2,423 matches
-
privește înmărmurit. PRINȚESA: (către cavaler) Niciodată n-am știut de istoria asta. CONTESA: Conte, poate că Paloș este curios să afle câte ceva despre tine... CONTELE DRACULA: Am ales această libertate a vieții eterne de după moarte ca să nu-mi părăsesc glia strămoșească întru apărarea neamului. Dar se pare că sacrificiul a fost în zadar. Trădătorii acestui popor se înmulțesc ca ciupercile după ploaie...( Face o pauză, iar în liniștea de afară se aude vuietul vântului ce se lovește cu furie de stânci
REGATUL LUI DRACULA (I) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Regatul_lui_dracula_i_sce_ion_nalbitoru_1386102075.html [Corola-blog/BlogPost/362936_a_364265]
-
mulți uneltitori și m-au biruit! Se oprește din mers în dreptul lui Paloș și-i pune degetul cu pecetea în piept.) Tu să duci pe mai departe clocotul din sângele meu! Spiritul demnității să se reîntoarcă printre locuitorii acestui pământ strămoșesc! PALOȘ: Așa voi face! Contele îl privește în ochi câteva minute ce par o eternitate, imprimându-i în inimă nu teamă, ci curaj, forță și demnitate, apoi se îndreaptă către tronul său și se așeză. CONTELE DRACULA: (cu glas tunător
REGATUL LUI DRACULA (I) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Regatul_lui_dracula_i_sce_ion_nalbitoru_1386102075.html [Corola-blog/BlogPost/362936_a_364265]
-
ești tu, Țepeș, Doamne!?” Îmi va dori reîntoarcerea în carne și oase, în spiritul dreptății: „Un Țepeș ne trebuie să facă dreptate!” Sângele meu va intra printre muritori picătură cu picătură și din urmașul meu se va ridica salvatorul neamului strămoșesc! În încăpere se așterne tăcerea. Vuietul vântului se întețește, iar de afară răzbat urletele lupilor și țipătul înfricoșător al păsărilor de noapte. CONTELE DRACULA: ( cu blândețe) Întreaga lume din apus îmi va ponegri numele, iar locuitorii acestui pământ vor ajunge
REGATUL LUI DRACULA (I) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Regatul_lui_dracula_i_sce_ion_nalbitoru_1386102075.html [Corola-blog/BlogPost/362936_a_364265]
-
jos, la îmbrățișarea Bistriței cu Siretul, la vale de Bacău și mai departe, până la Galați, unde Dunărea spintecă geografic două principate vechi românești. Artistul Anton Achiței nici nu zaharifică muzica populară moldovenească, dar nici nu-i taie gustul și aroma strămoșească a ei, care este catifelată de istorie și tradiție, ca vinul Cotnariului de doage și vechime. Îl cântă așa cum l-a cules și așa cum o poruncește respectful față de folclor. Dar îl ascultă mai rar etnomuzicologii cărora li se irosesc împuternicirile
ANTON ACHIŢEI. NU-I GRĂDINĂ PENTRU CÂNTEC, MAI ÎNSORITĂ CA MOLDOVA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1396901698.html [Corola-blog/BlogPost/354047_a_355376]
-
care stâlcesc armonia cuvintelor Limbii Române cu tot felul de cuvinte alogene. Limba română trebuie vorbită și scrisă fără modificări sau adausuri de cuvinte străine. Respect persoanele care iubesc și protejează Limba Română indiferent dacă acestea se află pe pământul strămoșesc sau sunt plecate departe de locurile natale. Limba Română o purtăm în suflet, o vorbim și ne mândrim cu ea. Prin ea păstrăm identitatea, oriunde ne-am afla. Facem dovada că aparținem unei țări, ROMÂNIA, și nu suntem străini și
CUVÂNTUL „MAMĂ” NU SUNĂ ÎN NICIO LIMBĂ MAI FRUMOS CA ÎN LIMBA ROMÂNĂ (POEM CELEST) de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1342 din 03 septembrie 2014 by http://confluente.ro/gabriela_janik_1409712120.html [Corola-blog/BlogPost/352194_a_353523]
-
permanență, și-a cântat dorul, dragostea, bucuria, tristețea prin bocet, doine de cătănie, de înstrăinare, de dor și alean, iar baladele care povestesc întâmplările din viața eroilor noștri care se duceau să lupte cu dușmanul pentru apărarea și păstrarea plaiului strămoșesc, cât și revolta omului nevoiaș față de asupritori (răscoale, creșterea dărilor, greutățile vieții), zilele petrecute-n haiducie de eroii îndrădiți precum Iancu Jianu, Pintea și martirii neamului cum au fost Mihai Viteazul, Tudor Vladimirescu, Horea, Cloșca și Crișan, Avram Iancu, Gruia
PARTEA A I-A ÎN CETATEA CÂNTECULUI ŞI DANSULUI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_i_a_in_cetatea_can_marin_voican_ghioroiu_1375253312.html [Corola-blog/BlogPost/361208_a_362537]
-
chiar dacă suntem cu toții departe de casă. Cuvintele sunt sărace să transpună emoțiile și bucuriile sufletești ce au inundat sufletul nostru, al tuturor celor prezenți. Am simțit cu toții că deși departe de casă, trăim și gândim românește, că avem aceeași credință strămoșeasca pe care suntem datori să o transmitem copiilor și nepoților noștri. Știu că printre icoane se ascund uneori tot felul de oameni iar printre oameni tot felul de îngeri, printre toți însă, lumina sfântă și dragostea de Dumnezeu și de
PRIMĂVARA ÎN ATLANTA de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 by http://confluente.ro/mara_circiu_1431630097.html [Corola-blog/BlogPost/360502_a_361831]
-
aceste locuri am observat manifestarea liberă, neîngrădită, firească, a sentimentului de dragoste față de patrie, față de locurile de baștină, în aceeași măsură cu manifestarea de respect față de trecutul istoric al neamului românesc, față de valorile spirituale și culturale, față de tradițiile și obiceiurile strămoșești. Este ceea ce ridică Bucovina cu destul de mult peste ținuturile vecine din această țară românească. În acest context am remarcat și patosul din poeziile recitate de domnul Horia Zilieru ori din frazele rostite în memoria poetului nepereche al neamului, dar și
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1416666855.html [Corola-blog/BlogPost/372045_a_373374]
-
Ce sunt cărțile lui Nicolae Feier altceva decât frumoase „Predoslovii” adresate cititorilor? Unde se înscrie genul literar pe care-l abordează, dacă nu în rândul „Didahiilor” lui Antim Ivireanul sau a „Cărții românești de învățătură”, a lui Varlaam? După „Zestrea strămoșească”, un calendar neobișnuit al sărbătorilor românilor, după „Besii, pileații daci sau tarabostenii”, o descriere a bessilor ,,preoții (leviții) tuturor tracilor”, „Domnești” este numele unei cărți și a primei localități - privilegiată, care se bucură de atenția binemeritată, ca așezare, ca topos
REVISTE ROMÂNEŞTI DE PRESTIGIU. RĂSFOIND PAGINILE VETREI VECHI (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Reviste_romanesti_de_prestigiu_rasfoind_paginile_vetrei_vechi_cronica_de_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/340759_a_342088]
-
sfera Totului până a devenit ea însăși Sferă. De acum eu am știut cât am de spus și ce am de spus. (după un timp ) CONSTANTIN BRÂNCUȘI : Instinctul de conservare e asemeni unui opaiț care-și trage rădăcina din pământul strămoșesc, de unde este hrănit și de unde îi vine lumina. (după un timp) Ăla m-a ținut...Ăla trebuie să mă țină în viață până să arăt tot. Să spun tot. Să-l pun în piatră. (a obosit) A ținut tuberculoza pe
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 by http://confluente.ro/Brancusi_piesa_de_teatru_in_trei_parti.html [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
Dezbinați. Am fost despărțiți crezând că astfel puterea noastră se diminuează. Culmea, așa a fost. . Vreau unirea să fim din nou o forță, să ne reîntregim familia, unitatea și puterea. Vreau unirea pentru că sângele apă nu se face, adevărata vorba strămoșeasca!” - Elenă Cristina Rusti - profesor masterand limba română, cântăreața de muzică populară, poeta Buzău Marcela Tusca Chișinău La Chișinău s-a trecut cu un sentiment aparte, ca de obicei. Nici în țară, nici afară, românii de aici trăiesc cu România în suflet
DORIȚI UNIREA ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 2168 din 07 decembrie 2016 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1481105378.html [Corola-blog/BlogPost/344363_a_345692]
-
profunzime. Poeta Valentina Becart, neobosită căutătoare de expresii inedite... contemplă în zilele însorite „zorii scăldându-se ca pruncii // în lacrimi de fericire; Alte expresii ca; „pe buzele tale aprinse surâde abisul”; „ de sângele uitării zace-acum pătată” „rogojină împletită din doine strămoșești” ; „toamnă bănuți de aur pentru clipe de nostalgie” ; „viața-mi sângera peste tot”.... produc reverberații cu ecouri lăuntrice tentaculare. Însetate de transcendent, versurile caută liniile verticale în speranța evadării din spațuil strâmt, limitat al vieții. Timpul este un adevărat „călău
BIANCA MARCOVICI CRONICĂ LITERARĂ LA VOLUMUL VALENTINEI BECART DOUĂ LACRIMI DE CER , EDITURA ALFA, IAŞI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 422 din 26 februarie 2012 by http://confluente.ro/Bianca_marcovici_cronica_literara_la_cezarina_adamescu_1330282013.html [Corola-blog/BlogPost/346840_a_348169]
-
timpului”. • Partea a II a. Scriitori din perioada postdecembristă Ioan V. Maftei-Buhăiești “Scriitorul care nu m-a dezamăgit; Daniel Pralea-Blaga “Poetul musician și oglinda sa magică de cer cu țurțuri de bemoli pe margini”; Ilie Barbu “Poetul patosului fibrei pământului strămoșesc”; Ion Mazilu Crângașu “Poetul care înlesnea prietenii literare”; Eugen Cojocaru “ Scriitorul capricios pe care nu puteai ține mânie”; Octavia Crăciun “Muzicianul eseist”; Maria Dobrin “Romanciera propriei construcții sufletești”; Ileana Ghelase “Doctor în chimie, dar și poet”; Mihai Valentin Gheorghiu “Un
65 DE ANI de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 by http://confluente.ro/dumitru_k_negoita_1464514920.html [Corola-blog/BlogPost/380889_a_382218]
-
reprezentată de directorul adjunct prof. Mirela Tarța, au organizat o ceremonie de depunere a unor coroane de flori în cinstea eroilor care s-au jertfit pe câmpurile de luptă, dar în lagăre și închisori pentru apărarea patriei și a credinței strămoșești. O slujbă dedicată eroilor neamului a fost oficiată de preoții parohiei movilene, Marius Sinca și Stelian Hornea. Din cuvintele preotului paroh Marius Sinca cităm: ,,Fiecare neam își are rădăcinile adânc înfipte în pământul căruia aparține și precum un copac are
MOMENT CONSEMNAT LA MOVILA MIRESII, BRĂILA de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1602 din 21 mai 2015 by http://confluente.ro/cornelia_viju_1432220657.html [Corola-blog/BlogPost/374819_a_376148]
-
Hristos, vreme de foarte mulți ani! ... De aceea, pentru noi, începând cu anul 2007, ziua de de 30 Iulie, va comemora totdeauna, acest eveniment închinat despărțirii doar vremelnice și numai pământești de cel de-al cincilea Întăistătător al Bisericii noastre strămoșești - naționale, Părintele duhovnicesc al Țării Românești a sfârșitului de veac XX și începutului celui de-al XXI - lea, ierarhul, slujitorul și monahul Teoctist, originar din Moldova lui Ștefan cel Mare și Sfânt și din patria luceafărului Mihai Eminescu!... Drept urmare, în
PATRIARHUL TEOCTIST... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_patriarhul_teoctist_.html [Corola-blog/BlogPost/366809_a_368138]
-
său a fost cu adevărat grăitor și elocvent, marcant și determinant, din care motiv sunt ferm convins că se va face foarte des trimitere și referire la el, așa încât, după cum am pomenit și mai sus, Patriarhul Teoctist al bisericii noastre strămoșești - naționale și al neamului nostru românesc, este ca un far ce luminează și va lumina foarte mult timp (și) de acum încolo, deși probabil sunt și dintr-aceia care ar dori să se stingă ori să fie stins!... Prin urmare
PATRIARHUL TEOCTIST... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_patriarhul_teoctist_.html [Corola-blog/BlogPost/366809_a_368138]
-
timp un bun păstrător al Tradiției și un păstor receptiv la noile probleme apărute în societate. Era elegant și ordonat, ospitalier și erudit. Un preot distins al cultului ortodox și un om al culturii înțelepte, un slujitor al Bisericii noastre strămoșești și al poporului român ... Preacuviosul Părinte Petroniu Tănase a fost un om al bucuriei, al seriozității și discreției, un om care și-a propus să înmulțească seriozitatea și conștiinciozitatea și credem că a reușit cu prisosință. Darul deosebit al Părintelui
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A TREI ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PREACUVIOSULUI PĂRINTE PETRONIU TĂNASE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1146 din 19 februarie 2014 by http://confluente.ro/In_memoriam_implinirea_a_stelian_gombos_1392795132.html [Corola-blog/BlogPost/362126_a_363455]
-
datorită ținutei sale morale și preoțești, a echilibrului, seriozității, sincerității, profunzimii și înțelepciunii sale, a preocupărilor sale teologice și cărturărești, a dragostei sale față de Dumnezeu și (de) oameni, a atașamentului său față de țara aceasta românească și de Biserica ei cea strămoșească!... Parcurgând viața și biografia acestui părinte duhovnicesc constat, cu uimire și admirație, tăria lui de caracter și verticalitatea cu care a fost înzestrat acest contemporan al nostru în fața căruia noi nu suntem altceva decât niște oameni supuși vremurilor acestui veac
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A TREI ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PREACUVIOSULUI PĂRINTE PETRONIU TĂNASE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1146 din 19 februarie 2014 by http://confluente.ro/In_memoriam_implinirea_a_stelian_gombos_1392795132.html [Corola-blog/BlogPost/362126_a_363455]
-
Că în locul lui Moș-Crăciun, îi întâmpină moartea. ,,Colinda libertății... colindă... colindă... colindă... colindă..." De colinda cea străbună, doliu e în Praznic Sfânt. Că în loc de stea în mână, își țin crucea pe mormânt. ,,Colinda libertății... colindă... colindă... colindă... colindă..." O colindă strămoșească de-a cânta nestingheriți în datină creștinească, orfanii-și jelesc părinți. ,,Colinda libertății... colindă... colindă... colindă... colindă..." Iar a colindei cântare sub ram de cetioară, ecou va duce în zare, din Pitorească Țară. ,,Colinda libertății... colindă... colindă... colindă... colindă..." Colindă
COLINDA LIBERTĂȚII -ÎN MEMORIA COPIILOR-MARTIRI DIN DECEMBRIE 1989- de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1419413163.html [Corola-blog/BlogPost/369001_a_370330]
-
a aduna lumina speranțelor pe chipul său frumos, ca un tablou de Boticelli. Oamenii locului se întrec, între ei înșiși, în a clădi prezentul dar și în a prețui tradițiile și obiceiurile moștenite de la înaintași. Prin păstrarea și respectarea tradițiilor strămoșești păstrăm și conservăm înțelepciunea înaintașilor ce reprezintă comoara comunității. Viața mi-a arătat că înțelepciunea înaintașilor venea din legătura puternică pe care o aveau cu străbunii lor, dar mai ales cu natura, învățau de la animale, de la nori, de la ploaie , de la
TRADIŢII ŞI OBICEIURI NATALE(PURANI DE VIDELE) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 721 din 21 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Traditii_si_obiceiuri_natale_purani_de_floarea_carbune_1356116685.html [Corola-blog/BlogPost/358059_a_359388]
-
cerut; iar sângele Lui a fost preț de răscumpărare pentru noi. Sufletul Domnului n-a fost ținut în iad ca sufletele celorlalți sfinți. Cum putea, oare, să fie ținut odată ce n-avea asupra Lui, ca ceilalți drepți, nimic din blestemul strămoșesc? Dar nici dușmanul nostru, diavolul, n-a luat sângele prin care am fost răscumpărați, cu toate că noi eram în stăpânirea lui. Cum putea, oare, să ia sângele lui din altă parte decât de la Dumnezeu? Dar, oare, tâlharul de diavol putea să
CÂTEVA CUVINTE DUHOVNICEŞTI CU PRIVIRE LA SĂPTĂMÂNA SFINTELOR ŞI MÂNTUITOARELOR PĂTIMIRI ALE DOMNULUI ŞI MÂNTUITORULUI NOSTRU IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1461561029.html [Corola-blog/BlogPost/380811_a_382140]
-
recitarea poeziilor Satului românesc, Suflet de mama, E toamnă. „Mare este Dumnezeu!” Așa și-a început cuvântul cunoscutul Părinte Mihail Milea, neobosit ambasador al nostru la frații de pește Prut, neobosit și în promovarea culturii în strânsă colaborare cu credința strămoșescă, forța de continuitate a noastră ca popor. A salutat prezenta colegilor preoți, unii foști elevi la Seminarul Teologic „Chesarie Episcopul”, Buzău. A subliniat că, în cadrul unui cenaclu cum este și cel de la Râmnic, Al. Sihleanu, are loc „învierea limbii române
„DUHOVNICUL” A VENIT LA „UMBRA SINGURĂTĂŢII” de TEO CABEL în ediţia nr. 808 din 18 martie 2013 by http://confluente.ro/_duhovnicul_a_venit_la_teo_cabel_1363610076.html [Corola-blog/BlogPost/345316_a_346645]
-
în: Ediția nr. 1443 din 13 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului DECEMBRIE -acrostih- Decembrie ninge în calendar, Elegie de nostalgii și tristeți. Cernite gânduri ard în felinar, Ecoul speranțelor triste și seci. Magul Moș-Crăciun aduce în dar, Bogăție de tradiții strămoșești, Rodul muncii să nu fie-n zadar! Iarna colindă-n dorințe sufletești, Eternității să îi fie har! © Maria Filipoiu Referință Bibliografică: DECEMBRIE -acrostih- / Maria Filipoiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1443, Anul IV, 13 decembrie 2014. Drepturi de Autor
DECEMBRIE -ACROSTIH- de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1418457743.html [Corola-blog/BlogPost/376635_a_377964]
-
din minarete chemînd credincioșii la geamie: Lia-illiaha il- Allahu Muhammad Rasul Ulla! În acest timp îmi fac planul pe ziua în curs. Mai întîi o să merg să-mi iau pîine. Deschid teșchereaua făcută în Lituania, dar - shit! - îmi scapă imprecația strămoșească: nu mai am nici un chior de money. Nu-i nimic, mă împrumut la prietenul meu venit din Grecia. Mai întîi voi lucra cîteva ore pe computerul american la traducerea mea rusească. După aceea voi călători cu autobuzul german, luat la
O DIMINEAŢĂ COSMOPOLITĂ de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 371 din 06 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/O_dimineata_cosmopolita.html [Corola-blog/BlogPost/348217_a_349546]
-
putut da sau oferi altora. Gândindu-mă la acest aforism, am senzația și impresia că Doamna Doina Drăguț a fost întotdeauna și permanent conștientă de această vocație a omului, de “dăruitor” pentru cei din jurul său și din neamul său, cel strămoșesc, creștinesc și românesc. Astăzi, din păcate, modelul și exemplul dumneaei este tot mai greu de cuprins și de asumat ori de însușit în arealul personalității noastre, mult pretențioase și simandicoase. Că nu este totul pierdut ne-o dovedește acest buchet
CUVINTE ANIVERSARE LA ADRESA REVISTEI CONSTELAŢII DIAMANTINE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 941 din 29 iulie 2013 by http://confluente.ro/Cuvinte_aniversare_la_adresa_r_stelian_gombos_1375089217.html [Corola-blog/BlogPost/340530_a_341859]