955 matches
-
olarului. Doar oalele sau vasele borcan sunt lucrate din pastă ciment, celelalte aparțin unor recipiente din pastă fină, de culoare roșie sau cenușie. Merită să notăm prezența, ca urne, a unor forme deosebit de frumoase, cum sunt castroanele cu trei torți, străchinile, paharul și cele două boluri. La acestea adăugăm bogata gamă de forme și decor a ceramicii descoperite în mormintele de înhumație, din producția locală, dar și unele vase importate, în special amforele romane, caracteristice acestei perioade. Obiceiul de a pune
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
menționăm diferitele forme de vase, care erau așezate ca ofrandă, chiar în mormintele de incinerație. Așa, de pildă, în mormântul de incinerație nr 13 și 14, pe lângă urnă au fost încă trei recipiente din categoria oalelor-borcan, din pastă ciment, o strachină în mormântul nr. 46 și patru în mormântul 47, precum și un bol. În mormântul de incinerație nr. 13 a mai apărut un fragment dintr-un borcan lucrat la mână din sec. II-III d. Chr. Aceeași situație și în mormântul nr.
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
lucrat la mână din sec. II-III d. Chr. Aceeași situație și în mormântul nr. 41 unde a apărut un fragment dintr-o fructieră cenușie lucrată la mână, din sec. II-III d. Chr. În mormântul de incinerație nr. 50, apare o strachină; o bună parte din strachină a fost folosită drept capac. Situația cea mai specifică acestui ritual este reprezentată de un mare număr de recipiente așezate în diferite părți ale defunctului. Cele mai frecvente sunt folosite zonele de la cap și picioare
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
II-III d. Chr. Aceeași situație și în mormântul nr. 41 unde a apărut un fragment dintr-o fructieră cenușie lucrată la mână, din sec. II-III d. Chr. În mormântul de incinerație nr. 50, apare o strachină; o bună parte din strachină a fost folosită drept capac. Situația cea mai specifică acestui ritual este reprezentată de un mare număr de recipiente așezate în diferite părți ale defunctului. Cele mai frecvente sunt folosite zonele de la cap și picioare. Uneori apar și în zona
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
necropolei. Cele mai numeroase vase folosite ca ofrandă sunt oalele borcan, lucrată la roată, din pastă zgrunțuroasă, zisă ciment, descoperite în mormintele: 7, 11, 14, 17, 20, 21, 22, 24, 28, 33, 44, 48, 58, 60, 64, 66, 68, 71; străchinile: M. 7, 11, 17, 24, 28, 33, 44, 48, 64, 68; cănile: M. 1, 7, 11, 14, 43, 44, 53, 59, 90; castroanele cu trei torți: M. 24 și 31; ulcioarele: M. 24, 31; bolurile: M. 11; vasele cu două
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
unor tipuri de vase deja cunoscute, cum sunt: castroanele cu trei torți, care cunosc acum, motive noi decorative, imprimate sau lustruite, cănile cu gâtul înalt-cilindric, cu corpul fațetat, gura trompetiformă, unele din ele foarte elegante, ulcioarele, vasul cu două torți, străchinile decorate, precum și noile forme de amfore romane de import. Toate aceste elemente noi configurează o cultură materială aparte, care o separă net de ceea ce am cunoscut în etapa anterioară, secolele II-III d. Chr. Această schimbare înseamnă și o nouă populație
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
și o nouă populație, care se individualizează și prin producția ceramicii. Consemnăm, de asemenea, dispariția tipului de amforă romană fusiformă, din pastă nisipoasă gălbuie sau albicioasă, frecventă în etapa anterioară. Deși unele forme rămân aproape neschimbate, ne referim aici la străchini, care sunt mai dificil de transformat, multe din ele capătă elemente noi, printre care, o formă bitronconică în care partea superioară este mai înaltă, diferite motive decorative noi, oferite de spațiul mai larg al părții superioare a tipului de vas
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
avut ca urnă vase- borcan din pastă-ciment, trei au avut câte un castron cu trei torți, unul a avut ca urnă un pahar cenușiu, lucrat la roată, unul un bol cărămiziu și două morminte au avut ca urnă câte o strachină cenușie. Mormintele de înhumație au avut, în general, un inventar mai bogat și mai variat, 34 din cele 88 de morminte de înhumație au avut ca inventar ceramică. Unele dintre acestea au avut și câte 9 recipiente, altele mai puține
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
mărgele, cercei, brățări, pandantive (căldărușă din fier și o piesă din argint) și un fragment de monedă. Ceramica, de asemenea, este diversificată și mai numeroasă, cuprinzând cele trei tipuri: lucrată la mână, în special vase-borcan, lucrată la roată (vase urnă, străchini, căni, fructiere, amforete carpice) și de import (amfore romane), la care se adaugă câteva oase de animale, depuse ca ofrandă, sau unele pietre. Referitor la rituri și ritualuri de înmormântare, situația este, așa cum notam mai înainte, destul de asemănătoare cu cea
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
ați auzit voi ca vreun popă să se sinucidă? Doamne ferește!. Având constant de-ale burdihanului și fiind agățat ferm cu o sforicică invizibilă, de chiar brăcinarul Domnului de Sus, mai degrabă auzi prin presă cum a călcat strâmb prin cele străchini, cu vreo preacredincioasă, încurcându-se prin cele pidosnice, cu persoane de același sex ori, cum a snopit în bătaie vreun nenorocit, care a îndrăznit să treacă pe terenul bisericii, sau lucru de ultimă oră, își fac radiouri și televiziuni cioplite
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
pictată înainte de ardere, ocupă un loc special în cadrul expoziției. O pondere deosebită o are ceramica de uz comun și cea pictată bi și tricrom cu motive spiralice și geometrice, reprezentată prin: vase mari de provizii, vase piriforme, vase cu suport, străchini, castroane, amforete, pahare, polonice, capace etc. În epoca eneolitică începe să fie cunoscută și metalurgia aramei, din care se confecționau obiecte de mici dimensiuni (ace, obiecte de podoabă, dar și obiecte masive (topoare de tip Vidra sau cele cu brațe
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
piesele cele mai importante amintim tezaurul de obiecte de podoabă din aur descoperit la Răcătău, încadrat în cultura Monteoru, epoca bronzului mijlociu, și care a aparținut probabil unui șef de trib. În expoziții sunt prezentate obiecte de ceramică (vase borcan, străchini, unelte și arme din bronz (topoare cu manșon, celturi, lame de cuțit, pumnale, vârfuri de lance, precum și obiecte din piatră (topoare, măciuci și cosoare etc.Ă. Prima epocă a fierului - Hallstatt (sec. XII-mijlocul sec. V î.Hr. este ilustrată prin descoperirile
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
vase-borcan ornamentate cu linii vălurite și incizateă. În expoziție sunt expuse și unele obiecte de factură bizantină, respectiv un tipar din sec. Pentru această epocă (medievalăă, în expoziții sunt prezentate următoarele materiale arheologice: ceramică de uz casnic (pahare, cupe, pocale, străchini, căni, castroane, capace, ulcioare, vase-borcană, ceramică ornamentală decorativă de interior și exterior (cahle cu motive geometrice, vegetale, figurative, reprezentări de cavaleri medievali, reprezentări heraldice - inclusiv stema Moldovei etc., smălțuite și nesmălțuite; discuri și triunghiuri ornamentaleă, obiecte de podoabă (inele, cercei
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
mâhnire am băut eu toată sticla și nu m-am mai atins de țuică două luni de zile. Vrei să mănânci ceva? Am mâncare de ciuperci uscate de astă vară și friptură de iepure. Nu mai așteptă răspunsul. Aduse două străchini de lut pe care le puse pe masă. Străinul dădu paharul de țuică pe gât dintro mișcare apoi mâncă un timp în tăcere. Întrebă într-un târziu... - Dumneata stai singur aici? - Singur. Dacă nu m-am însurat când trebuia, cred
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
o sticlă de vin, în camera ceea nu mai eram decât eu și omul acela.Tăcerea se înstăpânise grea și doar o muscă intrată între cele două geamuri ale ferestrei se zbătea cu un bâzâit agasant. Străinul trase în fața sa strachina și se apucă să mănânce tacticos folosind tacâmurile cu dexteritate și eleganță. Murgoci se sprijinise de colțul sobei și se uita la el cu o curiozitate nedisimulată. Cine mai știe unde-i zburau atunci gândurile. Ușa se deschise brusc, se
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
plece, dar deodată se întoarce spre tata și cere să-i dea niște ardei la oțet. A scos tata un borcan de ardei la oțet și i l-a pus în față. A pescuit Costică Tănase cu lingura vreo o strachină de ardei pe care-i cărăbănea așa cu pumnul la gură. După aceea parcă a înlemnit, s-a sprijinit de perete și a pornit să sughițe. Stătea acolo drept ca un par și sughița. Noi copiii ne-am cam speriat
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
unor fapte săvârșite de alții, pe care și le atribuiau fără drept de discuție, asigurându-și în felul acesta o poziție onorabilă în fața ascultătorilor. Spre exemplu, povestea petrecută cu secole în urmă într-un vechi han cu musca căzută în strachina cu ciorbă a unor călători străini în care hangiul, ca să salveze prestigiul hanului, a înghițit-o asigurându-i pe consumatori că nu era decât simplu zarzavat, a auzit-o din gura mai multor ospătari bătrâni de seama lui, fiecare din
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
ale acestui cărturar robit pasiunii pentru istoria poporului român.” își găsiseră locul nimerit , într-o pitorească devălmășie, pe rafturile, polițele, măsuțele , prichiciurile și pe pereții lungilor culoare muzeistice luminate de opaițe, candele sau vr-un bec pricăjit: ulcioare, ulcele, oale, oloaie, străchini și străchinoaie, zeități, lame de silex și felurite unelte și obiecte din ceramică, multe reconstituite din cioburi și ipsos. Alături de ele se înșirau uitate scule și lucruri gospodărești, ragile, piepteni, melițe, chiuie, căușe, coveți, covățele, talgere, tigve , linguri, polonice, scafe
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
culturii Noua. Tot aici au fost găsite și resturi de vase dacice executate din pastă grosieră sau nisiposă, decorate cu brîuri orizontale alveolate aparținînd Hallstatt-ului tîrziu. Din perioada feudalismului dezvoltat ( sec. XVII -XVIII) au fost recoltate mai multe resturi de străchini din pastă nisipoasă; Curtea lui Gh. Luiuz se află în același sector al satului, la 50m. spre nord de cea a lui C. Rotaru. Aici au fost găsite resturi de vase lucrate din pastă grosieră cu pleavă, din neoliticul timpuriu
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
se află în același sector al satului, la 50m. spre nord de cea a lui C. Rotaru. Aici au fost găsite resturi de vase lucrate din pastă grosieră cu pleavă, din neoliticul timpuriu și aparținînd culturii Noua, precum și resturi de străchini cu marginile arcuite și de urne mari din pastă cărămizie din perioada Hallstatt-ului; în curtea lui N. Tăcuțeanu, tot din sectorul central al satului au fost găsite fragmente de urne bruncenușii cu exteriorul negru, împreună cu resturi de vase mai mici
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
cu marginile arcuite și de urne mari din pastă cărămizie din perioada Hallstatt-ului; în curtea lui N. Tăcuțeanu, tot din sectorul central al satului au fost găsite fragmente de urne bruncenușii cu exteriorul negru, împreună cu resturi de vase mai mici, străchini cu marginile arcuite spre interior și fusaiole de argilă, din perioada Hallstatt-ului; Căminul Cultural. Din curtea Căminului Cultural au fost culese mai multe fragmente ceramice aparținînd sfîrșitului epocii bronzului și culturii Noua, precum și fragmente de urne mici cu exteriorul negru
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
aparține culturii Noua; Curtea lui I. Ciocoveanu. Aici au fost descoperite mai multe fragmente ceramice și un percutor de silex, aparținînd culturii Noua; în curtea lui C. Roșu, din partea de nord a satului au fost găsite resturi de oale și străchini din pastă brună și cenușie, cu decoruri din dungi aplicate cu rotița dințată, precum și resturi de cahle, olane de sobă, mărgele sticloase și zgură metalică, provenite din sec.XVII -XVIII. Curtea lui I. Furnică.Tot în sectorul Nordic al satului
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
Secolele I - II e.n. sînt reprezentate prin resturi de amfore mari grecești din pastă roșcată, iar sec. III printr-un fragment de mănușă de amforă din pastă cretoasă gălbuie. Din perioada începutului epocii migrațiilor au fost identificate resturi de oale, străchini și castroane lucrate la roată din pastă fină cenușie, un brăzdar lucrat din fier, o fusaiolă bitronconică și o mărgică. De la sfîrșitul sec. IV și începutul sec.V provin mai multe resturi de vase lucrate la roată din pastă impură
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
-ți cumpăr una ca s-o ai de purtat. ,,Dăinuiri dăneștene“ - Editura Junimea 1977 Soției mele, Eugenia Buraga Muiere, muiere... Fu zgăul tău leagăn vlăstarelor noastre... Fu mreajă prea înmiresmată zvîrlită în calea simțurilor mele... De sîrgul ciolanelor tale o strachină veche se umple cu bruma poftită la ceasuri cînd vlaga din trup - încercată - sleiește... Spre dînsa mă cheamă un zvon legănat între buzele tale... Ce vînturi nebune mă mai frămîntau fără tine... Vîslire în sec este viața stigheră... Tot harul
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
și întețirea focului în sobă, se folosea de un băț din lemn de corn, ușor și îndemânatic. Acest băț era pentru mama un instrument indispensabil și multifuncțional. Cu el arunca după câinii, pisicile și găinile care dădeau iama prin oale, străchini și alte ustensile folosite la gătit, cu el lua în primire vitele când veneau de la cireadă, cu el intervenea pentru a tempera hârjoana sau certurile dintre noi, copiii, când acestea luau proporții, și tot cu el miluia pe acela dintre
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]