808 matches
-
și mestecenii; b) exprimat subiectul apare în propoziție: Mircea scrie temele; neexprimat subiectul nu apare în propoziție; inclus cuprins în formă verbului (pentru persoana I-a și a II-a: Învățăm temeinic în fiecare zi (noi); Cânți cu noi? (tu); subînțeles cunoscut din propozițiile anterioare (pers a II-a): Anca a uitat de serbare. Nu a mai venit. ATENȚIE Există propoziții care nu pot avea subiect: Scrie în ziar; Afară ploua; E mai sigur în adăpost. 3) SUBIECTUL POATE FI EXPRIMAT
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
și originalitate. De aceea consider că elevii trebuie să învețe și: propoziția poate fi eliptica de predicat; predicatul poate fi exprimat și prin locuțiuni verbale sau alte părți de vorbire (interjecția); noțiunea de verb copulativ; noțiunea de subiect inclus și subînțeles; unele propoziții nu pot avea subiect; să deosebească substantivele din vocativ de cele din nominativ; noțiunile de atribut adjectival și atribut substantival; complementul exprimat prin adverb; noțiunile de părți de vorbire flexibile și neflexibile; substantive defective de număr; gradele de
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
neliniștesc. 11. Nu îl loviți când greșește, nu îi vorbiți mult! Nu va înțelege de ce a fost lovit. Nu are capacitatea de a lega pedeapsa de greșeală făcută. Dacă vreți să se corecteze, retrageți recompensa. 12. Folosiți un limbaj fără subînțelesuri! Glumele, ironiile, expresiile cu mai multe sensuri nu pot fi înțelese și asta îl derutează. 13. Nu îi dați sarcini în formș negativș! Nu îi spuneți ce sș nu facă, ci ce să facă. (Nu îi spun: “Nu mai vorbi
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
și consolidată de comunism, dar nu și inventată integral de acest sistem. Statul este văzut la noi, încă din secolul trecut, ca o instituție semi-filantropică, semi-caritabilă, care întreține funcționari, sinecuriști, paraziți, la un nivel foarte redus, este adevărat, dar cu subînțelesul, declarat sau nu, că în rest lumea se descurcă. Dacă nu curge, pică... Statul deci... dă. Aceasta este vocația și misiunea sa esențială. Concepția statului patron, generos, protector și paternalist este bine consolidată. El trebuie să dea și această psihologie
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
și eleganți pe care îi întâlnisem, de-a lungul vremii, a căror frumusețe și eleganță parcă sporise odată cu vârsta. Un psihanalist ar strâmba atotștiutor din nas la chestia cu vârsta, după cum un bărbat mai de anii mei ar zâmbi cu subînțeles. E drept că, probabil, în adâncurile minții mele, stătea sădit respectul dintotdeauna pentru autoritate, de orice fel ar fi fost ea, și percepeam inclusiv vârsta ca autoritate. Auzisem o discuție aprinsă, într-un supermarket, pornită pe motive de stat la
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
principiu explicativ și de mesajul plin de învățăminte al aparenței sensibile. Ei consideră opera drept un sfârșit și totodată drept un început, drept rezultatul unei filosofii adesea neexprimate, drept ilustrarea și încoronarea ei. Dar ea nu-i completă decât prin subînțelesurile acestei filosofii. Ea justifică, în sfârșit, acea variantă pe o veche temă care spune că gândirea puțină îl îndepărtează pe om de viață, dar că gândirea multă îl aduce din nou la ea. Incapabilă de a sublima realul, gândirea se
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
iar alta producerea mesajului. Ca atare, actul lingvistic are același aspect complex, fiind în principiu o enunțare cu rol de unitate funcțională în comunicare. Această constatare în legătură cu alcătuirea vorbirii dintr-o suită de acte lingvistice a fost de obicei ceva subînțeles, fiindcă nu face parte din tradiția obișnuită a analizelor lingvistice și abia în a doua jumătate a secolului al XX-lea, filozofia analitică anglo-saxonă a impus termenul sintagmatic act de vorbire și conceptul corespunzător ca fiind proprii științei limbii. Despre
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
van Dijk (în 1977), în locul concepției statice despre context, s-a impus una dinamică și procesuală.; c) contextul joacă un rol fundamental în funcționarea enunțurilor, în producerea și interpretarea lor: contextul oferă cheia pentru interpretarea unor ambiguități, pentru decriptarea unor subînțelesuri sau valori indirecte, pentru activarea sau inhibarea unor caracteristici de sens, pentru intervenția în procesele de înlănțuire monologică și dialogică. Nu trebuie să concluzionăm, totuși, că discursul poate fi interpretat numai dacă receptorul are acces la totalitatea informațiilor contextuale, căci
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
care privesc organizarea sintactică a discursului, modalitatea în care sînt combinate și aranjate cuvintele în frază. Din această categorie fac parte: figurile de construcție prin inversare (inversiunea, imitația, enalega), figuri de construcție prin exces (apoziția, pleonasmul), figuri de construcție prin subînțeles (elipsa, sinteza, zeugma, anacolutul) și incidență; (5) figuri de elocuție: prin extensiune (epitetul, pronominația), prin deducție (repetiția, metabola, gradația), prin relație (adjuncția, conjuncția, disjuncția), prin consonanță (aliterația, paronomaza, antanaclaza, asonanța, derivația); (6) figuri de stil: prin emfază (perifraza, conglobația, suspensia
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
prin mărci lexicale sau morfo-sintactice, și a factorilor exteriori pe care se bazează enunțul, atunci cînd prezența implicitului în enunț nu este marcată. Cîmpul semantic și cel pragmatic disting numeroase categorii de conținuturi implicite, printre care se pot aminti presupoziția, subînțelesul, inferența, implicarea, implicatura, aluzia și insinuarea. Dacă presupoziția este un tip special de conținut înscris în enunț, corespunzînd unei realități presupuse a fi deja cunoscută de către interlocutor și care constituie baza pe care se construiește ceea ce este spus efectiv, subînțelesul
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
subînțelesul, inferența, implicarea, implicatura, aluzia și insinuarea. Dacă presupoziția este un tip special de conținut înscris în enunț, corespunzînd unei realități presupuse a fi deja cunoscută de către interlocutor și care constituie baza pe care se construiește ceea ce este spus efectiv, subînțelesul este o deducție ce se poate atribui interlocutorului, făcută pe baza evenimentului particular al enunțării, deducție prevăzută, de altfel, de către locutor. În enunțul Mihai ia lecții de pian luna aceasta, presupoziția înscrisă în enunț prin sintagma luna aceasta este că
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
ia lecții de pian luna aceasta, presupoziția înscrisă în enunț prin sintagma luna aceasta este că Înainte Mihai nu lua lecții de pian, în timp ce conținutul subînțeles poate fi "Ar fi bine să începi și tu". Nefiind înscris în structura enunțului, subînțelesul are o "existență nesigură". V. act, influență, maximă, politețe. DUCROT 1972; GRICE 1975; ANSCOMBRE - DUCROT 1983; KERBRAT-ORECCHIONI 1986; SPERBER - WILSON 1986; MOESCHLER - REBOUL 1994; MAINGUENEAU 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. NM INDETERMINARE. În mod obișnuit, determinarea contextuală (discursivă sau situațională) rezolvă
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
legi ale discursului, ca norme impuse producerii enunțurilor, pe care locutorii trebuie să le respecte. La rîndul lor, destinatarii presupun că enunțiatorii au respectat aceste legi, ceea ce le permite să deducă toate informațiile implicate de satisfacerea lor. Aceste informații, numite subînțelesuri, sînt tocmai acelea pe care locutorul are intenția de a le transmite. Aceste legi sînt convenții, analoge regulilor unui joc: cine participă la joc acceptă regulile sale, altfel, se face vinovat de trișare. La fel, cine se servește de limbaj
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
nu poate fi, în principiu, anulat și nici nu poate servi ca bază a unei înșiruiri. Problema presupoziției a devenit foarte importantă pentru semantica și pragmatica limbilor naturale. Din punct de vedere semantic, s-a stabilit că presupusul posedă, spre deosebire de subînțeles, o marcă în enunț, ceea ce îi conferă o relativă independență în raport cu contextul. Astfel, un enunț precum Mărioara nu mai merge la școală are presupusul Mărioara mergea la școală pînă acum și spusul (ceea ce este exprimat) Acum Mărioara nu merge la
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
unei exprimări incoerente (El este burlac și nu are soție), 3) ele sînt exterioare în raport cu înlănțuirea elementelor discursului, deoarece această înlănțuire se referă numai la conținuturile exprimate, iar nu și la cele presupuse. V. act de vorbire, argumentare, dialogism, implicație, subînțeles. FLEW 1984; GREIMAS - COURTES 1993; MOESCHLER - REBOUL 1994; DUCROT - SCHAEFFER 1995; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; VARO - LINARES 2004 RN PRESUPUS v. PRESUPOZIȚIE PRETERIȚIE. În retorică, preteriția (numită și preterițiune) reprezintă o figură de gîndire prin care vorbitorul
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
din contextul anterior (prin urmare, din cadrul sintactic). În cercetarea pragmatică a enunțului, s-a constatat posibilitatea disocierii între două niveluri de sens: 1) un sens literal, care este produsul instanțelor referențiale și argumentative și 2) diverse efecte de sens sau subînțelesuri, pe care locutorul le lasă a fi înțelese. Dar, spre deosebire de presupusuri care se deduc chiar din discurs, oricare ar fi cotextul și contextul lui, subînțelesurile sînt forme ale implicitului, deductibile din articulația enunțului. Ca atare, subînțelesul reprezintă ceea ce se înțelege
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
literal, care este produsul instanțelor referențiale și argumentative și 2) diverse efecte de sens sau subînțelesuri, pe care locutorul le lasă a fi înțelese. Dar, spre deosebire de presupusuri care se deduc chiar din discurs, oricare ar fi cotextul și contextul lui, subînțelesurile sînt forme ale implicitului, deductibile din articulația enunțului. Ca atare, subînțelesul reprezintă ceea ce se înțelege în mod indirect dintr-un enunț sau dintr-un context, fără a fi exprimat ca atare. În principiu, deoarece subînțelesurile unui enunț nu sînt redate
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
efecte de sens sau subînțelesuri, pe care locutorul le lasă a fi înțelese. Dar, spre deosebire de presupusuri care se deduc chiar din discurs, oricare ar fi cotextul și contextul lui, subînțelesurile sînt forme ale implicitului, deductibile din articulația enunțului. Ca atare, subînțelesul reprezintă ceea ce se înțelege în mod indirect dintr-un enunț sau dintr-un context, fără a fi exprimat ca atare. În principiu, deoarece subînțelesurile unui enunț nu sînt redate în exprimarea lingvistică directă și provin din interpretarea interlocutorului, ele pot
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
fi cotextul și contextul lui, subînțelesurile sînt forme ale implicitului, deductibile din articulația enunțului. Ca atare, subînțelesul reprezintă ceea ce se înțelege în mod indirect dintr-un enunț sau dintr-un context, fără a fi exprimat ca atare. În principiu, deoarece subînțelesurile unui enunț nu sînt redate în exprimarea lingvistică directă și provin din interpretarea interlocutorului, ele pot fi nenumărate și, de aceea, a n a l i z a d i s c u r s u l u i poate
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
în anumite condiții. Cu alte cuvinte, româna este o limbă pro-drop44. Sunt mai multe tipuri de contexte în care subiectul nu este lexicalizat: (i) subiectul este recuperat anaforic Acest tip de subiect este numit în GALR și în gramaticile tradiționale "subînțeles". Uneori, subînțelegerea subiectului este impusă obligatoriu sintactic. Astfel, subiectul unor propoziții conjuncționale sau verbe la o formă verbală nepersonală este controlat de un nominal anterior (subiect sau complement): (15) a. Ion începe / poate să meargă. b. Ion are de scris
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
cînd cel ce interpretează lucrează pentru punerea în comun a sensului: "Ce vreți să spuneți? Asta ați vrut să spuneți? Nu este ceea ce ați vrut să spuneți?" În aceste cazuri, sensurile vor putea fi numeroase, și exegeza interminabilă. Presupuneri și subînțelesuri sînt la lucru în sensul comun, și "A spune" se situează în spatele lui "Spus", ca o rezervă polifonică cu multiple întrebuințări. Această profunzime obsedează cuvîntul și programul nu o suportă. Profunzimea care nu are nimic metafizic, dar pe care discursul
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
dreptul la o „excepție” de la comandamentul legilor lui Moise, ce au slujit două milenii drept Îndreptar moral Europei; „să nu ucizi” a devenit, În interpretarea lui Rascolnikov și apoi a ideologilor naziști sau comuniști, „poți ucide În numele unei idei”! Cu subînțelesul: „În numele ideii noastre”, unde pronumele posesiv trebuia umplut de fiecare dată cu ceea ce am numit „străinul”, care era „demascat”, izolat și aruncat mulțimii: Evreul, burghezul sau dușmanul de clasă, străinul pur și simplu, sub Ceaușescu, sau acel „străin” care se
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
despre iubire „la rece“, oricât de mult am leza, prin asta, „tribul“ patetic al Emmei Bovary. Din când în când, trebuie să punem la îndoială gata-făcutul temei, poncifele ei și chiar febrele proprii. O primă tentativă de eliberare din plasa subînțelesurilor de duzină ar putea fi demontarea unui binom care parazitează de secole - a demonstrat-o Denis de Rougemont - spiritul european: binomul iubire-dramă. Cultura europeană a creat, într-adevăr, de la Tristan și Isolda încoace, un model erotic destră mător: iubirea e
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
de belfer încercănat. Cuvintele sunt căutate la limita indescifrabilului, sintaxa e obscură, gramatica - aproximativă, mesajul - inexistent. 8. Diplomatul. Vorbire în bobote. Colocvialitate vidă. Tehnica de a perora, evitând cu grijă orice comu nicare reală, orice conținut explicit. Surâ suri reci, subînțelesuri fără nici un înțeles, coreografie mecanică. 9. Vorbitorul incontinent. Odată pornit, cade într-un soi de transă. Nu mai percepe nimic din lumea înconjurătoare, își dizolvă, torențial, interlocutorul, clămpăne precipitat, ridică glasul, se ridică în picioare, gesticulează spasmodic, se înveselește imprevizibil
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
nostru, cănd liceu la fete. Pe masura ce ne mai veneau idei, completăm scenariul. Tăvi Loghin s-a apucat serios de treabă și om serios cum era, ne-a dat la timp textele sale. Erau scrise cu talent și unele cu anumite subînțelesuri. Îmi amintesc și azi, după mai mult de o jumătate de secol, cateva versuri, pe care țin să le redau, convins fiind că va zâmbi și Tăvi, în lumea în care se află. Se referea la elevii „de azi”, adică
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Gheorghe Nandriș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93342]