754 matches
-
unei formule cuprinzătoare prin care să descrie și eventual să explice asemănările, afinitățile și recurențele morfologico-funcționale ale culturii (în sens antropologic) și societății/comunității mai bine decât prin recursul la determinismele și cauzalitățile antropologiei culturale clasice, încă marcată de eurocentrism. Structuralismul a avut un impact enorm asupra studiilor lingvistico-literare internaționale, precum și asupra antropologiei culturale - în Statele Unite, în primul rând prin opera lui Clifford Geertz -, evoluând către versiuni tot mai complexe, cunoscând un apogeu „neoformalist” în anii ’60, deschizându-se prin semiotică
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
evoluând către versiuni tot mai complexe, cunoscând un apogeu „neoformalist” în anii ’60, deschizându-se prin semiotică spre o reconsiderare critică - după ce respingerea dogmatică a intrat în impas - a „moștenirii” tradiționale, de la retorică la hermeneutică, de la istorism la fenomenologie. Succesul structuralismului francez în Statele Unite a dus și la „descoperirea” unor autori europeni a căror traducere și popularizare în franceză de către imigranți est-europeni - ca Roman Jakobson însuși, A.J. Greimas (altă combinație fericită dintre un mediator cultural și un gânditor original), Julia
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
figurile-cheie ale primului val structuralist, teoreticienii literari (în primul rând Bahtin, intrat în sistemul occidental de referințe la câteva decenii după dispariția sa tragică) și semioticienii (în ascensiune, sub înrâurirea lui Lotman, adeptul unei semiotici cultural-istorice, spre deosebire de Greimas) au inspirat structuralismele mature și târzii, deschizând într-un fel drumul deconstructivismului, postmodernismului în ansamblu. Toate aceste evoluții aveau loc pe fundalul crizei marilor paradigme europene tradiționale - de la metafizică la istorism și marxism -, aflate în cădere liberă după ceea ce s-a considerat a
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
în special pentru aceea a prozei), seriozitatea și [...] o putere de muncă nu tocmai comună în tânăra generație [...] sunt atuurile sale esențiale”. Spiritul analitic și aplicația la text sunt dublate de un apetit teoretic evidențiat de instrumentarul folosit (din câmpul structuralismului, psihanalizei, tematismului, semioticii și naratologiei) și de efortul personal de conceptualizare sau de nuanțare a conceptelor consacrate. Asemenea calități sunt ilustrate chiar de prima sa carte, Proza criticilor, care are ca obiect opera epică a lui E. Lovinescu și G.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287442_a_288771]
-
din structura sa să varieze În funcție de orbita particulară pe care se află integrat; variația nu este nelimitată, ci este constrânsă de propriile limite ale sistemului, (ansamblului)<ref id=”78”>Cazacu 1968, pp. 96-97 referință </ref>. Este evidentă influența pe care structuralismul a avut-o asupra Tatianei Slama Cazacu. În general, prin viziunea structuralistă, realitățile sunt văzute ca entități organizate În sisteme care au structuri stabile formate din elemente ce se află Într-o rețea de relații reciproce. Caracteristica fundamentală a sistemului
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
componentă poate fi considerată ca un sistem, ca un context, pentru o unitate mai restrînsă, care, la rândul ei, are rol de sistem, de context, pentru alta mai restrânsă (cuvânt, frază, ansamblu discursiv etc.)” . Această perspectivă structuralistă modificată este numită structuralism contextual-dinamic. Contextul emițătorului și contextul receptorului se referă la situațiile concrete În care cei doi se află În momentul emiterii/receptării; noțiunea de situație, Însă, trebuie Înțeleasă „și În sensul de stare psihică, de intervenție a gândirii, a motivațiilor, a
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
omului modern? Cît de critică este sociologia care vorbește de cîmp economic? Limbajul nu justifică, prin el însuși, credința modernă în existența unei "realități economice"? Acest tip de sociologie nu consolidează, oare, poziția principalei forme de aservire modernă? Ridicîndu-se împotriva structuralismului, Bourdieu afirmă că agenții nu sunt doar simple suporturi pentru structurile sociale, sunt activi. El refuză, în schimb, să facă din ei niște subiecți, explicînd că, dacă sunt în măsură să acționeze, sunt în aceeași măsură acționați (de structurile sociale
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
spirituală a culturii. Necesitatea acceptării unei noțiuni de rang categorial în explicarea faptelor de limbă prin factori psihologici și cognitivi nu poate fi pusă la îndoială și, în acest sens, lingvistul John L y o n s considera posibilă emendarea structuralismului de tip saussurean prin admiterea unei determinări culturale, care-l face pe individ să vadă lumea în virtutea orientării imprimate de specificul grupului din care face parte, specific care este integrat limbii sale180. De aceea, baza psihologică se manifestă mai ales
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
propagă aceste idei pentru a se asigura de puterea lor de influență. Într-adevăr, în expunerea sa Bailey vorbește la un moment dat despre "minciuna primară hegemonică" pe care o identifică "ideologiei dominante". Chiar "curente mai puțin importante precum funcționalismul, structuralismul sau postmodernismul" se găsesc incluse în aceeași categorie a minciunii primare (Bailey 1991:122). Această clasificare largă este, după părerea mea, neindicată. Criteriul înșelăciunii a dispărut; de asemenea, Bailey pare să fi pierdut din vedere definiția schițată inițial. Eu unul
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
report: evidence (general). London: HMSO, Cmnd 4991 [159, 161]. Cruickshank, Charles Greig 1977. The fourth arm: psychological warfare 1938-1945. London: Davis-Poynter [138]. 1981. Deception in World War II. Oxford: Oxford University Press [138, 142]. Culler, Jonathan D. 1975. Structuralist poetics: structuralism, linguistics and the study of literature. London: Routledge & Kegan Paul [285]. Curtis, Charles F. 1951. The ethics of advocacy. Stanford Law Review 4:3-23 [163]. Dale, David 1992. The new, improved official liars' handbook. Pymble: Collins Angus and Robertson [105
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
1950, Claude Lévi-Strauss a introdus în Franța uzajul anglo-saxon al termenului "antropologie" (fără adjectivul "culturală") ca studiu al ființelor umane sub toate aspectele lor. Ca și în Statele Unite, termenul detrona, fără să-l elimine totuși, pe cel de "etnologie". Succesul structuralismului, impactul său asupra altor științe umaniste, pe de o parte, legăturile antropologiei cu filosofia și sociologia, pe de altă parte, au făcut ca în Franța, când spunem azi antropologie "pur și simplu", să înțelegem disciplina care are de-a face
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
lor. În majoritatea societăților care nu sunt conduse în principal de economia de piață, nu există niciun cuvânt care să desemneze economia ca pe un sector autonom. Schimburile aproape au devenit un obiect de studiu în sine, probabil sub influența structuralismului lui Claude Lévi- Strauss, care făcea din schimb, începând din 1949, dimensiunea majoră a organizațiilor sociale. În acest domeniu, ca și în altele, majoritatea cercetătorilor se distanțează de întreprinderea structuralistă, chiar dacă recunoșteau o anumită datorie față de aceasta, interesându-se mai
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
structura limbajului și modul în care oamenii înțeleg lumea. Astfel, limba indienilor Hopi s-ar interesa mai degrabă de mișcare decât de lucruri, în viziunea limbilor europene. Pentru alți autori, o mare parte a proceselor cognitive se efectuează în afara limbajului. Structuralismul, dar și teoriile lui Gregory Bateson (Vers une écologie de l'esprit, 1973) din Statele Unite au avut ecou afirmând că, în așezarea lumii, relațiile erau mai importante decât obiectele însele. Dacă ritualul nu se limitează la sfera religioasă, nu mai
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
consemna cu ușurință în scris. Ea separa în mod arbitrar domenii ca magia, vrăjitoria, religia, când acestea se înscriu într-un ansamblu de codificări care dau sens lumii naturale și sociale. Această catalogare naivă nu a rezistat loviturilor puternice ale structuralismului și hermeneuticii. Primul a atras atenția asupra muncii de construcție simbolică și categoriilor înțelegerii; a doua, sub forma unei antropologii interpretative, încearcă să exprime realitatea socială din interior, problematizând în același timp ancheta de teren și procesul scriiturii. Antropologia cognitivă
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
societăți nu "funcționează" ca piesele unei mașini sau ca organele unei ființe vii, dar structura Radcliffe-Brown era modelul relațiilor întreținute de către indivizi, model pe care în mod sincer se credea a fi inerent datelor observate. Apoi, anumiți critici au reproșat structuralismului că enunță o relație fixă între semnificant și semnificat, dar aceasta era o ipoteză formulată în cadrul unei teorii generale a semnului. Din acest punct de vedere, structuralismul a modificat profund maniera de a face antropologie, chiar dacă formele sale extreme, care
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
sincer se credea a fi inerent datelor observate. Apoi, anumiți critici au reproșat structuralismului că enunță o relație fixă între semnificant și semnificat, dar aceasta era o ipoteză formulată în cadrul unei teorii generale a semnului. Din acest punct de vedere, structuralismul a modificat profund maniera de a face antropologie, chiar dacă formele sale extreme, care reduceau tot socialul la o semiologie, au fost contestate. Analiza antropologică este în mod obligatoriu structurală, comparativă și cu aplicare mai generală decât observația simplă a cazurilor
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
amploare sociologică pornind de la cazuri particulare bine documentate. În diferitele sub-domenii disciplinare și în relație cu obiecte atât de diferite ca antropologia economică sau relațiile cultură/personalitate, un număr foarte mare de lucrări continuă să fie publicat în fiecare an. Structuralismul semiologic nu este, fără îndoială, atât de practicat sub forma sa canonică, dar nu a încetat să-și exercite influența. Dacă numeroase demersuri sunt considerate astăzi drept poststructuraliste, acest lucru nu se întâmplă pentru că ele resping noțiunile de coduri, codificare
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
care interpretează comportamentele sociale în funcție de contexte, în termeni de alegere, strategie, negociere. Un curent puternic, stimulativ, dar care, fără îndoială, trebuie pus în relație cu dificultatea "terenului" și problematizarea sa, întoarce oglinda antropologiei asupra ei însăși. Schema teoretică împrumută de la structuralismul cauzal, de la funcționalism și de la marxism, arătând cum privirea cercetătorului este determinată de condițiile de producere a disciplinei. Categoriile de gândire ale antropologului, valorile sale, regulile cărora li se conformează, relația sa cu ceilalți pe teren, tehnicile sale de arhivare
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
o mie de ori. Dar adaptate și aplicate pe material românesc, în vederea clarificării și explicării unor situații istorico-ideologice românești specifice. N-are sens să fierbem mereu ceaiul a doua oară. Așa cum s-a întâmplat, de pildă, în teoria literară, în structuralismul și semiotica verbi gratia românească din ultimele decenii. în fața noastră există un teren enorm de defrișat, începând cu ultima jumătate de veac: perioada totalitar comunistă. Foarte puțini au studiat-o, de fapt, la un nivel internațional și de reală sinteză
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
de la sfârșitul anilor '60, de o anume extindere în anii '70, a dat o altă lovitură nu mai puțin teribilă, dar în sens contrar. Pătrund la noi traduceri, dar și prin lectură directă, masivă, toate modele literare și teoretice occidentale: structuralismul, semiologia, formalismul de toate speciile și nuanțele. Teoria literară românească se transformă într-o mizeră colonie balcanică în care Roland Barthes devine un fel de personaj fabulos, ceva între idol, totem și guvernator general. Pe de o parte, este imposibil
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Analiza este realizată din perspectivă tematică, tinzând să descopere acele constelații de motive ce definesc individualitatea orizontului imaginar al scriitorului interpretat și sunt legate de nuclee generatoare, raportabile adesea la marile mituri. În comentariu, I. fructifică sugestiile criticii arhetipale, ale structuralismului și psihanalizei. Interpretările, coerente și convingătoare, își propun să acrediteze ideea că forțarea deschiderii unei opere îi confirmă viabilitatea artistică, implicând astfel o judecată de valoare. Exercițiul critic se angajează în relevarea unui nivel al imaginarului prin intermediul unor opere secundare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287583_a_288912]
-
care a însoțit încă de la începuturile ei, naratologia, plasată la granița dintre artă și știință, critică literară și analiza discursului, interpretare și de scriere. Unul din aspectele care accentuează această fractură este oportunitatea utilizării metaforei în naratologie. Ca ramificație a structuralismului, naratologia a avut, la începuturile ei, ambiția de a oferi studiilor literare o anume rigoare științifică și vocabularul ei a fost invadat de o serie de împrumuturi terminologice. Din gramatica tradițională naratologia a preluat substantivele, adjectivele și verbele, din gramatica
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
Marie-Laure Ryan își propune, așa cum își propun și celelalte contribuții prezentate în acest capitol, să depășească ideea unei naratologii cu afinități speciale pentru limbajul verbal și prejudecățile despre narațiunile înțelese ca artefacte exclusiv verbale, despre naratologie ca simplă subramură a structuralismului, ca mișcare care-și definește programul prin aplicarea modelelor lingvistice în toate ariile de cercetare și despre verbalizare ca suport privilegiat al narațiunii. Narrative Cartography încearcă să demonstreze că naratologia nu se limitează la analize ale discursului verbal, că deși
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
narațiune În Narrative Cartography:Toward a Visual Narratology Marie-Laure Ryan își propune să depășească ideea unei naratologii cu afinități speciale pentru limbajul verbal și să evite prejudecățile despre narațiunile înțelese ca artefacte exclusiv verbale, despre naratologie ca simplă subramură a structuralismului, despre naratologie ca mișcare care-și definește programul prin aplicarea modelelor lingvistice și despre verbalizare ca suport privilegiat al narațiunii. Acest demers semnalează faptul că naratologia nu se limitează la analize ale discursului verbal și că verbalizarea nu constituie singurul
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
măsură, comentariile care-și propun să depășească ideea unei naratologii cu afinități speciale pentru limbajul verbal și prejudecățile despre narațiunile înțelese ca artefacte exclusiv verbale. Ea favorizează demersurile în care naratologia nu mai este înțeleasă ca o simplă subramură a structuralismului, ca mișcare care și definește programul prin aplicarea modelelor lingvistice și se limitează la analize ale discursului verbal. Favorizează perspectivele în care verbalizarea narativă nu mai constituie un mod singular de semnificare, ci este doar un tip de marcă, urmă
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]