802 matches
-
aduce coloniști din țerele vecine și a-i aședa pe moșia Episcopiei Cârligați”, de la Sud de actualul oraș; pentru ca, puțin mai târziu, Antonie Ruset, la 1676, să îngăduie, printr-o altă carte domnească, Episcopului Sofronie „a-și chiema o(aămeni streini de altă țeră, din țera Turcească și din țera Muntenească și din țera Ungurească și din țera Leșească și din partea Cazăcească. Și despre alte părți hie ce limbă vor hi, să aibă (voie ă a veni și a se strânge
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
despre alte părți hie ce limbă vor hi, să aibă (voie ă a veni și a se strânge câtu de mulți”, și a se așeza pe o „Siliște din Crețești, ce este pe Lohan la ținutulu Fălciului”. Naționalitatea acestor oameni streini de altă țară, ne-o precizează și mai mult cartea Domnitorului Mihail Racoviță, din 11 mai 1720, prin care Episcopul Iorest și Ispravnicul său sânt: „volnici a chiema omeni streini din olatul Turcesc... până în 12 oameni, să fie poslușnici Sfintei
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
ce este pe Lohan la ținutulu Fălciului”. Naționalitatea acestor oameni streini de altă țară, ne-o precizează și mai mult cartea Domnitorului Mihail Racoviță, din 11 mai 1720, prin care Episcopul Iorest și Ispravnicul său sânt: „volnici a chiema omeni streini din olatul Turcesc... până în 12 oameni, să fie poslușnici Sfintei Episcopii” O carte asemănătoare capătă la 2 martie 1757 și Episcopul Inochentie. Fără îndoială însă, că cea mai sigură dovadă despre existența precisă și destul de numeroasă a elementului bulgăresc la
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
încă: chiar în cuprinsul tuturor mahalalelor de atunci (care s-au păstrat până aziă, Plopeni, Broșteni, Răești și Corni, el semnalează prezența Bulgarilor cred, atunci când scrie: „mestecați poslușnici cu târgoveți”. Spun aceasta, deoarece am văzut mai sus, că între oamenii streini aduși de către Episcopii de Huși, anterior, unii, și poate cei mai mulți erau aduși din țara sau olatul turcesc. Și se știe că cel mai grozav au avut de suferit, de pe urma stăpânirii turcești, bulgarii, care, bucuroși, că în Țările Române găsesc liniște
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
în acest timp, avem și informația din 1806, prin care aflăm că Episcopul Meletie a adus și așezat pe moșiile Episcopiei de aici, și care moșii treceau în parte și peste teritoriul actualului oraș, nu mai puțin de „40 oameni streini de peste hotar”. Iar într-un hrisov dat la 13 Iunie 1813 Episcopiei de aici, de către Domnitorul Scarlat Calimachi, se spune între altele, că: „adunarea târgului acestuia este acum mai multă”. În legătură cu înmulțirea aceasta a adunării târgului, Episcopul Melchisedek precizează: „în
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
și Statele Unite; 2) că prin această convenție se instituiau pe teritoriul României legi, notari și tribunale germane. Lahovary a spus că această convenție cu Germania merge chiar mai departe decât vechile capitulațiuni ce aveam cu Turcia și era mai favorabilă streinilor decât însăși convențiunea ce aveam cu Italia și care, din toate câte încheiasem, era cea mai aspră pentru noi. [comitetul de salut public] Această chestiune a convenției consulare mărește agitațiunea politică și înverșunarea opoziției. Duelurile, bătăliile și amenințările se succed
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
electorală. Cei dintâi cari s-au arătat accesibili ispitelor guvernamentale au fost tinerii de la Epoca, adică Nicu Filipescu. Platforma erea: eliminarea treptată a tutulor elementelor liberale din blocul fostei „opoziții unite“ și reconstituirea vechiului partid conservator pur de orice amestec strein. Nicu Filipescu, în Epoca, a scris un articol agresiv împotriva lui Nicolae Fleva și Gheorghe Panu, articol intitulat: „În contra oamenilor populari“. Fiindcă oamenii cei mai populari din blocul opoziționist erau liberalii, conservatorii întreprind să-i anihilieze, unul după altul. La
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
și simpatia și sprijinul lui Ion Brătianu. De cealaltă parte, C.A. Rosetti, Nicolae Ionescu, Nicolae Fleva, Gheorghe Cantili, Tache Giani, Petre Grădișteanu, Mișu Skina. Cei dintâi susțineau că atacurile la persoanele private, calomnii și atacurile la Rege și suveranii streini să fie judecate de tribunalele ordinare, iar Rosetti cerea ca toate delictele de presă să fie judecate de jurați. Camera, votând în contra părerii lui Rosetti, acesta demisionă din Cameră urmat de partizanii săi. Din ceasul acela partidul liberal, lipsit de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
al său și-a omorât soția și copiii. Dar jurații l-au osândit și a primit pedeapsa muncii silnice pe viață. Plecând Brătianu la Congresul din Berlin, C.A. Rosetti este numit mi nistru de Interne; imediat în unele ziare streine apar articole alarmiste ce spun că Rosetti este un revoluționar anarhist. Aceasta spre a scáde influența delegației române la Congres. La București se aștepta cu înfrigurare rezultatul tratativelor de la Berlin. Tot soiul de versiuni circulau. Din spirit de opozițiune, conservatorii
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
succes real. Altfel Teatrul Național e jos de tot: se joacă melodrama Don Juan de Marana și feeria Fata aerului. Teatrul e întotdeauna gol pe trei sferturi, iar în loji niciodată nimeni. Dacă n-ar fi închirierile teatrului la trupele streine și balurile mascate, actorii ar muri de foame. Dar iată că sosește și marele tragedian Tommaso Salvini, rivalul lui Rossi. Întâia lui reprezentațiune este Moartea civilă. Succesul lui Salvini e mare, dar amintirea lui Rossi n-a putut-o doborî
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
erea cel dintâi posesor de grajd, caii lui câștigau cele mai multe premii. Numai când, mai târziu, apăru Alexandru Marghiloman, steaua lui începu să pălească. Nevoia de a crea în țară o fabrică de hârtie începe să fie simțită. Prea eream tributari streinilor pentru acest articol de întâia trebuință. La începutul lui 1880, un comitet face apel la public spre a subscrie pentru înființarea unei asemenea fabrice. Comitetul este format din: C. Porumbaru. I.V. Socec, P.S. Aurelian, G. Dem. Teodorescu, dr. Carol Davila
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
lei pe lună, cât pentru faptul că a primit și pensiunea ce ar fi trebuit să primească de la 1868 la 1880, dar pe care o refuzase atunci. La sfârșitul lunii mai, C.A. Rosetti trimise lui Vasile Boerescu, ministrul Afacerilor Streine, o scrisoare în care îi spune cum că cel din urmă dintre Văcărești, poetul Văcărescu, i-a încredințat sabia lui Tudor Vladimirescu. Rosetti spune în scrisoarea sa că astăzi această sabie nu poate fi decât a națiunii, de aceea o
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
ruși se afla în țară, la Iași erea doctorul evreu Russel, care desfășura o mare activitate revoluționară, iar în București mulți nihiliști ereau adăpostiți. Guvernul luă imediat măsuri și operă numeroase arestări. Apoi Parlamentul votă legea care autoriza fixarea domiciliului streinilor și chiar expulzarea. Această lege provoacă o mare mișcare de protestare, dar toată lumea conștientă înțelegea că legea este impusă de Rusia. Atacat din toate părțile cu violență, amenințat cu moartea, neputând compune un minister după dorința sa spre a prezida
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
petreceri aristocratice Teatrul Național șchiopăta mereu. Publicul nu venea la Teatrul Național. Înalta societate nici nu vrea s-audă de piesele și de actorii români. Femeile din aristocrație nici nu prea știau românește, toată educația lor, tot sufletul lor era strein. Ochii și mintea și inima lor ereau pironite asupra Parisului. Această elită, înstrăinată de neamul ei, vorbea, scria, citea, cânta și petrecea franțuzește. O greșală de limba franceză în această societate era discalificarea și ridicolul pentru vecinicie. O greșală de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
pe răspunderea mea. După masa de seară, jucam cărți, făceam o partidă de chemin-defer. Re gulat Luca ne câștiga pe toți. Dar cum vedea că norocul i s-a oprit și îndată ce-și făcuse porția, se scula, scotea pe streinii din odaie și ne încuia, spunându-ne: — Regulamentul închisoarei!... Peste ora 9 nu mai pot lăsa ușile deschise. Noi râdeam și înghițeam. Dealtfel eream serviți de minune. Aveam nu mai puțin de trei servitori. Un grec, osândit nu știu pentru
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
acest popor. El a știut să-și apere țara și drepturile, menținându-și aspirațiunile sale în cercul putinței și în limitele însemnate de pozițiunea sa geografică. Zdruncinată prin luptele interioare, națiunea română a alergat la principiul Unirii și a Principelui strein, ca la singurul liman de scăpare, ca la singurul mijloc de consolidare și prosperitate. Astăzi, când această dorință este îndeplinită prin abnegarea, persistența și prudința românilor, precum și prin solicitudinea Curții Suzerane și a înaltelor Puteri garante - astăzi, în sfârșit, când
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
ce trebuie să rezolvăm. Țara a intrat într-o stare normală. Un guvern monarhic constituțional este așezat. Să stăruim dară cu toții ca prin leala și sincera aplicare a principiilor acestei Constituțiuni ea să poată produce binefăcătoarele ei roade. Domni deputați! Strein la orice lupte, trecutul pentru mine nu consistă decât în faptele cele frumoase ale acestei națiuni. Cu această sacră avere, toți întruniți vom putea merge cu înlesnire și siguranță pe calea ce este deschisă înainte-ne, București, în 30 iuniu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Principatele-Unite-Române constituie un singur Stat indivizibil sub denumire de România. Art. 2 Teritoriul României este nealienabil. Limitele Statului nu pot fi schimbate sau rectificate decât în virtutea unei legi. Art. 3. Teritoriul României nu se poate coloniza cu populațiuni de gintă streină. Art. 4. Teritoriul este împărțit în județe, județele în plăși, plășile în comune. Aceste diviziuni și subdiviziuni nu pot fi schimbate sau rectificate decât prin o lege. titlul ii Despre drepturile românilor Art. 5. Românii se bucură de libertatea conștiinței
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
celealte legi relative la drepturile politice, determin cari sunt, osebit de calitatea de român, condițiunile necesarii pentru exercitarea acestor drepturi. Art. 7. Însușirea de român se dobândește, se conservă și se pierde potrivit regulilor sta tornicite prin legile civile. Numai streinii de rituri creștine pot dobândi împământenirea. Art. 8. Împământenirea se dă de puterea legislativă. Numai împâmântenirea aseamănă pe strein cu românul pentru exercitarea drepturilor politice. Art. 9. Românul din orice stat fără privire către locul nașterii sale, dovedind lepădarea sa
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
drepturi. Art. 7. Însușirea de român se dobândește, se conservă și se pierde potrivit regulilor sta tornicite prin legile civile. Numai streinii de rituri creștine pot dobândi împământenirea. Art. 8. Împământenirea se dă de puterea legislativă. Numai împâmântenirea aseamănă pe strein cu românul pentru exercitarea drepturilor politice. Art. 9. Românul din orice stat fără privire către locul nașterii sale, dovedind lepădarea sa de protecțiunea streină, poate dobândi de îndată exercitarea drepturilor politice prin un vot al Corpurilor Legiuitoare. Art. 10. Nu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
creștine pot dobândi împământenirea. Art. 8. Împământenirea se dă de puterea legislativă. Numai împâmântenirea aseamănă pe strein cu românul pentru exercitarea drepturilor politice. Art. 9. Românul din orice stat fără privire către locul nașterii sale, dovedind lepădarea sa de protecțiunea streină, poate dobândi de îndată exercitarea drepturilor politice prin un vot al Corpurilor Legiuitoare. Art. 10. Nu există în Stat nici o deosebire de clasă. Toți românii sunt egali înaintea legii și datori a contribui fără osebire la dările și sarcinile publice
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Toți românii sunt egali înaintea legii și datori a contribui fără osebire la dările și sarcinile publice. Ei singuri sunt admisibili în funcțiunile publice, civile și militare. Legi speciale vor determina condițiunile de admisibilitate și de înaintare în funcțiunile Statului. Streinii nu pot fi admiși în funcțiuni publice decât în cazuri excepționale și anume statornicite de legi. Art. 11. Toți streinii aflători pe pământul României se bucură de protecțiunea dată de legi persoanelor și averilor în genere. Art. 12. Toate privilegile
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
admisibili în funcțiunile publice, civile și militare. Legi speciale vor determina condițiunile de admisibilitate și de înaintare în funcțiunile Statului. Streinii nu pot fi admiși în funcțiuni publice decât în cazuri excepționale și anume statornicite de legi. Art. 11. Toți streinii aflători pe pământul României se bucură de protecțiunea dată de legi persoanelor și averilor în genere. Art. 12. Toate privilegile, scutirile și monopolurile de clasă sunt oprite pentru totdauna în Statul român. Titlurile de nobleță streină, precum principi, grafi, baroni
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
legi. Art. 11. Toți streinii aflători pe pământul României se bucură de protecțiunea dată de legi persoanelor și averilor în genere. Art. 12. Toate privilegile, scutirile și monopolurile de clasă sunt oprite pentru totdauna în Statul român. Titlurile de nobleță streină, precum principi, grafi, baroni și alte asemenea, ca contrarii vechiului așezământ al țării, sunt și rămân neadmise în Statul român. Decorațiunile streine se vor purta de români numai cu autorizarea Domnului. Art. 13. Libertatea individuală este garantată. Nimeni nu poate
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
12. Toate privilegile, scutirile și monopolurile de clasă sunt oprite pentru totdauna în Statul român. Titlurile de nobleță streină, precum principi, grafi, baroni și alte asemenea, ca contrarii vechiului așezământ al țării, sunt și rămân neadmise în Statul român. Decorațiunile streine se vor purta de români numai cu autorizarea Domnului. Art. 13. Libertatea individuală este garantată. Nimeni nu poate fi urmărit decât în cazurile prevăzute de legi și după formele prevăzute de ea. Nimeni nu poate fi poprit sau arestat afară de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]