1,841 matches
-
dârzenie când îl ascultau pe domnul doctor - un bărbat bine legat, de statură mijlocie, îmbraăcat într-un costum subțire de vară de culoare gri - povestind cu vocea sa baritonală despre bunii noștri strămoși care ne-au lăsat moștenire comună: graiul, straiul, limba ce-o vorbim de care trebuie să avem grijă să nu se strice cu cuvinte venite de aiurea, despre tradițiile noastre,despre sărbătorile cu ritualurile lor specifice, despre bătăliile importante date de-a lungul istoriei care ne-au permis
FOCUL DE TABĂRĂ de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369830_a_371159]
-
durerilor! Și dă-ne prin Duhul eliberare! Baia Mare, 14 iunie 2016 Harpa Harpa mi-e plină de cânturi. Ochii privesc răsăritul. Buzele pline-s de versuri. Inima-mi atinge zenitul. Pleoapele bat pe umăr de vânt. Și visul e-n straie de stih. Cu ruga spre ceruri m-avânt, Și mă închin cu suflet smerit. Aduc slavă-n veci cu versuri, Cu cânturi din suflet cântate. Tatălui Sfânt Cel din ceruri, Ce veșnic e a mea cetate. Mi-e inima o
VARA CA UN POEM de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370024_a_371353]
-
apostoli puterea, harul și curajul să propovăduiască Sfânt Cuvântul Sau până la marginile lumii și la sfarsitul veacului. Astfel Sfanțul Duh le deschide ochii apostolilor și sfinților săi să vadă darurile împărăției cerești, adevărul revelat prin simboluri și metafore, învesmântat în straiele luminoase ale expresiei poetice, simple și înțelepte. Că oricine are urechi să audă și oricine are ochi să vadă. Poezia Sfanțului Efrem este mai mult devotional-liturgica decât abstract filozofica și teologica, desi învățătură divină este îngemănata estetic și etic sub
HARFA SFÂNTULUI DUH de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370019_a_371348]
-
în etern. Îngenuncherea eului deșert Și-n lepădarea tainică de sine, E ca o înviere a trupului întreg La o viață nouă plină de iubire. Îngenuncherea într-o închinare Cu-ntreagă viață aici de muritor, E îmbrăcarea în ale nunții straie Așteptând un drept Judecător. Cluj Napoca 21 februarie 2016 Referință Bibliografică: Se-mpletesc anotimpuri / Marina Glodici : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1878, Anul VI, 21 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Marina Glodici : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
SE-MPLETESC ANOTIMPURI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1878 din 21 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370088_a_371417]
-
Am dăltuit DREPTATEA la Sarmizecetusa Brodând-o cu-ADEVĂRUL luminii din văpaie, PUTEREA de-a învinge am dat-o la bătaie Lui Mircea și lui Ștefan, să fie călăuza Viteazului Mihai, s-o ducă pân' la Cuza, Să-mbrace alte straie! Mergi, dar, copil stingher, în lumea ta de vise Și află dacă lumea-i așa cum mi-am dorit ! Dacă din verde firul s-apleacă-ngălbenit E semn că pe acolo se strâmbă zile scrise, Că firu-ngălbenit așteaptă mâini deschise, S-așteaptă răsădit
CĂLĂTORIND NOCTURN PRINTR-O LUME de VIRGIL URSU în ediţia nr. 1673 din 31 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370315_a_371644]
-
să bea vinul. Trecu un alt timp în tăcere. Toți cei prezenți priveau către Matan și Maydan. Dintr-o dată Matan luă pocalul și goli conținutul acestuia până la fund. La fel făcu și Maydan. -Acum e bine, spuse Hasim scoțând din straie o mică sticluță. Aici în această sticluță se află antidotul, continuă el ridicând mâna cu micul recipient în care se ghicea un lichid. Și acum spuneți cine v-a trimis și ce înțelegeri ați făcut! Aveți la dispoziție puțin timp
AL SASELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370308_a_371637]
-
mugurii grăbiți împodobesc cohortele de Sfinți din sufletele dalbe: Floare lângă Floare. Literele sfinte țes slova divină ca-n Psaltiră, ruga, cerul necuprins. Sfintele oseminte odrăslite-n tină, Glia strămoșească pururi au aprins: Candelele Cerului-Grădină. Gătite-n surâs și-n straiul frumos literele grăiesc divinul: MARIA! N-au stat niciodată atât de duios decât în rostirea Domnului Hristos ce-a brodat cu ele VEȘNICIA. Cu ele încep să rostesc gândurile primenite-mireasă. cu sufletul scriu Poemul domnesc al literelor sfinte, Hrisovul Crăiesc-
CINSTIREA FECIOAREI MARIA ÎN SLOVA MARILOR POEŢI CREŞTINI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370423_a_371752]
-
Am dăltuit DREPTATEA la Sarmizecetusa Brodând-o cu-ADEVĂRUL luminii din văpaie, PUTEREA de-a învinge am dat-o la bătaie Lui Mircea și lui Ștefan, să fie călăuza Viteazului Mihai, s-o ducă pân' la Cuza, Să-mbrace alte straie! Mergi, dar copil stingher, în lumea ta de vise Și află dacă lumea-i așa cum mi-am dorit ! Dacă din verde firul s-apleacă-ngălbenit E semn că pe acolo se strâmbă zile scrise Că firu-ngălbenit așteaptă mâini deschise, S-așteaptă răsădit
VENIM DE UNDEVA ȘI MERGEM NICĂIERI ?! de VIRGIL URSU în ediţia nr. 1849 din 23 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370453_a_371782]
-
atât de autoare cât și de traducătoare), se evidențiază dragostea față de locurile natale (În satul meu bătrân, Prin gura timpului și altele), dar și de obiceiurile strămoșești ale acestor locuri, ceea ce face ca adesea să îmbrace momente ale copilăriei în straiele și manifestările specifice sărbătorilor de atunci: „Uneori,/ clipele vor/ să se întoarcă/ în timp,/ să se vadă,/ din nou, copile,/ jucând,/ cu foc și drag,/ la hora de Crăciun,/ din satul/ de-altădat’./ Feciorii/ le furau/ câte-un sărut,/ aprobat sau
VERSURI IZVORÂTE DIN SUFLET de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370446_a_371775]
-
compoziție ornamentală, acest stil se împletea armonios cu unele elemente din Renaissance-ul italian și cu procedee specifice românești. Clădirile în stil brâncovenesc și neoromânesc le-a recunoscut ușor după frumusețea și ornamentele care aminteau de podoabele portului popular românesc, de straiele țăranilor din satul său dar și după coroanele masive și semirotunde, care le uneau. Clădirea impunătoare a Primăriei a fost construită în Piața Centrală a Cernăuțiului în 1847, în stilul clasicismului târziu. Din Piață, de-a lungul străzii Română, la
DRAGOSTE DE CERNĂUȚI de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1596 din 15 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/370394_a_371723]
-
din 28 mai 2017 Toate Articolele Autorului E-atâta lumină în neanturi adaos Și-atâtea tăceri răzemate de astre Strunite-n orbite, planete fiastre, Par note pictate, pe rune, în haos. Le văd cum valsează, la stea iau aminte Și straiul își schimbă, de noapte ori zi, Pun negru pe-azururi la ceasuri târzii, Sunt raiuri vieții și tot ei morminte. Decor fascinant Demiurgul așează Estrada e plină, actori neștiuți Cerșesc ajutor de la îngerii muți, În fracul lor alb cu știuta
MENESTREL PRIN LUMI STELARE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2340 din 28 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370550_a_371879]
-
deși credeam că mă vei găsi în plumbul Senei ca Shiva de la Ellora într-o fragilă încercare pîndind vorbe goale în ochiul pădurii răul acela de care îmi aduc aminte mereu la trecerea unei păpădii mari cît un templu în straie albe prin cartea lui Milan Ryzl, numai fantomelor tale lăuntrice le sînt de ajuns zilele gîndului într-o selvă obscură și solitară din care creșteau pietre și aripi bătute în cuie, semnale de alarmă strivite fără motiv sub flecurile pantofilor
LUMINIŢA CRISTINA PETCU [Corola-blog/BlogPost/369176_a_370505]
-
ascult încă pașii în tîmplele taledeși credeam că mă vei găsi în plumbul Seneica Shiva de la Ellora într-o fragilă încercarepîndind vorbe goale în ochiul păduriirăul acela de care îmi aduc amintemereu la trecerea unei păpădii maricît un templu în straie albe prin cartea lui Milan Ryzl,numai fantomelor tale lăuntricele sînt de ajuns zilele gînduluiîntr-o selvă obscură și solitarădin care creșteau pietre și aripi bătute în cuie,semnale de alarmă strivite fără motivsub flecurile pantofilor de antilopă,autohtoni desigur altor
LUMINIŢA CRISTINA PETCU [Corola-blog/BlogPost/369176_a_370505]
-
pentru câteva secunde mută de uimire ,dar în același timp de spaimă. Figura aproape apocaliptică a măicuței ,apărută de nicăieri , îi provoacă fiori pe care-i simte coborând apăsat pe șira spinării . - Irina ?! Ce faci aici ?! Și ce-i cu straiele astea oribile ? - Nu te-ai putut abține, nu ? A trebuit să mi-l iei și pe el ca și pe celălalt - Din moment ce ai plecat fără niciun cuvânt ,am înțeles că nu-l mai vrei ! - Așa ai crezut ? Tu,prietena mea
VIAȚA LA PLUS INFINIT (16) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1869 din 12 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369321_a_370650]
-
în groapă; că Hristos, sculându-Se din morți, începătură celor adormiți S-a făcut...” - Este grozav de frumos și de încurajator! Nu-i așa? - Într-adevăr. Și frumos și încurajator. Așadar, acum când toți ne pregătim să ne primenim în straie de bucurie, când Hristos ne cheamă: “Veniți binecuvântații Părintelui Meu și moșteniți Împărăția care v-a fost gătită vouă de la facerea lumii” (Matei 25, 34), prinși ca Adam de brațul biruitor al Domnului să căutăm spre veșnicie și să cântăm
CÂTEVA GÂNDURI SINCERE, IMPRESII MĂRTURISITOARE ŞI IDEI APOLOGETICE DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369218_a_370547]
-
cu obrăznicie hotarele. Menirea voastră este acolo și nu după comori blestemate cu care să-i îmbogățiți pe hapsânii din neamul boieresc. Ca din senin, o pală de ceață se apropie de ei și se transformă într-o doamnă în straie împărătești. - Vezi, draga mea, zâmbi contele, ei sunt urmașii mei. Probabil au sosit ca să-mi transmită salutul cuvenit din partea lui vodă! Sau vrăjmașul este prea numeros și ați venit să-mi cereți ajutorul...!? - Domnul meu, sunt cam speriați pentru așa
XII. CASTELUL LUI DRACULA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369401_a_370730]
-
hibernal să fie salvate. Iar vântul năpraznic străbate prin natură, să spulbere vise din trecutele iubiri. Dragostea își pune doruri în aventură, nostalgia vieții să le ducă-n amintiri. Pe natura pustie va stăpâni gerul, prin Iarna ce vine în straie de mireasă, când peste orizonturi se coboară Cerul și nesfârșita zare ține loc de casă. Dar viața își lasă iubirea-n anotimpuri, cum în clepsidra timpului a fost menită. În primăveri să renască în alte chipuri, când de căldura Soarelui
PASTEL DE TOAMNĂ de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1371 din 02 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369473_a_370802]
-
deformate prin intervenții, încă de la naștere, greoi la mersul pe jos, dar neîntrecuți călăreți, trăindu-și aproape întreaga viață în șa, de o cruzime fără margini, având fața brăzdată de cicatrici pentru a nu le crește părul, cu un singur strai toată viața și acela nespălat, nu erau deloc războinicii pentru care să trebuiască să înveți mersul astrelor sau dihotomia viață-moarte. Prin urmare conducătorii acelor vremuri erau de cele mai multe ori analfabeți (Carol cel Mare semna cu ajutorul unui șablon). Abia după secolele
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369418_a_370747]
-
Acasa > Literatura > Copii > ÎNTREBĂRI Autor: Mariana Stoica Publicat în: Ediția nr. 1879 din 22 februarie 2016 Toate Articolele Autorului -Ce poate face-un fulg de nea? -Să-mbrace pomii-n strai curat Și-o poveste dac-ar vrea Să spună de Pruncu-Împărat. -Ce poate face-o rândunică? -Să ne aducă primăvara, În suflet o speranță mica Parfum de pomi în floare,seara. -Ce poate face un bob de grâu? -Un bob
ÎNTREBĂRI de MARIANA STOICA în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370668_a_371997]
-
de puteri înnodate de Ninurta. Acoperit cu păr îi este trupul, cu belșug de părea o femeie. Are o claie de păr stufoasă ca spicele secerate. Și nu știe ce sunt oamenii, nici cum trăiesc oamenii. Cât despre veșminte, poartă straie ca ale zeului Sumukan...”. Ghilgameș îi trimite una dintre cele mai frumoase curtezane din suita sa: Fiica plăcerii își dezvălui sânii, Se despuie, farmecele să-i stăpânească; fără sfială îi sorbi răsuflarea, își lepădă veșmintele și trupul lui o acoperi
”AMARNIC GHILGAMEȘ MI-L PLÂNSE PE ENKIDU” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2131 din 31 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370721_a_372050]
-
-o un proroc! Mai spuse el arătând locul din care venise. -Și cum arăta acel proroc copile, întrebă un alt bărbat, ridicându-se pe un cot, din bivuacul său. -Păi era îmbrăcat ca un păstor, căci avea un rând de straie albe de lână lungi până în pământ și avea și o cârjă în mână, atât de mare, răspunse copilul arătând cu mîna înălțimea. -Hei! exclamă un bărbat care ieșise dintr-un cort și se ridicase în picioare. Povestește de la început ce
AL DOISPREZECELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369513_a_370842]
-
dintr-o dată de la turmele noastre și ne-a trezit. -A înviat! ne-a spus el, Iisus învățătorul a înviat! Apoi copilul ne-a povestit întâlnirea sa cu un bătrân care arăta ca un proroc, având un toiag în mână și straie de lână albe până în pământ și care i-a spus că Iisus din Nazaret a înviat și că se va arăta mai multor ucenici în Galileea, iar dacă vom merge îl vom vedea acolo și noi. Apoi am venit și
AL DOISPREZECELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369513_a_370842]
-
trezim cu-nfrigurare Cu ochii privind în soare. Ne-amintim că-n alte timpuri Ne credeam eterni și puri Și iubeam fără măsură Toată seva din natură. Iar când lemn ne-a trebuit, L-am ales, l-am șlefuit În strai nou l-am îmbrăcat Ba mai mult, l-am și cântat! Bistrița învolburată Ne-aducea lemnul odată Dar acum, după verseturi, Ne aduce numai PET-uri! de Gabriel Todica Foto: tablou de Gabriel Todica 29.06.2015 Referință Bibliografică: Plutaș
PLUTAŞ PE BISTRIŢA de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369771_a_371100]
-
țin Capetele aplecate. Fără vlagă se ițesc, De sub păpușoi, bostanii, Vrăbiile ciripesc, Vântul scutură castanii. Se întinde și în crâng Toamna blândă, fermecată, Fluturii în vii se strâng, Unde-i poama parfumată. Măcieșii, cu năduf, Se dezbracă-n deal de straie, Să își spele finul puf, O gutuie cheamă-o ploaie. Ultimele berze trec, Gâfâind pe bolta rece; Un harbuz bătrân și sec Le-ar urma, dar cum să plece? Referință Bibliografică: TOAMNĂ / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
TOAMNĂ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1680 din 07 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/368103_a_369432]
-
vegheau” vorbește despre misiunea noului născut pentru perpetuarea binelui. Atunci când va veni vremea, părinții, ca și strămoșii: „Spre infinit călătorind,/ Înstrăinați și fără dor,/ Vor ști, doar, c-au murit iubind/ Și că prin mine nu mai mor”. Îmbrăcate în straiele unor inedite și frumoase metafore, deslușim adesea și confesiunile poetei discrete și pline de candoare: „La fereastra unui suflet,/ Se aude, în surdină,/ Serenada unui zâmbet,/ Sub un cer cu lună plină.// Din cotloanele tăcerii,/ Se ivesc ca dintr-un
POEZII CU INIMĂ CURATĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1931 din 14 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368201_a_369530]