1,430 matches
-
pentru tasta A și 10 pentru tasta B). Critica tehnicilor de laborator. Două critici sunt cele mai răspândite: (a) subiecții știu că participă la un experiment, sunt conștienți de rolul pe care-l au și nu mai sunt naturali; b) subiecții încearcă să ghicească ipotezele cercetătorilor pentru a le confirma sau infirma, în funcție de ceea ce cred. Reacțiile subiecților depind astfel de cererea implicită a experimentatorului. Kane, Joseph și Tedeschi (1976) se îndoiesc de validitatea măsurării agresivității în experimentele din laborator, întrebându-se
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
trebuie să știe (a) că șocul reprezintă nivelul de agresivitate, (b) că alți factori (temperatura ridicată, iritarea, prezența armelor...) sunt prezenți și permit manipularea nivelului agresivității și (c) că ei acceptă să reacționeze agresiv, ceea ce nu este plauzibil pentru toți subiecții. Subiecții vor să pară mai degrabă inteligenți și bine intenționați. Marea majoritate a greutăților au fost eliminate datorită introducerii unor tehnici relativ sofisticate. Pentru a afla, de exemplu, dacă subiecții au ghicit ipotezele și/sau și-au făcut idei asemănătoare
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
totuși stabili o legătură cauzală între consumul de alcool și crima violentă (Lipsey, Wilson, Cohen și Derzon, 1997 citat de Bushman și Anderson, 1998). Studiile efectuate în laborator arată că subiecții aflați sub influența alcoolului sunt semnificativ mai agresivi față de subiecții care nu au consumat băuturi alcoolice (Lipsey et al., 1997). Modalitatea de evaluare a agresivității pare să nu influențeze importanța efectului. Meta-analiza întreprinsă de Bushman și Anderson (1998) relevă că alcoolul crește probabilitatea manifestării agresivității, atât în laborator, cât și
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
împins și că oamenii n-ar trebuie să se împingă, dar o albină vroia să vă înțepe"). Cu această scuză, individul poate recunoaște că celălalt n-ar fi putut reacționa altfel. În timpul unui experiment, experimentatorul este dur și injust cu subiecții. Dar subiecții fuseseră informați că experimentatorul se va comporta astfel din cauza unui student care, la sfârșitul studiilor, trebuia să treacă un examen foarte greu. Această informație nu-l scuză pe experimentator, dar conferă provocării o notă mai puțin personală. În
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
a-și pierde coerentă. Varietatea, totuși, nu este o dimensiune bastarda sau secundară, ci o dimensiune intrinseca a limbii, reflex al creativității esențiale a limbajului. Iar limba nu funcționează doar prin intermediul structurilor sale interne, ci și prin intermediul varietății cunoscute de subiecții vorbitori. Dar descrierea sistematică coerentă nu este răspunzătoare în această privință pentru folosirea lingvistică reală; pentru ea, de exemplu, elementele napoletane folosite în mod intenționat într-un text în italiană sînt doar elemente ale unui alt sistem (deși "statutul" lor
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
distincției sau al non-distincției între e deschis lung și e deschis scurt în franceză comună de astăzi). Structurile sincronic concurente nu pot, într-adevăr, să fie considerate în raportul lor cronologic real (și cunoscut ca atare în mod egal de către subiecții vorbitori) dacă se face abstracție de sensul devenirii. c) Numai istoria poate lua în considerare limba în procesul său de permanență constituire: realizarea progresivă în normă și în sistem a unei tehnici lingvistice deja date nivelului sistemului și, respectiv, nivelului
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
să o încalce. "Simbolurile sînt excitanți exteriori destinați să transmită ordine ale societății sau grupurilor, care prescriu cutare sau cutare comportament membrilor... Simbolurile sociale sînt expresii care se substituie unei semnificații și îndeplinesc rolul de intermediar între această semnificație și subiecții colectivi sau individuali chemați să o înțeleagă. Simbolurile sociale sînt semne care nu exprimă decît parțial conținuturile semnificative și care servesc drept mediatori între conținuturi și agenți colectivi și individuali care le formulează și cărora li se adresează... Orice simbol
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
decis asupra începerii studiului experimental al proceselor psihice superioare. S-a păstrat pentru studiu aceeași metodologie de bază, adică cea a introspecției. Ulterior, acesteia i s-au adus tot mai multe perfecționări. Astfel, deja în experiențele lui Karl Marbe (1901) subiecții trebuiau să relateze în timpul aprecierii diferențelor de mărime a greutăților și despre procesele psihice precedente pe care le efectuaseră. Alți cercetători, ca Watt și Franz Messmer (1905), în experiențele lor, le-au cerut subiecților lor de experiment să relateze despre
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
realizarea asociațiilor verbale și a reacțiilor motorii de bază. Aceste studii au scos în evidență necesitatea unei noi metodologii de lucru, capabilă să extragă sau să detașeze din ele însemnătatea reflectantă a cuvintelor. Noua metodologie și-a propus să pună subiecții în fața unor sarcini noi, introspectiv "mai curate". Această linie a fost imaginată și aplicată de Hermann Ebbinghaus (1850-1909), cel mai distinct reprezentant al începuturilor psihologiei experimentale, care prin lucrarea sa Despre Amintiri, publicată în anul 1885, a deschis era modernă
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
pre-existente în mintea oamenilor devin active. Dar care este efectul asupra convingerilor și comportamentelor politice? Iyengar și colegii săi au descoperit faptul că subiectele pe care au ales să le accentueze au avut un efect semnificativ asupra evaluărilor pe care subiecții le-au avut în legătură cu activitatea președintelui și a partidelor politice. Acest proces poartă numele de priming (Iyengar și Kinder, 2010/1987). Priming-ul survine atunci când știrile le sugerează audiențelor că trebuie să folosească anumite criterii (referințe) pentru a evalua performanțele liderilor
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
producerii efectelor cadrajelor axate pe conflict 4. Mai exact, premisa noastră a fost că, dacă există un efect, acesta nu este unul direct, ci survine indirect prin declanșarea unor emoții negative de tipul furiei, dezgustului sau frustrării. Cu alte cuvinte, subiecții participanți nu vor resimți un cinism accentuat sau o scădere a încrederii politice în mod direct, după simpla lectură a unei știri, ci lectura acelei știri legate de conflictele politice îi va face pe unii dintre participanți să resimtă furie
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
Dintre acestea cele mai importante sunt două caracteristici individuale: cunoștințele politice și încrederea în capacitatea de a înțelege politica (eficacitatea politică) și o trăsătură de personalitate: extroversia. Aceste caracteristici trebuie însă corelate cu tipul conflictului la care au fost expuși subiecții experimentali. Relațiile sunt de tipul celor explicate în cele ce urmează. În cazul expunerii la conflictele necivilizate intruzive: a) cu cât oamenii 1) știu mai multe despre politică, 2) au încredere că se pot implica și că pot schimba ceva
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
e) declarative (a deschide o ședință, a declara etc.): instituie o stare de lucruri, descriind-o în același timp. John R. Searle distinge constrângerile propriu-zis lingvistice, care guvernează performarea unui enunț, de constrângerile paralingvistice, la care se supun în general subiecții vorbitori. Potrivit filosofului, adecvarea unui enunț depinde de supunerea subiecților la un ansamblu de reguli instituționale care conferă intenției de comunicare valoare colectivă (sau publică). Încălcarea acestor reguli generează eșecul actului de comunicare, iar în cazul limbajului politic, conduce la
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
pulmonare crește cu vârsta (2,3). Conform studiului publicat de Kniffin, incidența anuală a emboliei pulmonare la persoanele cu vârsta între 65 i 69 de ani este de 1,3/1.000 și crește la 3,1/1.000 pentru subiecții cu vârsta de 85-89 de ani (4). Incidența emboliei pulmonare la persoanele cu vârsta peste 90 de ani este similară cu a grupei de vârstă 80-89 de ani, conform unui studiu din 2013 (5). De asemenea, există o tendință crescută
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91949_a_92444]
-
un raport cost-eficiență crescut, precum și a unor opțiuni terapeutice și profilactice cu un profil de siguranță înalt, cu riscuri minime și beneficii substanțiale. Cu toate acestea, pacienții vârstnici pot fi diagnosticați precoce și pot beneficia de modalități terapeutice similare cu subiecții din alte categorii de vârstă. Este crucial ca diagnosticul și terapia să fie individualizate, în acord cu ghidurile actuale, dar și cu experiența clinicianului.
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91949_a_92444]
-
subiecților În procesul instructiv educativ: studiază, În mod sistematic, comportamentul subiecților pentru a găsi forma de abordare corectă a fiecărui subiect În cadrul procesului instructiv educativ; 6. Capacitate organizatorică vizând activitățile extrașcolare la disciplina a cărei titular este: desfășoară sistematic, cu subiecții, activități În afara clasei, la disciplina de Învățământ dată (cercuri de specialitate, În formă de masă sau individuale); antrenează, prin aceste activități, la Învățătură, subiecții mai slabi. George-Ștefan COMAN 91 apropiată de practica de producție). În a treia situație, studenților le
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
subiecților În procesul instructiv educativ: studiază, În mod sistematic, comportamentul subiecților pentru a găsi forma de abordare corectă a fiecărui subiect În cadrul procesului instructiv educativ; 6. Capacitate organizatorică vizând activitățile extrașcolare la disciplina a cărei titular este: desfășoară sistematic, cu subiecții, activități În afara clasei, la disciplina de Învățământ dată (cercuri de specialitate, În formă de masă sau individuale); antrenează, prin aceste activități, la Învățătură, subiecții mai slabi. George-Ștefan COMAN 93 Managementul școlii creatoare este, de asemenea, un obiectiv important care trebuie
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
testarea linkage-ului și testarea asocierii. Principalele caracteristici sunt redate în tabelul 4.1. Asociație înseamnă că anumite alele ale unui locus marker tind să apară mai frecvent la cei afectați pentru întreaga populație (familii diferite prezintă aceleași alele marker la subiecții afectați). Linkage înseamnă că anumite alele marker apar mai frecvent la cei afectați în interiorul unei familii (fenomen de co-segregare alelică). Familii diferite pot avea alele marker diferite co-segregate cu boala. Locus-ul marker este reprezentat de un fragment de ADN care
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91980_a_92475]
-
aibă succes, este nevoie ca locii marker care flanchează gena de susceptibilitate să prezinte co-segregare cu fenotipul de boală în interiorul familiilor. Practic analiza linkage-ului încearcă să identifice regiuni ale genomului care prezintă un număr mai mare de alele comune pentru subiecții dintr-o familie cu frecvență mare a unei boli decât numărul ce ar fi fost de așteptat prin șansă. Identificarea unei astfel de regiuni de linkage va indica că undeva în acea regiune există cu mare probabilitate o variantă genică
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91980_a_92475]
-
Risch et al., 1996; Risch, 2000; Cardon et al., 2001; Tabor et al., 2002). 4.1.2. Analiza asocierii Această metodă reprezintă o modalitate de a determina dacă o anumită alelă marker este semnificativ mai frecventă la subiecții afectați față de subiecții control. Dacă este dovedită asociația între o alelă marker și boală, se consideră că alela marker testată este responsabilă direct de apariția bolii sau, (în cazul în care nu se „potrivește” în nici un mecanism etiopatogenetic), că alela marker se află
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91980_a_92475]
-
un mare număr de cazuri neînrudite comparativ cu relativa dificultate de a recruta familii cu mai mulți subiecți afectați, în special în cazul afecțiunilor cu debut tardiv. Este de precizat totuși că regiunea din jurul unui marker care este identică pentru subiecții afectați dar neînrudiți este mult mai îngustă comparativ cu cea de la subiecții înrudiți. Aceasta se datorează numărului mult mai mare de generații care au trecut de la un strămoș comun în cazul subiecților neînrudiți, număr mare de generații care a permis
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91980_a_92475]
-
recruta familii cu mai mulți subiecți afectați, în special în cazul afecțiunilor cu debut tardiv. Este de precizat totuși că regiunea din jurul unui marker care este identică pentru subiecții afectați dar neînrudiți este mult mai îngustă comparativ cu cea de la subiecții înrudiți. Aceasta se datorează numărului mult mai mare de generații care au trecut de la un strămoș comun în cazul subiecților neînrudiți, număr mare de generații care a permis realizarea unui mare număr de evenimente de recombinare meiotică, cu îngustarea regiunilor
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91980_a_92475]
-
stimuli exteriori. 4) În timpul relaxării, subiectul trăiește o stare de pasivitate în raport cu ambianța; pasivitatea se accentuează atunci când relaxarea este comandată din exterior de către terapeut și scade pe măsură ce subiectul învață singur să-și autocomande starea de relaxare; 5) Aproape toți subiecții remarcă instalarea în timpul relaxării a unei stări afective aparte, de nuanță pozitivă; ei trăiesc o stare de liniște, de calm, de destindere, 6) Starea de relaxare este o modalitate de activare a disponibilităților latente ale ființei umane, fapt demonstrat de
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
ca rezultat vătămarea persoanei de 65 de ani sau peste această vârstă de către o rudă sau de către o persoană cu care vârstnicul a dezvoltat o relație bazată pe încredere. Există diferențe culturale în percep ia severită ii abuzului (51,52), subiecții afro-americani și cei japonezo-americani apreciind drept cel mai grav abuzul psihologic, euro-americanii și portoricanii subliniind neglijarea psihologică, în timp ce abuzul financiar a fost raportat doar de către afro -americani. Autoneglijarea și abuzul de sine sunt incluse de obicei într-un concept mai
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Maura-Gabriela Felea, Liana Rada Borza, Cristina Gavrilovici () [Corola-publishinghouse/Science/91973_a_92468]
-
diabetogen al DR4 ar fi mai puternic decât cel al DR3, ipoteză susținută și de diferența nesemnificativă dintre frecvența haplotipului DR3/DRY la diabetici (37,74%) și nediabetici (36,40%). Alele HLA DQ - familii 1995 După cum am menționat, pentru toți subiecții din lotul studiat am realizat o tipare completă pentru alelele HLA DQB1. Pentru toate aceste alele am realizat analiza transmiterii la copiii diabetici conform metodelor TDT și PETDT și am calculat (estimat) frecvența lor în populația generală conform metodei AFBAC
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91985_a_92480]