-n noaptea de Ajun privește pe Cer, să vadă lumină de Duh purtătoare, puterea credinței dezvăluie mister prin steaua-Luceafăr ce în zori
TRADIȚII SACRE ȘI MITICE DE BOBOTEAZĂ ȘI SFÂNTUL ION de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352213_a_353542]
-
Universitatea din București îmi acordă titlul de doctor honoris causa. Dar ceea ce mă bucură mai mult este că prin acest eveniment se manifestă pentru prima dată o atenție spiritualității pe care o reprezint, în care conștiința este unită cu credința strămoșească a poporului român, pentru care poporul nostru a trebuit să depună grele și continue eforturi și să aducă nesfârșite jertfe, ajutat și însuflețit neîncetat de Dumnezeu”. Aceste cuvinte realizează un sumar feedback a tot ceea ce s-a întâmplat de-a
CIPRIAN IULIAN TOROCZKAI, TRADIŢIA PATRISTICĂ ÎN MODERNITATE: ECLEZIOLOGIA PR. GEORGES V. FLOROVSKY (1893-1979) ÎN CONTEXTUL MIŞCĂRII NEOPATRISTICE CONTEMPORANE, EDITURA ANDREIANA, SI de STELIAN GOMBO [Corola-blog/BlogPost/356226_a_357555]
-
putut da sau oferi altora. Gândindu-mă la acest aforism, am senzația și impresia că Doamna Sânziana Pop a fost întotdeauna și permanent conștientă de această vocație a omului, de “dăruitor” pentru cei din jurul său și din neamul său, cel strămoșesc, creștinesc și românesc. Astăzi, din păcate, modelul și exemplul dumneaei este tot mai greu de cuprins și de asumat ori de însușit în arealul personalității noastre, mult pretențioase și simandicoase. Că nu este totul pierdut ne-o dovedește acest buchet
LA MULŢI ŞI FERICIŢI ANI REVISTEI FORMULA AS ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 409 din 13 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356349_a_357678]
-
fără atenție peste unele cuvinte rămase de la Părintele Calciu, ce se arată a fi adevărate file de Filocalie și Patristică - și asta pentru că vorbea frumos și cu însuflețire, oprindu-se cu precădere la tema lui preferată: aceea a apărării credinței strămoșești, curată, nealterată și autentică (potrivit Sfintei Scripturi și a Sfintei Tradiții), și a sentimentelor curat naționale și patriotice, de cea mai bună calitate - pe care și-a asumat-o în viața sa duhovnicească la modul plenar, din convingere și din
PĂRINTELE GHEORGHE CALCIU DUMITREASA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356277_a_357606]
-
Părinte Adrian Făgețeanu, datorită ținutei sale morale și preoțești, a echilibrului, seriozității, sincerității, profunzimii și înțelepciunii sale, a preocupărilor sale teologice și cărturărești, a dragostei sale față de Dumnezeu și (de) oamneni, a atașamentului său față de țara aceasta și de Biserica strămoșească!... Parcurgând viața și biografia acestui părinte duhovnicesc constat, cu uimire și admirație, tăria lui de caracter și verticalitatea cu care a fost înzestrat acest contemporan al nostru în fața căruia noi nu suntem altceva decât niște oameni supuși vremurilor acestui veac
PĂRINTELE ADRIAN FĂGEŢEANU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355833_a_357162]
-
dodoloață” ... Unii - gata-nvățați, pornesc la luat cu asalt cetățile științifico-medicale și cultural-artistice ale lumii, cu o mai scurtă sau mai lungă escală pe la porți închise, alții se întorc la ocupații care țin de munca pământului (dar nu pe ogorul strămoșesc ci prin grădini și livezi de prin țări de soare mai pline), copiii lor rămânând lângă vatra stinsă, de pază pustiului. Haite de câini comunitari se apără cum pot de năvala tot mai cumplită a bipedelor cuvântătoare în spațiul lor
NE ESTE ŢARA PLINĂ DE HUMOR de PAULA ROMANESCU în ediţia nr. 430 din 05 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354768_a_356097]
-
câteva mii de euro, n-o impresionase prea tare, fiindcă se declara „absolut nematerialistă“. Din disperare (el îi zicea convingere, descoperire a credinței adevărate), i-a promis să împărtășească și el credința ei. Iar gestul acesta, al renunțării la religia strămoșească, l-a distrus pe Bătrân. Pe deasupra, vedea bine că Simina, abilă, tandră și expertă în arta iubirii carnale, este în stare nu doar să-l convingă pe Dan să-și schimbe religia, ci și să se folosească de orice mijloace
ELIBERAREA de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354884_a_356213]
-
bine a făcut Părintele Gavriil Stoica, datorită ținutei sale morale și preoțești, a echilibrului și înțelepciunii sale, a preocupărilor sale teologice și cărturărești, a dragostei sale față de Dumnezeu și (de) oamneni, a atașamentului său față de țara aceasta și de Biserica strămoșească!... Parcurgând viața și biografia acestui părinte duhovnicesc constat, cu uimire și admirație, tăria lui de caracter și verticalitatea cu care a fost înzestrat acest contemporan al nostru în fața căruia noi nu suntem altceva decât niște oameni supuși vremurilor acestui veac
DESPRE CONCEPŢIA ŞI VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT GAVRIIL STOICA CU PRIVIRE LA PĂRINTELE DUHOVNICESC ŞI IMPORTANŢA ACESTUIA ÎN VIAŢA CREŞTINULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 601 din 23 august [Corola-blog/BlogPost/355252_a_356581]
-
bine a făcut Părintele Gavriil Stoica, datorită ținutei sale morale și preoțești, a echilibrului și înțelepciunii sale, a preocupărilor sale teologice și cărturărești, a dragostei sale față de Dumnezeu și (de) oamneni, a atașamentului său față de țara aceasta și de Biserica strămoșească!... Se cuvine așadar, să-i aducem prinos de cinstire și de recunoștință rugându-ne lui Dumnezeu să-l răsplătească cu harul și cu dragostea sa cea nemărginită acolo, în locașurile cele cerești, în lumina cea neînserată a Slavei Sale! Dumnezeu
PATRU ANI DE LA SĂVÂRŞIREA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ A PREA CUVIOSULUI PĂRINTE ARHIMANDRIT GRAVIIL STOICA DE LA MĂNĂSTIREA ZAMFIRA – PRAHOVA ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355253_a_356582]
-
este o legendă, că Isus este într-adevăr, Fiul lui Dumnezeu și că trebuie să mă raportez cumva la El. Mi-am dat seama că și eu sunt păcătos.” „Cum de ești tu gata să te lepezi de credința ta strămoșească și să treci la altă religie? Cum de nu te gândești că lucrul acesta e un păcat, îți renegi biserica în care te-ai născut, biserica în care ai fost botezat?” “Am învățat că înainte de toate trebuie să-mi iubesc
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355326_a_356655]
-
sau în urma unor afaceri necurate. Ce-au spus prietenii voștri, cunoștințele voastre despre voi? Romeo Bistreanu: - Mulți colegi au fost uimiți, alții au avut puterea să mă atace personal: „Cum de ești tu gata să te lepezi de credința ta strămoșească și să treci la altă religie? Cum de nu te gândești că lucrul acesta e un păcat, îți renegi biserica în care te-ai născut, biserica în care ai fost botezat?” Le răspundeam: „Eu nu vreau să reneg pe nimeni
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355326_a_356655]
-
multi la număr. Într-o astfel de Românie, câți români nu s-ar întoarce la vatră străbuna, câți alții n-ar renunța la visul împlinirii pe alte meleaguri, câți români n-ar fi fericiți band apă limpede din fântână pământului strămoșesc! Dar Dumnezeu l-a chemat la El fiindcă țării noastre poate că nu-i venise încă momentul mântuirii, poate că mai avem de plătit pentru multele îndepărtări de la Cele Sfinte, sau poate că este numai o încercare pe care trebuie
REMEMBER. ARTUR SILVESTRI LA TREI ANI DE LA URCAREA ÎN NIRVANA (ELENA BUICĂ, TORONTO) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355404_a_356733]
-
este la rândul lui chemat spre asemănarea cu Dumnezeu (p. 32 ș.u.) - finalitatea sa duhovnicească, hărăzită chiar de la origine de El, fiind îndumnezeirea (p. 36-37). Starea paradisiacă a omului nu a durat din nefericire decât scurtă vreme: prin păcatul „strămoșesc” s-a ajuns la starea trupului căzut (p. 41-54). De altfel, trupul a fost un instrument prin care omul s-a întors de la Creator către realitățile sensibile: el a înlocuit plăcerile duhovincești prin plăcerile trupești - o „atitudine pătimașă” exprimată în
JEAN CLAUDE LARCHET... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355464_a_356793]
-
gândului, acasă... Privind la voi, pe mama o zăresc Cu ochii blânzi, cu chipul îngeresc Și-n ochi o lacrimă-mi răsare, Și lacrima se contopește-n floare. Pe când eram micuță, la vatra părintească, V-am răsădit, adeseori, în glia strămoșească Cu mama ce vă-ngrijea duioasă. Apoi, când eu crescui mai mare, Iar dragostea mă-nvăluia-n a ei vâltoare, Am răsădit iubitului, în zi senină, Un strat de lăcrămioare Lângă portița din grădină. Astăzi, când vă privesc cu nostalgie
LĂCRĂMIOARE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 281 din 08 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355506_a_356835]
-
gândului, acasă... Privind la voi, pe mama o zăresc Cu ochii blânzi, cu chipul îngeresc Și-n ochi o lacrimă-mi răsare, Și lacrima se contopește-n floare. Pe când eram micuță, la vatra părintească, V-am răsădit, adeseori, în glia strămoșească Cu mama ce vă-ngrijea duioasă. Apoi, când eu crescui mai mare, Iar dragostea mă-nvăluia-n a ei vâltoare, Am răsădit iubitului, în zi senină, Un strat de lăcrămioare Lângă portița din grădină. Astăzi, când vă privesc cu nostalgie
LĂCRĂMIOARE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 281 din 08 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355506_a_356835]