811 matches
-
și dezvoltării - cercetarea modelelor românești de explicare a procesului de formare a civilizației moderne în cadrul național, reevaluarea teoriei formelor fără fond ca paradigmă de analiză a proceselor de modernizare; sociologia culturii - abordarea culturii prin sistemul categoriilor polare, analiza conceptelor de subcultură și contracultură (1981); sociologia vârstelor și generațiilor - prima abordare monografică a problematicii generațiilor din sociologia românească, redefinirea conceptelor de „generație”, „tineret”, „tinerețe”, „relații între generații”, decelarea unor noi dimensiuni ale relațiilor dintre vârstă, cohortă, clasă socială și generație, contradicțiile dintre
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
între diferite bande, lupte sângeroase sau la genocid. Este important însă și contextul sociocultural al producerii violenței, iar din context face parte mereu un „gardian”care nu este suficient de abil sau de motivat pentru a stopa manifestarea violentă. Teoria subculturii violente, lansată de Wolfgang și Ferracutti (1967), și-a găsit numeroși adepți în rândurile sociologilor. Teoria susține că apariția comportamentelor violente se petrece ca urmare a aderării la anumite valori și atitudini ce devin „un sistem normativ ce se va
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
apariția comportamentelor violente se petrece ca urmare a aderării la anumite valori și atitudini ce devin „un sistem normativ ce se va reflecta în trăsăturile psihologice ale participanților subculturali”(p. 158). A fi membru sau participant la o astfel de subcultură înseamnă să adopți o percepție diferită a stimulilor din mediu și să dezvolți mecanisme adaptative promovate de subcultură. Provocările și frustrările generate de mediu sunt văzute ca agresive și amenințătoare și deci provoacă o abordare defensivă agresivă. Anumiți stimuli sunt
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
normativ ce se va reflecta în trăsăturile psihologice ale participanților subculturali”(p. 158). A fi membru sau participant la o astfel de subcultură înseamnă să adopți o percepție diferită a stimulilor din mediu și să dezvolți mecanisme adaptative promovate de subcultură. Provocările și frustrările generate de mediu sunt văzute ca agresive și amenințătoare și deci provoacă o abordare defensivă agresivă. Anumiți stimuli sunt percepuți preferențial și interpretați în registrul amenințării stârnind lupta fizică. Aceasta din urmă dă măsura curajului, a îndrăznelii
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
agresive și amenințătoare și deci provoacă o abordare defensivă agresivă. Anumiți stimuli sunt percepuți preferențial și interpretați în registrul amenințării stârnind lupta fizică. Aceasta din urmă dă măsura curajului, a îndrăznelii a capacității de autoapărare în cultura dată. Autorii teoriei subculturii leagă aceste manifestări de statutul socioeconomic scăzut al bărbaților ce devin astfel atrași și participanți la subculturi. Ei se înarmează cu cuțite sau alte instrumente de apărare și atac, ca și când acestea ar fi niște însemne sau simboluri ale subculturii și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în registrul amenințării stârnind lupta fizică. Aceasta din urmă dă măsura curajului, a îndrăznelii a capacității de autoapărare în cultura dată. Autorii teoriei subculturii leagă aceste manifestări de statutul socioeconomic scăzut al bărbaților ce devin astfel atrași și participanți la subculturi. Ei se înarmează cu cuțite sau alte instrumente de apărare și atac, ca și când acestea ar fi niște însemne sau simboluri ale subculturii și, în același timp, un semnal al disponibilității de a lua parte la violență, a așteptării violenței și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
teoriei subculturii leagă aceste manifestări de statutul socioeconomic scăzut al bărbaților ce devin astfel atrași și participanți la subculturi. Ei se înarmează cu cuțite sau alte instrumente de apărare și atac, ca și când acestea ar fi niște însemne sau simboluri ale subculturii și, în același timp, un semnal al disponibilității de a lua parte la violență, a așteptării violenței și a promptitudinii în a reacționa. Teoria subculturii violente își găsește acoperire în statisticile care indică incidența crescută a violenței în rândul bărbaților
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
alte instrumente de apărare și atac, ca și când acestea ar fi niște însemne sau simboluri ale subculturii și, în același timp, un semnal al disponibilității de a lua parte la violență, a așteptării violenței și a promptitudinii în a reacționa. Teoria subculturii violente își găsește acoperire în statisticile care indică incidența crescută a violenței în rândul bărbaților cu statut socioeconomic scăzut. Autorii teoriei subculturii consideră că sexul, vârsta, rasa, statutul socioeconomic, atitudinea favorabilă violenței și purtarea de arme sunt semnale predictive ale
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
al disponibilității de a lua parte la violență, a așteptării violenței și a promptitudinii în a reacționa. Teoria subculturii violente își găsește acoperire în statisticile care indică incidența crescută a violenței în rândul bărbaților cu statut socioeconomic scăzut. Autorii teoriei subculturii consideră că sexul, vârsta, rasa, statutul socioeconomic, atitudinea favorabilă violenței și purtarea de arme sunt semnale predictive ale violenței. Teoria și-a găsit confirmări parțiale în cercetări ulterioară, dar și critici și ajustări consecutive cercetării unor elemente componente ale teoriei
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
și critici și ajustări consecutive cercetării unor elemente componente ale teoriei. Astfel diferențele privind rasa nu s-au confirmat (Flynn, 1990). Teoria nu poate fi aplicată predictiv și nu pot fi identificate în baza ei anumite grupuri care ar alcătui subculturi violente, chiar dacă în cadrul anumitor categorii demografice factorii predictivi identificați pot fi mai frecvent întâlniți. O nuanțare a teoriei face Flynn (1990), utilizând teoria lui Della Fave (1974) cu privire la cultura sărăciei. Della Fave (1974) identifică aspecte atitudinale determinante și diferențiale la
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
1990) consideră că aceste nuanțe surprinse de Della Fave (1974) cu privire la sistemul valoric specific mediilor dezavantajate socioeconomic s-ar putea extinde și aplica în situația violenței. în acest caz, expectanțele și toleranța s-ar referi la acestea și ar constitui subculturile violente. Violența reprezintă un act distructiv ce nu poate fi justificat în nici un fel în condițiile civilizației contemporane. Violența poate conduce la moartea victimei sau la atacuri și atingeri sau reprimări grave (fizice, emoționale, sexuale, asupra bunurilor materiale, marginalizare socială
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
copilului de către părinți, la imitarea comportamentelor și astfel la teoria învățării sociale a lui Albert Bandura. Un curent explicativ din perspectiva sociologică consideră sărăcia ca fiind cauza majoră a criminalității. Această teorie susține faptul că a fi membru al unei subculturi și a avea un nivel de educație mai scăzut predispune la crimă. Sărăcia, educația redusă, consumul de alcool par a fi mai frecvent asociate cu crima. Alte cercetări arată că densitatea populației este un factor sociologic care se află în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
oamenilor; dacă oportunitățile sociale îi împiedică pe majoritatea să-și realizeze acest vis, unii dintre ei vor recurge la mijloace nelegitime pentru a-și realiza visul; uneori, această tendință va conduce la crearea unor bande, grupuri de indivizi fără case, subculturi promovând violența); 5. teoria subculturilor (teoria grupurilor culturale mici, promovând valori și sensuri diferite, uneori opuse normelor sociale ale societății generale; când tinerii intră în astfel de grupuri, în care autoritatea nu este respectată, ei vor fi expuși la a
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
împiedică pe majoritatea să-și realizeze acest vis, unii dintre ei vor recurge la mijloace nelegitime pentru a-și realiza visul; uneori, această tendință va conduce la crearea unor bande, grupuri de indivizi fără case, subculturi promovând violența); 5. teoria subculturilor (teoria grupurilor culturale mici, promovând valori și sensuri diferite, uneori opuse normelor sociale ale societății generale; când tinerii intră în astfel de grupuri, în care autoritatea nu este respectată, ei vor fi expuși la a dezvolta acte criminale; este o
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
adică dezvoltarea unei „vieți pline de virtuți”care să nu mai lase timp și energie pentru manifestări deviante și credințele ce reflectă valorile comune ale societății, respectul pentru aceste valori comune și credința că devianța este pedepsită exclud aderarea la subculturile ce promovează devianța. Căutând factorii ce inhibă dezvoltarea atașamentului, a implicării, a devotamentului și a credințelor, autorii afirmă: „Cu cât sunt mai slabe legăturile cu atât mai degrabă oamenii, în fața unor oportunități, vor acționa dând curs tendințelor deviante”(Lackey, Williams
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
sărăcie. Sărăcia este multidimensională. Ea afectează starea materială (hrană, locuință, căldură), locul de muncă, bunăstarea psihică (induce supărare, tristețe, nesiguranță, rușine, umilință, foame), creează incapacitate de participare și reprezentare la nivel politic precum și norme culturale și sociale specifice. în vreme ce teoria subculturilor leagă de sărăcie inițierea unor comportamente violente și comportamente a sociale în anumite grupuri sociale, cercetările mai noi subliniază un aspect important prezent în grupurile expuse sărăciei: solidaritatea umană. Solidaritatea umană face ca persoana încadrată într-un astfel de grup
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
le demonstreze și celorlalți cât este de nedreptățită. Statul, aliatul ei tradițonal, nu o mai apără de celelalte culte și confesiuni, așa cum s-a întâmplat în comunism. Statul, bunul prieten al BOR, nu mai controlează viața morală a societății cenzurând „subcultura occidentală”, forțându-l pe credincios să devină un ascet, obligându-l să se mântuiască. BOR a rămas pe cont propriu. De acum nu va mai împărți cu nimeni aura inocenței. Și atunci, de ce atâta panică când vine vorba de publicarea
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
creștinii pe credință iar modernii pe logică. Raționalitatea întemeiată pe semnificativ e mai amplă decât toate celelalte, anterioare. Se poate deja constata efectul ei în lărgirea traductibilității, a comunicabilității culturii actuale în dialogul ei cu culturile arhaice, exotice, sau cu subculturile care o constituie. Ce este această raționalitate pentru care semnificativul este cea mai înaltă categorie, această raționalitate pe care am denumit-o semnificantă? Raționalitatea definește domeniul exercitării rațiunii. La rândul ei rațiunea trimite la gândirea abstractă, discursivă, la facultatea logică
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
etichete balcaniste și orientaliste, nu caută filiațiile genetice și istorice ale dictaturilor răsăritene, nu se lasă amăgită de mitul care se construia în Apus despre conducătorul liberal din Carpați și nu este interesată în mod exclusiv de cultura populară sau subcultură pentru a exemplifica căderea din spațiul și timpul Europei moderne a acestor oameni. Întâlnirile și discuțiile conspirative chiar, cu artiști, filosofi, scriitori din România, i-au oferit șansa de a descoperi cealaltă față, cea ne-oficială și poate mult mai
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
Primăverii și pe îngereasa lui azurie, ca în viziunile celeste ale lui Bălașa, s-au trezit robotind din greu la urcușuri pe Golgota și la răstigniri. În aceste condiții, cel care și-a propus declarat salubrizarea acestei zone de aluviunile subculturii, de vulgaritățile oportuniste și dencontinentele gesticulații sterile, a fost pictorul Sorin Dumitrescu. Pe fondul și în prelungirea grupului Prolog, el a înființat Fundația Anastasia, în al cărei program se regăsește explicit ideea reconcilierii culturii cu spațiul cultic. În galeriile Catacomba
Arta românească de astăzi (o privire sumară) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11392_a_12717]
-
mai avea caracter de masă. Ne-am înșelat. După 1989, libertatea s-a transformat repede în haos. Valoarea fiind peste tot înlocuită de succes, nu mai există nici o demarcație între cultura populară, de consum, și aceea adevărată, de elită. O subcultura fără frontiere - iată ce ne ofera perioadă de tranziție. Diferența dintre cultură și subcultura o face spiritul critic. Dar spiritul critic presupune o idee de autoritate și de ierarhie. Paradoxal, în comunism, cel puțin de la o vreme încoace, a existat
Cea mai gravă boală a tranzitiei by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17636_a_18961]
-
repede în haos. Valoarea fiind peste tot înlocuită de succes, nu mai există nici o demarcație între cultura populară, de consum, și aceea adevărată, de elită. O subcultura fără frontiere - iată ce ne ofera perioadă de tranziție. Diferența dintre cultură și subcultura o face spiritul critic. Dar spiritul critic presupune o idee de autoritate și de ierarhie. Paradoxal, în comunism, cel puțin de la o vreme încoace, a existat spirit critic. Are mai puțină importanță faptul că el se năștea din opoziție, din
Cea mai gravă boală a tranzitiei by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17636_a_18961]
-
plate, neregulate și fluide cu colorație roșu-sângeriu în centru. Formele avirulente de Ralstonia solanacearum dezvolta colonii mai puțin fluide, care sunt în întregime de culoare roz până la roșu în mediul SMSA. 3.5. Se purifica coloniile cu morfologie caracteristică prin subcultura într-un mediu nutritiv general. Se evita subcultura repetată care poate duce la pierderea virulentei. 4. Test(e) de confirmare 4.1. Identificarea bacteriei Ralstonia solanacearum Culturile pure de Ralstonia solanacearum se identifică prin cel puțin una dintre procedurile următoare
ANEXE din 19 decembrie 2002 privind controlul bacteriei Ralstonia solanacearum (Smith) Yabuuchi et al.*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151504_a_152833]
-
centru. Formele avirulente de Ralstonia solanacearum dezvolta colonii mai puțin fluide, care sunt în întregime de culoare roz până la roșu în mediul SMSA. 3.5. Se purifica coloniile cu morfologie caracteristică prin subcultura într-un mediu nutritiv general. Se evita subcultura repetată care poate duce la pierderea virulentei. 4. Test(e) de confirmare 4.1. Identificarea bacteriei Ralstonia solanacearum Culturile pure de Ralstonia solanacearum se identifică prin cel puțin una dintre procedurile următoare: Teste enzimatice și de nutriție NOTĂ: În fiecare
ANEXE din 19 decembrie 2002 privind controlul bacteriei Ralstonia solanacearum (Smith) Yabuuchi et al.*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151504_a_152833]
-
până la 6 zile. Coloniile din izolate virulente de Ralstonia solanacearum sunt de culoare alb-laptos, plate, neregulate și fluide cu o colorație roșu-sângeriu în centru și prezentând verticile sau dungi interne. 5.4. Coloniile cu morfologie caracteristică se pot purifica prin subcultura pe un mediu nutritiv comun (apendicele 1). 5.5. Se identifică culturile pure (secțiunea ÎI pct. 4.1) și confirmarea culturilor de Ralstonia solanacearum se face printr-un test de patogenitate (secțiunea ÎI pct. 4.3). Interpretarea rezultatului testului de
ANEXE din 19 decembrie 2002 privind controlul bacteriei Ralstonia solanacearum (Smith) Yabuuchi et al.*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151504_a_152833]