2,394 matches
-
că mulți au rămas schilozi și chiar paraplegici... A venit vreunul dintre ei să se plângă? Cum nu primi un răspuns, suflă un vălătuc gros de fum înspre hartă și adăugă pe același ton: — Nu, bineînțeles că nu! Ar fi stupid să se plângă, pentru că ei și-au căutat-o, nesiliți de nimeni. Și exact așa cum nu stă în puterea mea să-i împiedic să omoare o fetiță sau să-și lase creierii într-un copac, nu pot nici să împiedic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
direcția unde apune soarele și în două-trei ore ajungi la puț. — Ai de gând să mă lași aici toată noaptea? — Nu se știe niciodată. — Și fiarele? Fiarele? se miră pilotul. Ce fiare? Chiar crezi că există vreo fiară atât de stupidă încât să trăiască în acest loc? Hans Scholt privi lung în jurul său, își dădu seama încă o dată de covârșitoarea dezolare și sfârși făcând un gest de negație. — Nu! Adevărul e că nici cel mai misogin gușter nu cred că s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
devenit mai debili? Ești foarte viclean... - răspunse cu asprime. Viclean și sucit, dar adevărul e că mă bucur să știu că atitudinea mea a făcut ca parte din poporul meu să reacționeze și să facă front comun împotriva acestui concurs stupid. Poate că următorul pas ar fi crearea unui front comun împotriva acestei șlehte de nerușinați care ne guvernează și să vină o zi când noi, imohagii, vom putea avea propria noastră țară, cu legile noastre și propriile noastre obiceiuri. Mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
că noi nici măcar nu ne putem apropia. S-or fi gândit, poate, că ăsta e locul cel mai sigur: în mijlocul unei dune și la vedere. — O tentație destul de mare. — Sau poate o capcană. Dacă ne-ar trece prin minte ideea stupidă de a încerca să ne apropiem, profitând de întuneric, ne-ar zbura capetele, căci pot să ne vadă noaptea. — Din fericire, nu știu că noi știm. Pentru asta ar trebui să-i mulțumim lui Nené Dupré. — Și nu știu nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
mi se pare foarte bine, dacă asta n-ar fi atras atâtea probleme și n-ar fi cauzat atâtea morți. — În privința asta sunt de acord cu tine - recunoscu imohagul, lăsându-l perplex pe adversarul său. Nimic în toată această afacere stupidă nu justifică moartea unui om. — Mă bucur că aud asta, fiindcă acest lucru l-am spus și eu chiar din primul moment. - Sud-africanul arătă spre girba pe care beduinul o lăsase la umbră: Pot să...? Am gura plină de nisip
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
condamnați la cea mai înspăimântătoare moarte. Unii, cei care încă mai erau în putere, agitau brațele cu disperare, cu toate că știau aproape sigur că cei de sus nu puteau să-i vadă. Aici, aici! - strigau într-un impuls din cele mai stupide și inutile. Soarele începu să se înalțe la orizont. Vântul șovăia. Vântul a fost și va fi întotdeauna, până la sfârșitul veacurilor, regele de incontestabil al deșertului, cel care dă naștere râurilor de dune, cel care îngroapă cele mai mari orașe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
speranță de salvare: o cutie de răcoritoare ce se răsucea pe loc - o dată, și încă o dată... O privi îndelung, fără a schița nici cel mai mic gest de a o atinge, fiindcă prezența ei i se părea o crudă și stupidă batjocură a sorții. De câte ori nu ținuse în mână o asemenea cutie, fără să-și închipuie măcar că va fi ultimul lucru „ civilizat“ pe care o să-l vadă? Era cu adevărat zdrobitor și cu totul aiurea. Unul dintre cele mai cunoscute simboluri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
mai greu deocamdată. Totul e atît de bulversant, atît de nou. Locuim În continuare În lagăr, dar ne-au promis că situația noastră se va rezolva În cel mult o lună. PÎnă atunci ne lovim de o mie de amănunte stupide, dar indispensabile, care ne agresează. Pornirea dușului a fost un coșmar. Nici eu, nici Rudolf nu nimeream gaura În care să introducem moneda ca să facem dușul să funcționeze. Nu-ți mai spun că Rudolf a spart geamul de la bucătărie negăsind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
că marii scriitori, adevărații artiști sînt În fundul sufletului lor niște oameni foarte umili și dacă nu și-ar lăsa numele pe opera lor ar trece neobservați printre noi ca Marcel Albu sau ca bărbatul meu. Mă gîndesc la Joyce țe stupidă s-a senilizat complet ce Înseamnă Joyce pentru ea un ins oarecare ca... pesemne că ăsta e destinul geniului să toarne perle În troaca porcului) ...nu te-ai Întrebat ce i-o fi venit unui autor irlandez să-și numească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
secundă, orice ar putea însemna conceptul de eu sau mine, sau simțirea stranie la care aproape toți oamenii s-au referit printr-un pronume personal care să constituie individualitatea cuiva, eu sunt Bogdan. În spatele meu se află, speriat și tremurător, stupidul prinț Luca. Câmpii sub noi, jos de tot. Case. Bătrânul Kremlin rămâne repede în urmă, cu arhitectura sa superbă și acoperișurile adormite ca niște aripi de mult împietrite ori golite de viață. Orașul vechilor patimi și iubiri se depărtează tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
părul în cap, făcându-i să fugă de întâlnirea cu ei înșiși, pe mine mă lasă insensibil? Ba nu, iată, în sfârșit, frica aceea teribilă de care mă temeam sosește, neștiută... amintirea a ceea ce nu voi mai fi și greșeala stupidă de a-mi fi irosit viața în păcat mă sfâșie de-a dreptul, îmi bulversează hotărârea, dovedindu-mi cât de importantă era credința pentru a nu ajunge într-un astfel de moment prin remușcări teribile, care mă aruncă în convulsii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
m-a făcut să fac tot ceea ce am făcut atunci; iubirea este aceea care mă face să vorbesc acum despre ceea ce am făcut atunci. Iag tăcu un timp, privind când spre mine (care îi răspundeam cu un zâmbet fericit și stupid), când spre Sonia. Treptat, ochii lui decolorați, la început holbați la auzul declarației Soniei, apoi absenți din cauza încordării interioare, luară o expresie șireată. — Permiteți-mi, totuși, Sofia Petrovna, spuse el și, luând păhărelul și dând pe gât lichiorul, făcu mișcarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
locul ei, continuând să se rotească în capul meu. Gâtul nu rezistă, capul mi se prăvale în piept și întoarce camera cu susul în jos. „Ce-au făcut, ce-au făcut cu mine!“ șoptesc eu, și apoi, după o pauză stupidă, mai spun: „Ce să-i faci, sunt pierdut“. Dar drăcușorul cel hâtru, acela care (trebuie doar să-l asculți) otrăvește cu îndoiala sa cele mai fericite sentimente și vindecă cea mai mare disperare prin speranță, acest drăcușor viclean, care nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
nu mai avea rost să irosească muniția. Era clar ca lumina zilei că nu așa putea să omoare animalul. Abia acest gând îl înspăimânta de-a binelea. Din moment ce chestia aceea era imună la gloanțe, cum o putea omorî? Ce întrebare stupidă! Mai întâi, trebuia să afle ce era lucrul acela? Observase că nu putea ieși în lumină, poate că asta era metoda. Se întoarse la mașină și deschise torpedoul. Răscoli înăuntru, aruncând de-a valma pe banchetă obiectele care nu-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
seci sau agresive cum ar fi Pentru că era ora la care mă hotărâsem să ies, Suntem cetățeni liberi, intrăm și ieșim când avem chef, nu trebuie să dăm explicații nimănui despre motivele actelor noastre, Cât vă plătesc ca să puneți întrebări stupide, Pe cine interesează ora la care ies sau nu ies din casă, În ce lege scrie că am obligația să răspund la întrebare, Vorbesc doar în prezența avocatului meu. Au fost și persoane binecrescute care au răspuns fără acreala arțăgoasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
că dușmanului nici apă să nu-i dai, și alte expresii tari de factură similară. Tovarășii lor argumentau că nu era chiar așa, că șeful o fi avut motivele lui, dar acești pacifiști, ca întotdeauna ingenui, nu știau că reacția stupidă a intransigenților era o manevră tactică ce avea drept obiectiv să mențină treaz filonul combativ al acțiunii militante. Pentru orice eventualitate, fusese cuvântul de ordine. Cei din p.d.c., ca opoziție ce erau și fiind totuși de acord în ceea ce privește fundamentalul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
a o sparge, prin infiltrări și alte procedee mai puțin subtile, Sunt uimit, un membru al partidului de dreapta nu vorbește așa, Domnule ministru, peste câteva ore, când se va înnopta, va trebui să spun că e noapte, aș fi stupid sau orb să afirm că e ziuă, Ce are de-a face asta cu greva, Vrem sau nu, domnule ministru, e noapte, noapte adâncă, percepem că se întâmplă ceva cu mult peste înțelegerea noastră, care depășește sărmana noastră experiență, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
să ajungă comisar, cineva să-mi spună cum s-a făcut că tocmai acestui imbecil i-a încredințat guvernul responsabilitatea unei investigații de care poate că va depinde soarta țării, cineva să-mi spună de unde a scos acest imbecil ordinul stupid pe care l-a dat subalternilor săi, să sperăm că în momentul ăsta nu-și râd de mine, agentul nu cred, dar inspectorul e isteț, e chiar foarte isteț, deși la prima vedere pare să nu se observe, sau maschează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
părut că e nostim să ai pe cineva cu care să mai schimbi o vorbă când obosești lucrând. Mi-a spus toate acestea încet, cu câte o pauză stânjenită între fiecare afirmație și nu-și mai lua ochii blânzi și stupizi dintr-ai mei. Am văzut că erau plini de lacrimi. Am impresia că nu prea înțeleg, i-am zis. — Strickland nu poate lucra împreună cu altcineva în același atelier. — Bine, dar dă-o dracului, doar e atelierul tău! Treaba lui cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
scuture praful, a alunecat pe unul dintre caiete, parcă cel cu numărul 1. — Deci cu asta irosiți hârtia! Am privit-o. E proastă, dar nu mai mult decât altele. N-a așteptat un răspuns. A continuat să deretice cântând arii stupide, care îi răsună în minte de când avea 20 de ani și visa să-și găsească un soț. Mi-ar fi plăcut să-i dau o explicație, dar ce să explic? Că înaintez cu fiecare rând ca pe un drum dintr-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
știau bine că judecătorul era Mierck. Povestea cu micile lumi făcuse vâlvă - să te răsfeți cu ouă moi lângă un cadavru! - și, de asemenea, disprețul față de fetiță, fără nici un cuvânt, fără urmă de înduioșare. Ce contează! Pentru toți acești inși stupizi, chiar dacă era detestat, el rămânea judecătorul: cel care vă poate trimite, cu o mică semnătură, să reflectați între patru pereți. Cel ce urzește planuri cu călăul. Un fel de bau-bau pentru adulți. Oamenii se priviră. Mulțimea începu să se împrăștie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
ani aveam oameni de nădejde În politică, dar noi, noi am fost educați să adunăm un milion și să „arătăm din ce suntem plămădiți“. Uneori Îmi doresc să fiu englez; viața În America e atât de afurisit de plicticoasă, de stupidă și de sănătoasă! Întrucât sărmana Beatrice a murit, probabil că voi primi ceva bani, dar al naibii de puțini. Îi pot ierta mamei aproape totul, cu excepția faptului că, Într-o izbucnire bruscă de habotnicie, Înspre sfârșit, a donat jumătate din banii rămași
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
pe care izbutesc să le termin. Or, de câțiva ani, de când am devenit și parlamentar, cele șaisprezece, optsprezece ore cât muncesc zilnic nu par a fi suficiente. Trebuie să fac teatru și să mă lupt cu o lume teatrală românească stupidă și ticăloasă (ah, ce bine mi-ar fi prins în acești ani Valentin Silvestru), să fac politică, adică să încerc să dau o mână de ajutor necăjiților din Botoșani, să scriu ceva legi, să însemn ceva pentru partidul din care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
siguranță că nu se întărește ca lumea niciodată, poate doar cu forța, dacă o freci trei ore). Omul ăsta s‑a lipit de Anna, cerșind un pic de dragoste și toleranță, ceea ce nevastă‑sa îi refuză mereu sub cele mai stupide pretexte. Așa un funduleț de fată, sigur neînceput, e un deliciu! Cred că visez, face Anna către camarazii ei. Iar greutatea funcționarului apasă și mai tare asupra ei. A prins curaj și pătrunde un pic mai adânc, mulțimea de oameni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
spre stație, în timp ce Rainer ține un monolog în care explică de ce a plecat el de bunăvoie. Din acest motiv este mai tare decât Hans, care n‑a rămas de bunăvoie. Slavă cerului că măcar sora nu face remarci sau obiecții stupide, Anna tace îngrozită fiindcă a trebuit să‑l lase pe Hans al ei într‑un mediu ostil. Iubirea ei a fost respinsă astăzi cu răutate, ca și iubirea lui Rainer, de altfel, ceea ce a provocat în sufletul gemenilor o fisură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]