33,947 matches
-
în multe țări. În același timp, acest fapt demonstrează variația considerabilă a nivelurilor capturii de stat și a corupției administrative în mai multe regiuni. Ce factori explică această variație? O parte a răspunsului este fixată în diferitele moșteniri instituționale și structurale cu care țările au intrat în tranziție<footnote Blocker, J. (1997), “Corruption among State Officials in Eastern Europe”, RFE-RL, 13 June, p. 23. footnote>. Țările cu tradiții legale și instituționale, care au consolidat domnia legii par să fi început tranziția
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
complex, cu multe fațete, cu multiple cauze și efecte. Fenomenul corupției merge de la un simplu act de efectuare a unei plăți ilicite până la o funcționare endemică a sistemului politic și economic. Problema corupției a fost văzută fie ca o problemă structurală de ordin politic sau economic, fie ca o problemă culturală și de morală individuală<footnote Freedom House, Inc. (2005), „Politicile anticorupție ale Guvernului României”, Raport de evaluare. footnote>. Corupția reprezintă, în cea mai simplă descriere a sa, abuzul de putere
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
sau chiar eliminarea totală a intervenției acestuia În anumite momente și zone ale pieței muncii. Așadar, piața muncii În România este dezechilibrată și tensionată. Configurația acesteia este data de presiunea ofertei de muncă asupra cererii de muncă. Dezechilibrele globale și structurale au, Înainte de toate, cauze economice și, numai În plan secundar, cauze demografice. Se fac resimțite, În Întreaga economie, o multitudine de măsuri și acțiuni pentru depășirea acestei stări de fapt. În toate planurile activității economice și sociale pot fi provocate
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă identifică și analizează dificultățile de pe piața muncii și ia măsurile necesare ce se impun. Agenția națională de Ocupare a Forței de Muncă dezvoltă programe active de echilibrare a pieței prin acordarea de fonduri structurale pentru diferite programe. Aceste categorii de proiecte se Împart În: proiecte strategice - proiecte implementate la nivel național, sectorial sau multiregional și proiecte de grant - proiecte implementate la nivel multiregional, regional sau local. În cazul cererilor de propuneri de proiecte lansate
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
informatice și de comunicare, Îmbunătățirea managementului resurselor umane În contextul restructurării industriale, programe de consiliere profesională pentru dezvoltarea carierei, activități de dezvoltare a competențelor de management În domeniul resurselor umane și promovarea spiritului antreprenorial. O altă prioritate: combaterea efectelor șomajului structural, rezultantă a procesului de restructurare al economiei prin aplicarea unui complex de măsuri active și preventive, adresate În special tinerilor, șomerilor de lungă durată și persoanele care desfășoară activități În mediul rural și nu realizează venituri lunare sau realizează venituri
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
și mijlocii la programele de susținere a sectorului; Încurajarea participării Întreprinderilor mici și mijlocii la construirea societății bazate pe cunoaștere. Ca priorități strategice sunt prevăzute: Sprijinirea sectorului IMM reprezintă o soluție importantă pentru contrabalansarea efectelor negative ale procesului de ajustare structurală și de restructurare a industriei, generând alternative economice și sociale și determinând astfel Îmbunătățirea statutului economic al grupurilor sociale dezavantajate. Prin urmare, atât acțiunile specifice de până acum, cât și cele viitoare au ca obiectiv fundamental crearea unui cadru instituțional
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
la dispoziție pentru promovarea Încadrării În muncă a tinerilor, În special Fondul social european, sunt utilizate În mod eficace. - să elaboreze măsuri pe termen scurt În cadrul planurilor lor de redresare pentru a stimula Încadrarea În muncă a tinerilor, precum și măsuri structurale În favoarea tinerilor; - să dezvolte servicii de orientare a carierei și de consiliere; - să reducă barierele din calea liberei circulații a lucrătorilor În Întreaga Uniune Europeană; - să promoveze stagii de calitate În cadrul programelor de educație și formare profesională și/sau a
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
umane finanțate din fonduri publice și din alte surse și pe baza tendințelor dezvoltării economice și sociale și a evoluțiilor pe piața muncii, face propuneri pentru inițierea unor măsuri proactive de combatere a șomajului prin politici fiscale, politici educaționale, ajustări structurale și reconversie profesională (art. 10 din Regulament). 4. Consiliul Național de Formare Profesională a Adulților Consiliul Național de Formare Profesională a Adulților este reglementat de Legea nr. 132/1999. Din prevederile art. 1, 2 și 3 ale acestei legi rezultă
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
în aceea că economisește spațiul, permițând o grupare a documentelor și o regăsire rapidă, oferind și posibilități bune de conservare Dezavantajele: nu permite gruparea documentelor pe domenii, solicitând rafturi pentru fiecare format. 77. Descrieți accesul liber la raft R: Sisteme structurale Ø Așezarea sistematică-alfabetică Acest mod de așezare este folosit și recomandat în lumea întreagă, mai ales că este sistemul care permite folosirea clasificării zecimale (CZU), ca element de regăsire a documentelor. Se recomandă ca indicele CZU dintr-o cotă să
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
rebeli în România socială 159 Întrebări și scop 159 Dezbaterea privind inconsistența de status 161 Contexte ale frustrării sociale și mobilizării 163 Ipoteze 164 Date și metodă 168 Rezultate 172 Profilul grupurilor AAP 173 Inconsistența la nivel de gospodărie: predictori structurali și cognitivi ai grupurilor de acțiune 177 IS ca variabilă dependentă 179 Concluzii 180 Ideologii difuze în domeniul identitar-etnic 187 Naționalismul între universalism și particularism 187 Caracterul contradictoriu al ideologiilor difuze 195 Radicalismul în ideologiile sociale 197 Regionalizări identitare 202
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
iar cea de-a doua fiind focalizată pe organizarea grupurilor comunitare pentru folosirea eficientă a unor resurse prin intermediul unui program. „Organizarea comunitară radicală” este o variantă de organizare comunitară în care ținta explicită este promovarea justiției sociale prin schimbări sociale structurale la nivelul comunității (vezi Reisch, 2005, și termenul corespunzător explicitat la sfârșitul prezentului volum în „Dicționar de termeni folosiți în analiza dezvoltării comunitare/DEVCOM”). Caseta 1tc "Caseta 1" Putere și program în DEVCOMtc "Putere și program în DEVCOM" „Există două
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
o tranziție de fază, o schimbare în dinamica procesului. Conexiuni slabe: agenții sau indivizii nu sunt «conectați» (nu se cunosc, nu împărtășesc toate informațiile) între ei în cadrul procesului sau al spațiului.” În fapt, modelul Kauffman are specificări referitoare la condiții structurale ale emergenței complexității: - input-uri în sistemul dinamic, „substanțe nutritive” sau, în genere, ceea ce hrănește acțiunile agenților; - diversitatea actorilor; - starea generală a sistemului - stabil sau în deplasare spre o nouă stare („tranziție de fază”); - legături slabe - nu toți actorii sunt
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
în anul 2005, care să sublinieze necesitatea dezvoltării comunitare pentru facilitarea participării cetățenilor și pentru construirea capitalului social 1. Rolul dezvoltării comunitare trebuie recunoscut explicit în cadrul acestui proces; sisteme coerente și durabile de finanțare trebuie puse la dispoziție prin Fondurile Structurale ale UE din 2007 pentru rețele locale, regionale și europene și printr-o mai bună coordonare cu și între trusturile, fundațiile și ONG-urile independente. 2. Toate guvernele naționale trebuie să ia în considerare numirea unui Ministru cu responsabilități specifice
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
românească în tranziție sunt structuri a căror construcție se bazează pe patru dimensiuni, fiecare dintre ele fiind profilul definitoriu al unui tip social de orientare - democratică, comunitariană, autoritară sau rebelă. 2. Ipoteza inconsistenței negative: dacă vom controla toți ceilalți factori structurali și cognitivi care ar putea avea un oarecare impact, inconsistența negativă, determinată de o situație economică mai proastă a gospodăriei în comparație cu nivelul de educație al membrilor gospodăriei sau de veniturile personale mai mici în comparație cu educația persoanei, este mai favorabilă pentru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
influențează relația dintre status și variabilele care compun atitudinile față de acțiune. Cele patru ipoteze sunt dependente de context, fiind relevante pentru perioada de tranziție postcomunistă din România. Ele s-ar putea însă aplica și unor contexte similare, caracterizate de trăsături structurale comparabile. Date și metodătc "Date și metodă" 1. Datele Setul de date utilizate în analiză este preluat dintr-un studiu finanțat de Fundația pentru o Societate Deschisă (FSD) desfășurat în mai 1999. Studiul a făcut parte dintr-un program denumit
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
mai probabil în situațiile de consistență ecologică, în cazul comunităților și regiunilor cu un nivel destul de asemănător de dezvoltare; orientarea autoritară nu este legată în mod semnificativ de inconsistența ecologică exprimată în forma categorială. Inconsistența la nivel de gospodărie: predictori structurali și cognitivi ai grupurilor de acțiunetc " Inconsistența la nivel de gospodărie\: predictori structurali și cognitivi ai grupurilor de acțiune" Ipoteza nulă ar putea fi că aceste categorii de orientare față de acțiune sunt artificiale și, în consecință, nu își au rădăcina
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
un nivel destul de asemănător de dezvoltare; orientarea autoritară nu este legată în mod semnificativ de inconsistența ecologică exprimată în forma categorială. Inconsistența la nivel de gospodărie: predictori structurali și cognitivi ai grupurilor de acțiunetc " Inconsistența la nivel de gospodărie\: predictori structurali și cognitivi ai grupurilor de acțiune" Ipoteza nulă ar putea fi că aceste categorii de orientare față de acțiune sunt artificiale și, în consecință, nu își au rădăcina în spațiul sociocultural, caracterizat de dimensiunile de status, cultură și domiciliu. Una dintre
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de 15 variabile. Trei dintre cele 15 variabile sunt categoriale. Pentru cele patru categorii de variabile dependente - rebeli, autoritari, democrați și comunitariști -, categoria de referință este orientarea autoritară. Modelul concordă cu dateleexistente, în conformitate cu rezultatele testelor de concordanță statistică? 1. Predictori structurali Educația are un efect semnificativ asupra orientării față de acțiunea publică. Persoanele cu orientare democratică și participativă au un nivel mai ridicat de educație decât persoanele autoritare. (Probabilitatea unei orientări democratice în detrimentul unei orientări autoritare, de exemplu, crește cu un factor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
fie că se utilizează variantele la pătrat ale măsurii, fie cele simple 1. 2. Efecte cognitive Se pot constata efecte considerabile ale factorilor cognitivi, cum ar fi cultura sau satisfacția. Dacă aceștia sunt introduși în model, efectele unora dintre factorii structurali devin nesemnificative. Totuși, înainte de a releva efectul variabilelor cognitive privind schimbarea imaginii rolului factorilor structurali, vom descrie relațiile de predicție care implică predictori subiectivi. Percepția unui nivel de trai mai bun în țară înainte de 1989 se asociază cu o atitudine
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
cognitive Se pot constata efecte considerabile ale factorilor cognitivi, cum ar fi cultura sau satisfacția. Dacă aceștia sunt introduși în model, efectele unora dintre factorii structurali devin nesemnificative. Totuși, înainte de a releva efectul variabilelor cognitive privind schimbarea imaginii rolului factorilor structurali, vom descrie relațiile de predicție care implică predictori subiectivi. Percepția unui nivel de trai mai bun în țară înainte de 1989 se asociază cu o atitudine mai degrabă prorebelă decât cu una autoritară. Percepția opusă, după care lucrurile stau acum mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de referință grupul cel mai numeros, cel de orientare autoritară, putem observa ușor că există o opoziție clară între grupurile de rebeli și comunitariști, și aceasta nu doar în ceea ce privește percepția condițiilor de trai din prezent și din trecut. 3. Predictori structurali și cognitivi Prin controlarea predictorilor cognitivi se accentuează rolul educației. Dacă vom compara Modelul I (numai cu predictori structurali) cu Modelul II (cu predictori structurali și cognitivi), vom constata o mai mare diferențiere în ceea ce privește nivelul de educație în Modelul II
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
grupurile de rebeli și comunitariști, și aceasta nu doar în ceea ce privește percepția condițiilor de trai din prezent și din trecut. 3. Predictori structurali și cognitivi Prin controlarea predictorilor cognitivi se accentuează rolul educației. Dacă vom compara Modelul I (numai cu predictori structurali) cu Modelul II (cu predictori structurali și cognitivi), vom constata o mai mare diferențiere în ceea ce privește nivelul de educație în Modelul II decât în Modelul I. În modelul pur structural nu constatăm nici o diferențiere între grupurile de autoritari și rebeli în funcție de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
aceasta nu doar în ceea ce privește percepția condițiilor de trai din prezent și din trecut. 3. Predictori structurali și cognitivi Prin controlarea predictorilor cognitivi se accentuează rolul educației. Dacă vom compara Modelul I (numai cu predictori structurali) cu Modelul II (cu predictori structurali și cognitivi), vom constata o mai mare diferențiere în ceea ce privește nivelul de educație în Modelul II decât în Modelul I. În modelul pur structural nu constatăm nici o diferențiere între grupurile de autoritari și rebeli în funcție de nivelul de educație personal. În modelul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
accentuează rolul educației. Dacă vom compara Modelul I (numai cu predictori structurali) cu Modelul II (cu predictori structurali și cognitivi), vom constata o mai mare diferențiere în ceea ce privește nivelul de educație în Modelul II decât în Modelul I. În modelul pur structural nu constatăm nici o diferențiere între grupurile de autoritari și rebeli în funcție de nivelul de educație personal. În modelul complet se subliniază faptul că grupul rebel este format din persoane cu un nivel mai scăzut de educație decât grupul de autoritari. Rolul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
unor mișcări sociale comunitare. Sintagma este folosită cu acest sens în special în SUA (Stoecker). Organizare comunitară radicală - „set dinamic de teorii, scopuri, ideologii, valori și practici care sunt focalizate pe realizarea justiției sociale și pe schimbări fundamentale de ordin structural și instituțional în comunitate și în societate. Organizarea comunitară radicală se realizează printr-o combinare a cauzelor condițiilor sociale existente cu dezvoltarea sistemelor economice, politice și sociale alternative și prin folosirea strategiilor și tacticilor netradiționale” (Reisch, 2005, pp. 287-288). Organizație
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]