6,018 matches
-
și ,pui de heruvim" era de fapt cea de cronograf al vieții și al morții. Aceasta din urmă chiar îl previne pe poet: ,Noi doi suntem siamezi și multe/ mai avem de-ndeplinit pe acest pământ". Lungi poeme care cuprind deopotrivă strofe somnolente și strofe memorabile (Vremea cercetării) confirmă un poet ispitit să se audă, să-și audă și să-și repete ideile, dar și un hermeneut al gesticulației suprarealiste. Caz în care limbajul poetului capătă ,o febră de un fel anume
Poeme în limbaj alcalin by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/11027_a_12352]
-
heruvim" era de fapt cea de cronograf al vieții și al morții. Aceasta din urmă chiar îl previne pe poet: ,Noi doi suntem siamezi și multe/ mai avem de-ndeplinit pe acest pământ". Lungi poeme care cuprind deopotrivă strofe somnolente și strofe memorabile (Vremea cercetării) confirmă un poet ispitit să se audă, să-și audă și să-și repete ideile, dar și un hermeneut al gesticulației suprarealiste. Caz în care limbajul poetului capătă ,o febră de un fel anume". Cităm: ,Așa îmi
Poeme în limbaj alcalin by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/11027_a_12352]
-
existențial. Toate corelate, poate face un ”scut iluzoriu”, precum arata și titlul volumului tradus în limba ebraică. Mă voi ocupa aici de câteva poezii traduse. Atâta doresc să menționez că fiecare poem are o formă continuă, nu este împărțit în strofe, dar e mereu prezentă o derulare de imagini neașteptate, care declanșează o varietate de impresii artistice. Prima poezie pe care am ales să o traduc, este intitulată, “Pe o stradă din Budapesta”, și așa cum am menționat, a fost scrisă în
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
dezvolte a fost Verbul ,,a fi’’ la români începe cu poezia, ea a considerat că cel mai bine ar fi ca toată această temă să stea sub semnul lui Mihai Eminescu. în acest sens, Muguraș Maria Petrescu a recitat prima strofă din Glossă. Revenind la același mare poet, dar și ziarist, ea a prezentat cea mai recentă carte care a fost publicată de Prof. Univ. Dr. și eminescolog Nicolae Georgescu, lansată de Uniunea Ziariștilor Profesioniști la Muzeul Literaturii Române din București
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
literare și șciințifice, cu titlul Ultimul cânt al Lui Lord Byron în Grecia. Să precizăm că în sumarul numărului nu se menționează că este vorba de o traducere adaptată și adecvată momentului, ci de o ,poezie... de Gr. Gellianu". Ultima strofă în traducerea lui Gellianu (Grădișteanu împlinea în 1876 vîrsta de 36 de ani, ca și Byron în 1824 - funcționarul Gellianu avea mai mult cu 6 ani) sună astfel: Ca și bravul care cade, mori și tu cu arma^n mînă
După 130 de ani - Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/11008_a_12333]
-
mai mult cu 6 ani) sună astfel: Ca și bravul care cade, mori și tu cu arma^n mînă. Aici moartea niciodată nu^nspăimîntă pe eroi; Caută-ți un loc în care să rămîie-a ta țerână Și - repauză-te apoi". Strofa finală în traducerea lui Petre Solomon din 1949, cu titlul original Astăzi împlinesc 36 de ani, este transpusă astfel: Caută mormântul unui luptător, E cel mai bun, ce ți se potrivește. Apoi privește'n jur, alege-ți locul Și te
După 130 de ani - Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/11008_a_12333]
-
Triodul, în Canonul Născătoarei de Dumnezeu (Duminica, glasul VIII și respectiv Duminica Vameșului și a fariselului). footnote>. Maica Domnului este închipuită drept scara pe care Iisus Hristos a coborât la noi și prin care noi putem urca la cer. Prima strofă este introdusă de trei verseturi, a doua de două și ultima de unul singur. Psalmii curg pe împletitura stihului original, poetizând astfel mesajul prezentului volum. De altfel, semnificația scării este foarte pre zentă în concepția creștină. De la scara spre cer
Psalmică reverberare. In: Editura Destine Literare by DANIELA GÎFU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_270]
-
a lui Eminescu, rochia și agrafa de păr a Veronicăi Micle, cartea de vizită a lui Titu Maiorescu, prin care Îl invita pe poet să citească poezia „Luceafărul”, În salonul său din Strada Mercur nr.1 și, În special, ultima strofă din poezia Luceafărul, În redactarea prefinală, din vara anului 1883, facsimilată după manuscrisele eminesciene, aflate În păstrarea Bibliotecii Academiei Române. În tot acest timp, al prezentării m-a așezat pe scaunul de primar al Iașului, al lui Nicu Gane. Încă din
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
unor precepte existențiale. (Faptul că Desiderata a ajuns În topul ... muzical prin anii „60, recitata pe fundalul unui cor bisericesc, arata că recunoașterea nu se face exclusiv ex catedră. În mod similar, este acum cunoscut publicului larg și pentru că o strofă cheie este Încrustată la intrarea pe terenul central de la Wimbledon și a fost mediatizata.... ad nauseam). Glossa a fost primită, că de obicei, cum nu se poate mai bine... unii minunându-se că e scrisă acum 125 de ani, iar
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
refrenul-laitmotiv etc. Se acordă o atenție lexicului și nivelului lexico-semantic al termenilor care nu doar sensibilizează, cât mai ales, devin purtătoare de sensuri conotative. Remarcăm și tehnici de subtilitate specifice poeziei lirice. Spre exemplu, în Primenire, suprapunerea chiasmului cu refrenul-laitmotiv (strofele I și VI) accentuează o stare de revelație orfică: „Tu iar vii din eternul mister, primăvară, / cu violetul prea tandru adus de departe / și, Doamne, ce pură ți-e noaptea afară / când ochiul de umbră lumina desparte”. - „Și, Doamne, ce
Într-o dimineaȚă de cuvinte împreună cu poetul Coriolan Păunescu. In: Editura Destine Literare by LIVIA CIUPERCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_249]
-
aproape sau departe Tot pe tine te întâlnesc.” Dă, mai știm! Un prieten mai șugubăț, cu care citesc poezia, voiește numaidecât să înțeleagă că vedeți și în farfuria cu bucate această ființă fabuloasă! „Fie aproape sau departe” e împlutură de strofă. (Las că la urma urmei totul e împlutură!) D. Const. Milea, în romanul său Dinu Milian, pentru a arăta cât de neghiob era eroul său la 13 ani, [î]i pune în gură următoarele versuri, îndreptate către Catinca, slujnica din
Debutul lui G. Ibrăileanu by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/4011_a_5336]
-
am dat avere oare... etc. Comparați aceste versuri cu: „Am vrut chiar (!) d-a ta ființă Ca să pot să mă feresc, Dar vai (!) nu e cu putință Căci simt iar că te iubesc.” Ale autoarei, și veți vedea că, deși strofele seamănă amândouă așa, încât se pare că d-ra a luat de tip pe „Dinu”, totuși Milian era mai inspirat și mai adevărat, când se plângea de amarul trădărei! Am arătat în treacăt notele falșe, afectarea. Să vorbim despre idee, despre
Debutul lui G. Ibrăileanu by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/4011_a_5336]
-
și reprezentare, fiindcă obiectul figurării și al reprezentării e prea vast. Acesta va fi și parcursul din epica propriu-zisă, a trilogiei Orbitor. Aici, în poem, odată viziunea parcursă și saturată, textul se apropie de finalul său. Poetul revine, în ultima strofă, la cadrul de „plecare” al Gării de Nord și mai face o ultimă buclă, grațios și voit minor, înghesuindu-și universul într-un vers: „știam că într-un fulg de zăpadă cădea lumea mea”. Asta a fost. A fost altceva. Parte din
Altceva by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3054_a_4379]
-
în exasperare: el devine febră sarcastică. E un mecanism infailibil. Iată, bunăoară, ce-a pățit doamna Caliopi Dumitrescu din exces de compasiune față de oropsiții de după primul război, pe care-i căina într-atît încît, în cele din urmă, a scăpat următoarea strofă sinceră, dar de tot nepotrivită pentru o doamnă: „Tristă stam într-un colț/ Gîndindu-mă la săracii ce stau pe la porți/ Imima mi-a spus în taină/ Trimite-i la a lor mamă!” (e o strofă citată în Gândirea, nr. 10
Tot despre fete stresate by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/3070_a_4395]
-
din urmă, a scăpat următoarea strofă sinceră, dar de tot nepotrivită pentru o doamnă: „Tristă stam într-un colț/ Gîndindu-mă la săracii ce stau pe la porți/ Imima mi-a spus în taină/ Trimite-i la a lor mamă!” (e o strofă citată în Gândirea, nr. 10/1921). Doamna Caliopi era de intenții și sentimente bune (ba chiar foarte bune), dar subconștientul lucrează fatal și mai și defulează ce lucrează. Darmite cînd decizia de a denunța lumea din prea multă exasperare față
Tot despre fete stresate by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/3070_a_4395]
-
mișto, oricum, i-a făcut de râs. Pe de altă parte, acceptând așa ceva, ARD dă dovadă de egocentrism, nu acceptă criticile, așa cum făcea și la guvernare. Se comportă ca un copil care nu înțelege de ce e pedepsit”. Într-una dintre strofele imnului se atacă adversarii politici: Nu putem să-i lăsăm / Trebuie să-i înfruntăm / Inima este cea care/Pune totul în mișcare". Tonul este unul belicos : Intrăm în bătălie/Nu ne dăm înapoi/ Luptăm până la capăt/ Căci așa suntem noi
Imnul ARD, un eșec de comunicare politică. Helciug a făcut mișto de ei () [Corola-journal/Journalistic/41231_a_42556]
-
care este imnul ARD «Câștigăm cu inima», este și un mesaj emoțional sentimental pe care-l transmitem tuturor celor care ne susțin", a arătat Adriean Videanu. Refrenul imnului ARD este "Câștigăm cu inima / Vom lupta / Vom triumfa". Într-una dintre strofele imnului se precizează: Nu putem să-i lăsăm / Trebuie să-i înfruntăm / Inima este cea / Care pune totul în mișcare".
Imnul ARD - "Câştigăm cu inima". Autor, Dan Helciug () [Corola-journal/Journalistic/41282_a_42607]
-
ascultă, plîngînd, aceeași gavotă care... Sentimentalitatea ieftină abundă în pre-poemele în proză ale lui Petică; dar ceea ce rămîne pînă la urmă din iubirea apusă sunt magia muzicii și a primăverii, cadența frazelor, împărțirea bucății pe paragrafe construite simetic, asemenea unor strofe. Poemul a luat naștere în mijlocul cotidianului. Gavota depărtată a plecat de la rememorare sentimentală și a dus la nașterea unei noi forme artistice, lăsînd în urmă iubita necredincioasă, berăria Oppler și colțul de București primăvăratic; poemul a ocupat spațiul disponibil: „Sus
Ștefan Petică – suavul visător by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/6807_a_8132]
-
persoană. Toate aceste procedee se află imbricate unele în altele și au drept rezultat o complexă structură prozodică. Autorul vizează îndepărtarea cît mai decisă a stilului său de vorbirea naturală. Conferindu-se un ritm savant paragrafului, acesta se aseamănă unei strofe de poezie. Prin anticiparea constantă a determinantului față de determinat, se instalează o ordine ciudată a cuvintelor, cu verbul așezat de obicei la finalul frazei. Aceste contraziceri conștiente ale sintaxei românești obișnuite nu se datorează vreunei influențe străine: îndepărtarea de vorbirea
Barocul pe malul Bosforului: DIMITRIE CANTEMIR by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4073_a_5398]
-
presiunea literaturii. De fapt, mirajul acestei lumi balcanice, pitorești și policrome în desenul ei tragic și comic totodată este întreținut de iluziile literaturii, de umbra unui trecut filtrat prin retortele amăgitoare ale spiritului ludic și livresc. Dacă în primele două strofe poetul transcrie, în cerneala abundentă și multiformă a fanteziei sale delicat-baroce, o lume cu contururi învălmășite, cu relieful sinuos și părelnic, în următoarele două viziunea aceasta exotică a lumii balcanice afundate în mit, atemporală și utopică, se găsește amendată de
Calitatea de martor by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4096_a_5421]
-
o neagă, un prezent al istoriei, al desacralizării și concretitudinii lipsite de orice anvergură simbolică. Teroarea istoriei, în opoziție cu transcendența mitică a unui trecut fastuos, sunt antinomiile ce conferă poeziei adâncime semantică și semnificație alegorică. Nu întâmplător, tonul ultimei strofe este melancolic și amar, scepticismul se insinuează treptat, într-o lume ce și-a pierdut profunzimea mitică, iar poetul, „martor clipei”, se retrage în spațiul reveriei elegiace. Farmecul poeziei Martor la porțile Orientului vine din acest amestec inanalizabil între gravitate
Calitatea de martor by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4096_a_5421]
-
Lui neam și suntem.( Faptele Apostolilor 17-28) Pavel nu face altceva decât să aleagă un fragment cât se poate de creștin din poemul păgân scris de poetul cretan Epimenide (avem în acest sens și susținerea Sfântului Ioan Gură de Aur). Strofa cu pricina are toate virtuțile poemului modern. Aduce a Seferis și Kavafis. Ți-au zidit un mormânt, ție, Sfinte și Prea Înalt! Cretanii, mincinoși, fiare rele, pântece trândave. Dar tu n-ai murit; tu ești în viață și trăiești mereu
Gânduri despre poezia creștină by Ioan Pintea () [Corola-journal/Journalistic/4047_a_5372]
-
într-un desen de Sfântul Ioan al Crucii. Repet, acești poeți-sfinți sunt de o modernitate uluitoare. Care dintre poeții anului 2011 nu invidiază acest vers scris de Sfântul Andrei Cretanul: Haine de piele mi-a cusut mie păcatul? Sau această strofă din Imnele pocăinței, scrisă de Sfântul Roman Melodul: „Dacă oarecari corăbieri sunt înzestrați cu de toate, Dar de pânze-s lipsiți, Nu vor putea vreodată ține calea cea dreaptă pe Mare. S-abate atunci din drum corabia și se-mpotmolește
Gânduri despre poezia creștină by Ioan Pintea () [Corola-journal/Journalistic/4047_a_5372]
-
Emil Brumaru Opt strofe deteriorate) 1. În una mie nouă sute optze'ș'nouă, De-ntîi februarie,-ntr-o zi de miercuri, Iubita, dîndu-mi cincisprezece ouă, Mi-a zis rîzînd: Ai grijă cum te strecuri Prin viață, oare n-a sosit momentul La cei cincizeci de ani
Micul testament by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/10489_a_11814]
-
bea cu amicii 72 de pelinuri în șase inși, o duzină de om. Ajuns acasă cam la ziuă, își găsește consoarta în pat cu timidul său chiriaș. Le pune la patefon "Deșteaptă-te române" și pleacă. Să se sinucidă, eventual. "Strofe cu pelin de mai contra Iorga Neculai" scrie și Păstorel, mare expert în vin și nu numai. Pelinul de mai se pune în butoiul cu vin împrumutînd savoarea sa amară licorii. Păstorel înalță un adevărat imn pelinului. Cel mai bun
Alcooluri și beții de personaje by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/10520_a_11845]