784 matches
-
numai pentru câteva școli ieșene, iar următorul a Început abia la 15 octombrie, căci cu o lună Înainte, multe localuri erau Încă ocupate de trupe. Școala de fete nr. 5 Hatmanul Nicoară se pare că nu a fost afectată de strașnicele bombardamente, o explicație posibilă fiind aceea că funcționa În incinta unei biserici. Începând cu anul școlar 1948-1949, informațiile despre această școală lipsesc cu totul deoarece arhiva ei dispare. Informațiile reapar abia un deceniu mai târziu, când În localul bătrânei Școli
GHEORGHE I. BRĂTIANU, PATRONUL ŞCOLII MELE by Aglaia C. Buduroi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1188_a_1874]
-
materie la care cam scârțâiam, eu, premianta de până atunci. Eram în clasa a șaptea și m-a prins tata cu romanul deocheat, s-a schimbat la față, s-a îngrozit bietul de el, și mi-a făcut o morală strașnică. Cred că a fost și singura mea ceartă cu tata, el fiind foarte apropiat de mine și extrem de afectuos. V.P.: Ce rol mai are cititul cărților astăzi? C.M.: V-am spus că am moștenit pasiunea cititului, lectura zilnică intrând de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
mielul este o povestire, în ciuda lungimii dialogului dintre cele două personaje, deoarece cadrul ei este narativ. (Segmentele narative sînt marcate cu bold; pentru un studiu detaliat, vezi Adam 1992: 68-70 și 165-167). T84 LUPUL ȘI MIELUL Dreptatea celui tare mai strașnică s-arată, Cum veți vedea îndată. Un Mielușel venise să se-adape În crîng, în limpezimea unei ape, Cînd se trezi de-odată că se răstea la el Un Lup lihnit cu poftă de măcel: "Cutezi să-mi tulburi apa
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
PR din enunțurile teoretice și din definițiile științifice (Apa fierbe la 100 de grade), legislative ( Oamenii se nasc egali în drepturi...) sau geografice (descrierea pădurii ecuatoriale din T82). Trebuie adăugat PR gnomic al proverbelor, dictoanelor, maximelor (Dreptatea celui tare mai strașnică s-arată din T84 și versul 8 din T18: ce ucide..., care doare). Dacă discursul aforistic recurge în special la PR gnomic asociat cu vebul a fi, mai găsim și alte verbe și alte sertare verbale, precum viitorul din Cine
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
s-a datorat și faptului că: „Socola fiind prea apropiată de Iași”, călugărițele ar fi „mai în contact cu diferite ispite”. Ca urmare, în 1803, în locul lor au fost aduși călugării de la Agapia, în frunte cu starețul Sofronie, cu poruncă strașnică să pregătească cu repeziciune deschiderea Seminarului. Și s-au ținut de cuvânt, încât în luna octombrie 1804 Seminarul se deschidea. Numai că doar după doi ani, adică în 1806, au venit rușii, care au rămas până în 1812, timp în care
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
codri vechi cu copaci cât polobocul, printre care cu greu străbăteau localnicii și mai ales dușmanii; erau acești codri ca niște ziduri bine întărite, ce apărau vechea capitală a Moldovei împotriva nenumăratelor năvăliri ale barbarilor și dușmanilor țării...” Prin acești strașnici codri treceau două drumuri. Unul era cel al Vasluiului, care se întâlnea cu cel domnesc al Bârnovei. S-a nimerit ca tocmai acolo unde se întorlocau cele două drumuri să se deschidă o poiană luminoasă, unde soarele își arată fața
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
din jur, pe care le vindea apoi în piețele Iașilor. Pe scurt, acolo se afla vestita „Hală de Bucium”. O parte din clădirea actuală a fost prefăcută în han. Încăperea de la intrare este largă, din fundul ei pornind gârliciul unei strașnice pivnițe, din care poposeau în locantă oalele burduhoase purtând toată aroma viilor din Bucium.Să ne imaginăm atmosfera unor zile de toamnă aurie... Cotiugarele lipsite de povară adăstează la umbra nucilor din curtea încăpătoare, iar animalele de povară rumegă pașnic
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
și va vrea să taie în tăriia lui, să aibă a-i lua carul, și boii, și săcurea și tot ce va găsi la acela om. Și nime să nu cutedză a ținea sau a opri înaintea cărții domnii mele”. Strașnică poruncă, prietene! Ar trebui aplicată și în zilele noastre!... Dacă tot am intrat în sat, încaltea să nu plecăm cu traista goală. Așa că urmează-mă, iubite prieten, până în celălalt capăt de sat. Iată-ne și ajunși. După ce ne înclinăm fruntea
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
au-toritățile locale nu au avut în vedere posibilitatea ca acea apă li-niștită să se răzvrătească la un moment dat, atunci când au fixat amplasamentul pentru sediul Pompierilor. Numai că lucrurile iau une-ori întorsături care dau peste cap până și cea mai strașnică logică. Fără cusur, cum s-ar spune. Sau, mai corect spus, aparent fără cu-sur, fiindcă nimic nu e perfect pe lumea asta, iar părțile neplăcute ale vieții zac adese în tainice ascunzișuri, de unde țâșnesc tocmai când nu te aștepți
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
ruso-turc. După ceremonie, marii boieri ai țării Românești, veniți să-l felicite pe guvernatorul Jeltuhin, vor primi din partea acestuia neașteptate sugestii privind ținuta lor exterioară: să îmbrace haine europene și să-și lepede bărbile. În luna octombrie a aceluiași an, strașnicul Jeltuhin va muri de ciumă, lipsind procesul modernizării de zelosul său aport. Oricum, lucrurile porniseră pe făgașul cel nou, iar cursul lor va deveni ireversibil. O savuroasă recapitulare a perioadei încheiate, cu desele ei convertiri și abjurări, ne oferă C.
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
mintea, și întipărește din părinți în fii tradițiile și obiceiurile. Precuvântarea istoriei moderne a țărilor române este neapărat schimbul portului; țivilizația de astăzi este fapta logică a părăsirei hainilor vechi; ideea nouă a năvălit în țară odată cu pantalonii, și mai strașnici decât năvălirile tătărești: în cât ai scăpăra, au pârjolit șacșâri, șlicuri, mestii, giubele și toată garderoba strămoșască.“ (Studie modovană) Teoria este vizibil tributară punctului de vedere „fiziologist“, cu numeroase adeziuni în epocă, potrivit căruia aparențele induc esența printr-un sistem
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
meu la școală în Botoșăni, la psaltul Iordache, Dumnezău să-l ierte și să-i fie țărâna ușoară, nu să slujă Moldova cu litere străine. De aceea nici cunosc asămine schimonosituri de slove. Prin urmare, fiindcă după două ceasuri de strașnică muncă n-am fost în stare a mă lămuri din adresa de față, apoi rog ca să mi se trimată, odată cu ea, și pe amploiantul ce au scris-o, ca să mi-o citească.“ (Frământări literare cu schimbarea alfabetului, în Ioan Neculce
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
îl vedeau pe uliță, aveau obiceiul - scrie Carlyle - să spună «Eccovi l’uom ch’è stato all’Inferno, iată omul care a fost în Iad!». O, da, - continuă eseistul englez - a fost în Iad; - în Iad destul, în lungă și strașnică durere și în luptă; precum toți ca el desigur au fost. Comediile care apar divine nu se desăvîrșesc altfel. Cugetarea, munca adevărată de orice fel, virtutea cea mai înaltă, nu este oare fiica Durerii? Născută ca din vîrtejul negru; adevărata
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Nistrului o armată de 30 de mii de cazaci, argument în fața căruia nu se putea rezista, așa că s-a făcut nunta la Iași, deși cronicarul zice „mare netocmeală”. Suita „prințului” ciupit de vărsat era formată din oameni pe măsură: băutori strașnici, murdari și brutali iar femeile însoțitoare, druștele, niște bețive proaste, de care râdeau pe față jupânesele din Iași, situație care n-a trecut chiar de tot neobservată . Scenariul și paralela ne servește la înțelegerea mai exactă, la dimensiunea reală, a
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
cunoscută și recunoscută chiar din timpul vieții. Dintre toate aprecierile elogioase făcute de contemporani la adresa lui Ștefan cel Mare să ne oprim asupra celei făcute de istoriograful lui Matei Corvin, italianul Antonio Bonfini: „Era însuflețit pentru lucruri frumoase și mândruăactiv și strașnic în război” și a celei făcute de Nicolae Iorga: „Într-însul găsise poporul românesc cea mai curată și cea mai deplină icoană a sufletului său”. INDICE A Aconnion din Dionysopolis, 29 Ad Mediam, 131 Adam Klissi, 33 Aetius, 10,81
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
cele mai capabile să acceseze fondurile, respectiv capitalele și regiunile occidentale, valorifică mai bine și mai rapid sprijinul comunitar. Mai mult, ultima programare (2007-2013) redă statelor responsabilitatea executării programelor, însă fără garantarea unei politici cu adevărat regionale. Iată un scârțâit strașnic în articulațiile dintre nivelele funcționale ale Uniunii (cf. întrebării 7)! Scârțâit care reamintește de problema formelor fără fond. 9. Care a fost impactul lărgirii către est a UE asupra Europei? "Europa" ca entitate geoculturală, cu toată imprecizia orientală a limitelor
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
mulțimii, nimerindu-mă atât de des c-am jurat să nu mai calc în asemenea înghesuială. Știu că nimic nu egalează „experiența“ trăirii în direct, pe viu și-n full contact, recunosc prioritatea acestei forme de implicare, ba am avut strașnice senzații la Metallica & Megadeth... Dar nu consider mai prejos un spectacol bine filmat, măcar fiindcă ai posibilitatea să revezi orice pasaj, să-l reiei până li se face lehamite vecinilor, să pui stop când se ivește ceva neprevăzut și să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]
-
într-o ortografie fantezistă, buclucașă, dezlănțuită-n invențiuni zgubilitice, de nestăpânit copil bătrân, flămând de mura împarșivită mustos în rugul verde-al frunzăloaicelor lobate reavăn, poftiicios la miezul galb al zarnacadelelor zimțate, răzlețite-n plăpumi și ponoare, râvnitor să râdă strașnic, bubuitor, demiurgic, din foale, din încăperile inimii, din sângele ficatului și-al splinei, din rinichii pișorcoși, din mațul minților nălucindu-i genial pampuște duioase, crudele, virginale... pe urmele voioase, bine întipărite în memorie, ale lui Rabelais. Când au apărut, și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
odată cu începutul secolului XXI. Ele s-ar produce atât de rapid încât noi n-am mai fi în măsură să le percepem, să le judecăm profund și, evident, să le înțelegem. De aceea ar trebui să ni se aplice o strașnică "spălare a creierelor". Ea s-ar face inclusiv prin politica "șocurilor informaționale". Ele numesc, printre altele, difuzarea repetată zi de zi, noapte de noapte a știrilor macabre și grotești: crime, violuri, răpiri, carnagii pe șosele și căi ferate, viruși devastatori
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
ampla acțiune (el avea formula lui) și atunci, până a nu fi prea târziu, a dat o fugă de trei luni la un congres internațional unde și-a făcut publică, în premieră absolută, formula descoperită pe care o ținea sub strașnică pază în dosarul purpuriu cu mențiunea "top secret". În ăst timp, laborioșii cercetători de la I.C.D.C. se dăruiseră cu trup și suflet, zi și noapte, noii descoperiri, cu gândul la următorul Congres al ceaiului din insula Tahiti. Și într-o binecuvântată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
în jurul marelui rond de flori din mijlocul curții, scoțând șuiere ca o locomotivă cu aburi în călduri și refuzând să mă opresc, în ciuda oricăror somații. Ca să vin la masă, trebuia să fiu oprit cu forța și să încasez o corecțiune strașnică. Bătaie mâncam zadarnic și pentru comportamentul meu incorigibil când familia avea oaspeți: săream în întâmpinarea lor, când intrau pe poartă, cu întrebarea gâfâit stereotipă și perfect lămuritoare: „Ce mi-ai adus?“ Nu sosea niciodată cu mâna goală mătușa mea favorită
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
îi oferea întâia adevărată vacanță în viață: „Să nu fac eu nimic, să nu muncesc nimic?“ - repeta copilărește, încântată și uimită, fiindcă maică mea îi interzisese orice activitate casnică, deși femeia era încă în putere: ajunsese ea, între timp, o strașnică gospodină și cu ajutorul soacrei ei, care, când voia, gătea minunat. Cu prilejul acestei vizite la Aiud, mi-a dat totuși un motiv de ciudă. Ordonanța, un băiat pirpiriu, dar drăguț, care până atunci se opusese tentativelor mele particulare, dormea dus
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
cavalerul: un tânăr avocat, frumușel, pornit pe carieră, până la sosirea căruia acordându-mi mie atâta atenție, încât, în naivitatea mea, eram convins că fata mă place, așa că la apariția „dânsului“, care mi s-a părut deranjantă, m-a cuprins o strașnică gelozie, în stare să-mi strice tot cheful. Întâmplare cu atât mai absurdă, cu cât eu simțeam, de fapt, o oarecare atracție față de actuala „slugă“, un june țăran ce ar semăna, în ochii mei de azi, cu Faunul barberin de la
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
primul rând grija de a asigura lui Dumnezeu, în sufletul și în fapta oamenilor, ce este a lui Dumnezeu. O puternică viață spirituală, o dezinteresare măsurată de statul politic și economic, o independență absolută față de încercările lui de imixtiune, o strașnică delimitare a ființei ei, prin reintrarea în legea lui Dumnezeu"29. Filosoful român va face mereu astfel de constatări, indiferent de partidul aflat la guvernare, întrucât toți acești oameni politici sunt reprezentanții unor structuri laice, iar "autonomia cu tutelă"30
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
prietene, și te cutremură! Privește înainte și te bucură!... Vino să construiești biserici alături de noi! Să reconstruim în suflet o Biserică a Enei, hristică și voievodală, vie și nemuritoare, până ce o vom vedea ridicată și aievea, pe locul ei mărturie strașnică a credinței noastre creștine și a afirmării noastre naționale! Fără biserici, fără mănăstiri, suntem [ca niște] venetici. Cine dărâmă biserici, dărâmă însuși argumentul dăinuirii noastre materiale și spirituale pe acest pământ hărăzit nouă de Dumnezeu. Tinere prieten, nu mai ești
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]