852 matches
-
puțin de la perioada clasică - așa cum o numește tradiția Occidentului. Ar trebui să fac câteva precizări cu privire la punctele de vedere ideologice. La baza întregii mele cercetări stă următorul criteri critic: a) ideologia nu va putea fi niciodată complet evitată; b) este subînțeles faptul că există întotdeauna posibilitatea ca un anume grad de rezistență față de ideologia socială să se dezvolte la nivel lingvistic, cultural, al conștientului, sau într-o combinație a celor trei. Așa cum remarca eminentul profesor de filozofie William Barrett: "Libertatea esențială
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
tind să includă în acest gen majoritatea textelor "non-ficționale" ca părți ale unui gen extrem de vast. În cazul lucrării "Sourcebook" a lui Connery, toții autorii analizați au fost inițial jurnaliști de carieră la ziare sau magazine, sau la amândouă. Se subînțelege deci că includerea între autorii formelor narative de "jurnalism literar" presupune o practică jurnalistică de bază. Problema se complică însă când Paterson etichetează Pelerin la Tinker Creek de Annie Dillard drept una din primele douăsprezece lucrări de valoare, într-un
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
măcar această discuție asupra diferitelor sisteme de denumiri (nomenclaturi) ar putea demonstra că există o categorie de afirmații critice care se contrazic între ele, și care sunt ele însele cea mai bună dovadă a existenței acestei forme - categorii literare. Dacă subînțelegem că această formă este activă în cea mai mare parte sub formă de structuri narative este important să subliniem faptul că nu avem nici un motiv să eliminăm din sfera jurnalismului literar eseurile sau comentariile de fond din ziare. În plus
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
și nu discursive. Având în vedere că prima denumire nu este nicăieri implementată, că adăugarea a două adjective unul lângă altul dovedește o slăbiciune stilistică în a doua denumire, m-am decis să mă opresc la denumirea de jurnalism literar subînțelegând faptul că aceste condiții sunt în principal de factură narativă. Discuțiile viitoare dintre cercetători vor putea defini o nomenclatură finală pentru această structură culturală, în măsura în care un asemenea demers este posibil. Mai mult, mai sunt și alte argumente care ne îndeamnă
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
un sens imaginea distanțată a trecutului ideologic absolut, și de a îmbrățișa prezentul inconcluziv unde ideologia se retrage în subconștient (având în vedere presupunerea critică ce susține că ideologia nu poate fi niciodată eliminată complet; dar, în același timp, se subînțelege că există mereu posibilitatea de a rezista într-o oarecare măsură ideologiei): acest lucru poate fi observat în relatarea referitoare la Londra scrisă la sfârșitul secolului al XII-lea de către William FitzStephen, un funcționar care lucra pentru Thomas Beckett și
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
prima, curmată tragic cu câteva zile înainte de oficiere, cea de-a doua, încheiată rapid amiabil cu un soț savant-autist) sau lupta ei disperată cu inevitabila depresie care a chinuit-o mai bine de un deceniu. (Nu mai amintim aici, fiind subînțelese, grohăielile zilnice, pofticioase și obraznice, ale masculilor gregari față de o atrăgătoare femeie singură.) Ce au însă de-a face toate aceste felii de viață, amare sau sensibile, cu literatura? Știm, desigur, încă de la musiu Jourdain, că, totuși, în ciuda aparențelor, nu
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
suprimarea adversarului, a lui Decebal de către Traian, a lui Remus de către Romulus are, în plan spiritual, valoarea mitologică a întemeierii, a durabilității prin construcție. Aceeași tradiție populară păstrează, fără să se evidențieze expres în creația populară, ca fapte care sunt subînțelese, legătura dintre factorul politic și cel spiritual. Dincolo de cele două figuri proeminente, Traian și Decebal, trebuie văzut spiritul dacic, dominat de viața de după moarte, concretizată într-un Zamolxe, om mai întâi, zeu mai apoi, și spiritul roman, tolerant și universal
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
liric este purtătorul unor trăiri cu totul deosebite. Cuvântul cheie este „eu”, de patru ori prezent În cele două fraze poetice El este Însă inclus În persoana verbelor predicative „nu strivesc”, „nu ucid”, „-ntâlnesc”, „sporesc”, „Îmbogățesc”, „iubesc” Prin opoziție, se subînțelege și În negarea verbului „sugrumă” (nu sugrumă). Dacă s-ar elimina o parte a discursului poetic, din cele două fraze ample, s-ar obține o frază mult mai simplă: „eu nu strivesc corola de minuni a lumii ... / ... căci eu iubesc
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Întregirea făpturii În cauză. În toate situațiile se constată o măiestrie excepțională a naratorului, de a alterna perspectivele ființării personajului. Prezența fiecăruia dintre actanți este naturală, organică, absolut necesară la momentul respectiv. Scenele au recuzita lor, iar indicațiile „scenice” se subînțeleg. G. Călinescu era nu numai un pasionat de teatru, ci și un creator și un regizor pe măsură. Punea În scenă propriile creații dramatice, Încărcate de simboluri, cu cercetătorii de la Institutul de Istorie Literară și Folclor, În propria lui locuință
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
atitudine a scriitorului În raport cu lumea, pus În situația de a spune și altceva decât ce era la modă. Cu alte cuvinte, prozatorul a făcut abstracție de „indicațiile și recomandările” vremii (chiar dacă ele aveau să se nască mai târziu, dar se subînțelegeau și atunci), și a dat glas propriilor sale gânduri, dacă avem În vedere faptul că personajul principal reprezintă glasul celui care i-a dat naștere. Și apoi, nu peste multă vreme, Marin Preda a devenit un scriitor cu o puternică
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
supună, până la urmă, și unei autoanalize raționale, precum arată această carte publicată la vârsta necesarei retrospective. Voind parcă să o ia înaintea propriei posterități, scriitorul ne oferă date în plus pentru a-i reevalua „statura” de 180 creator, cu speranța subînțeleasă de a-l lua așa cum este. Și dovedește încă o dată că rămâne un meseriaș, în vers ca și în proză. „Dosarul” alcătuit din evocări, interviuri și fotografii mi se pare a fi, mai mult decât un „capăt de linie”, o
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
supună, până la urmă, și unei autoanalize raționale, precum arată această carte publicată la vârsta necesarei retrospective. Voind parcă să o ia înaintea propriei posterități, scriitorul ne oferă date în plus pentru a-i reevalua „statura” de 180 creator, cu speranța subînțeleasă de a-l lua așa cum este. Și dovedește încă o dată că rămâne un meseriaș, în vers ca și în proză. „Dosarul” alcătuit din evocări, interviuri și fotografii mi se pare a fi, mai mult decât un „capăt de linie”, o
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
un om cu pregătire juridică, absolvent de drept, membru al Parlamentului de atâta vreme. Și nu-i admisibil pentru un om cu responsabilități să afirme ceva de genul: „Dacă se va dovedi că au falsificat probe, procurorii trebuie arestați.“ Se subînțelege că, dacă a falsificat cineva probe, va suporta rigorile legii. Dar, automat, asta pune o pre siune. E mai mult o afirmație prezumțioasă. Să nu uităm că pe domnul ministru Corlățean procurorii DNA l-au per ceput într-un anume
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]
-
-și exprima complet și pe îndelete gândurile, el recurge adesea la omiterea unor cuvinte a căror prezență ar fi corectă și ar părea chiar necesară din punct de vedere strict gramatical, dar este, de fapt, superfluă, deoarece secvențele absente se subînțeleg din context: a înlocui inscripția De vânzare, atârnată la poarta unei case, cu propoziția Această casă este de vânzare ar însemna poliloghie 7. Tot o formulare corectă, dar nefirească, deoarece este redundantă, ar fi Ion se urcă în tramvai. Ion
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
comunicarea (în împrejurări concrete relevante, care nu pun la îndoială conținutul semantic al enunțului incomplet), de contextul lingvistic (de pildă în limbajul conversației, al dialogului, inclusiv în cel al dramaturgiei, sau, în general, în cazurile în care elementele absente se subînțeleg deoarece au fost deja enunțate ori sunt prea cunoscute de către interlocutor pentru a-i fi reamintite), precum și de relația existentă în prealabil sau creată ad hoc între subiectul emițător și receptorul mesajului 11. Dorința de a limpezi situația confuză, indistinctă
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
în loc de entrer en classe de cinquième. Elipsa permite evitarea repetiției atunci când se răspunde la o întrebare sau când se coordonează sau se compară doi termeni: Compris! sau Enfin libre!". Termenul se mai folosește, prin extensie, și cu accepțiile "scurtare, aluzie, subînțeles în scriere, în stil; omitere voluntară a unuia sau a mai multor elemente din derularea unei narațiuni, a unei expuneri". CNRTL: Elipsa reprezintă "omiterea unui cuvânt sau a mai multor cuvinte dintr-un enunț al cărui înțeles rămâne clar". Există
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
întrucât fragmentul eat the biscuit este omis. Elipsa este foarte frecventă în conversație". Encyclopedia Britannica Online, pe www.britannica/eb: Engl. "ellipsis sau ellipse: figură de stil caracterizată prin omiterea deliberată a unui cuvânt sau a unor cuvinte care se subînțeleg totuși în lumina contextului gramatical". The Oxford Pocket Dictionary of Current English, Oxford University Press, 2007: "Ellipsis (pl. -ses): omiterea din vorbire sau din scris a unui cuvânt sau a unor cuvinte care sunt superflue ori sunt inteligibile din context
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
Acest procedeu, numit "hypallage" sau "ellipse", este extrem de frecvent în vocabularele de specialitate"; s.v. Point-virgule et phrases juxtaposées: Atunci când punctul și virgula leagă astfel de propoziții, verbul din a doua propoziție (și, dacă e cazul, din următoarele propoziții) poate fi subînțeles. În acest context, punctul și virgula este un semn care devine esențial, deoarece se opune virgulei, care marchează elipsa (subl. n.)"; s.v. Virgule et ellipse du verbe: "Una dintre funcțiile virgulei este să indice că unele elemente ale propoziției au
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
Rhetoric, pe pagina http://rhetoric.byu.edu/Figures a Universității Brigham Young: "Ellipsis: Omitere a unui cuvânt sau a unei sintagme scurte ușor de înțeles din context. Exemple: The average person thinks he isn't (termenul average este omis, dar subînțeles după isn't). John forgives Mary, and Mary, John (virgula indică ceea ce a fost omis, forgives)". Wikipedia.fr, s.v. Ellipse [rhétorique]: "În limba franceză, ellipse denumește o figură de stil sau o formă de retorică. În retorică, elipsa constă în
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
Vii și tu, Floreo? De ce să nu?", unde "lipsește din răspuns "viu", pentru că propoziția e perfect inteligibilă și așa". DEX: Elipsa este o "figură de stil care constă în omiterea din vorbire sau din scris a unor elemente care se subînțeleg sau nu sunt absolut necesare pentru înțelesul comunicării". GLR II, p. 397: Elipsa constă în "omiterea unor elemente necesare din punct de vedere gramatical sau lexical, pe care vorbitorii le au în minte, fără să fi fost exprimate mai înainte
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
realizează o economie de energie, la vorbitor și la ascultător, dar în același timp se obține un plus de expresivitate. (...) Adesea elipsa e posibilă pentru că cuvintele neexprimate se leagă oarecum automat de cele exprimate, de exemplu stau pe Moșilor (se subînțelege strada, fără care genitivul e de neînțeles). Acum câteva decenii bucureștenii se plimbau pe cale (era clar că era vorba de Calea Victoriei). Dacă elipsa este foarte des repetată, cuvintele menținute își pot schimba înțelesul, preluându-l pe al celor absente: roșii
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
iar bună ziua e în loc de "doresc să-ți fie bună ziua", fără să mai simțim că lipsește ceva. Cum se vede din ultimul exemplu, elipsa poate afecta o propoziție și chiar o frază; alte exemple: n-am când, n-am cum (se subînțelege "să fac cutare acțiune")". Al. Graur, Puțină gramatică, vol. II, București, 1988, p. 229: Scriind despre "pleonasme și elipse", autorul afirmă că "există și cazul contrar (pleonasmului n.n.), verbe care trebuie folosite numai cu complement și care apar (greșit n.n.
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
nu, da de unde, nici vorbă etc.). În felul acesta, un procedeu de natură sintactică, elipsa, are repercusiuni asupra lexicului". Dobridor, s.v.: Elipsa constă în "omiterea din vorbire sau din scriere a unor cuvinte sau chiar a unor propoziții, care se subînțeleg sau care nu sunt absolut necesare pentru înțelesul comunicării. Ea se datorește nevoii de conciziune, de scurtare a exprimării, a grabei în exprimare și mai ales nevoii de expresivitate, motiv pentru care e foarte frecventă în vorbirea afectivă și în
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
În schimb, elipsa gramaticală "vizează elementele de ordin gramatical, unitățile sintactice care nu sunt strict indispensabile pentru a fi exprimate în comunicare (inclusiv o propoziție întreagă)"; se exemplifică prin I-am făcut eu o mulțime de meșteșuguri și degeaba (se subînțelege că degeaba i le-am făcut); Da-ncotro, flăcăule? (în sensul de da-ncotro mergi, flăcăule). Dicționar de termeni literari, București, Editura Academiei R.S.R., 1976, s.v.: "Elipsa este o figură de stil ce se definește drept subînțelegerea unuia sau mai
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
sintaxei propoziției și frazei, în care elementele omise sunt sugerate prin intonație, gesturi, mimică (De luni la muncă!; Dă-mi creionul, că de nu...) sau, în scris, prin semne de punctuație (virgulă, linie de pauză, puncte de suspensie) ori sunt subînțelese din contextul lingvistic imediat, în dialoguri (Vrei să pleci? Da, vreau; Cînd pleci? Mâine) sau în formule de coordonare în care nu se repetă unele elemente exprimate în anturajul părții de propoziție suprimate (El citește romane, ea, poezii; Ea curăță
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]