11,661 matches
-
confer? unicitate operei sale; este vorba despre capacitatea geniului s?u poetic de a proiecta propriile st? ri ?i tr?iri suflete?ți asupra universului descris. Orice peisaj este o stare a sufletului" afirmă Amiel, referindu-se la proiec?ia subiectiv? a eu-lui asupra spa?iului descris. Iar sentimentul care confer? unicitate oric?rui peisaj din poezia eminescian? este cel al unit??îi cu marele cosmos, al particip?rii fiin?ei umane la via? a macrocosmosului, stare poetic? pe care Lucian
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
luite În „promoroac?", satele, câmpia Înve?mântat? cu „un luciu v?l" că Într-un giulgiu, „v?zduhul" respirând reflexele sumbre ale astrului „mort", zidurile p???site ?i ruinele ce „lucesc" sinistru pe câmpul „solitar" sunt de fapt reprezent?ri subiective ale eu-ului liric (epitetul „pustiu" din ultimul vers sugerând acest „transfer al sentimentului" de singur?țațe asupra peisajului descris). Staticul tablou semnificând viziunea eminescian? a mor?îi că regresie În r?ceal???i imobilitate este dominat, În plan terestru
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
fă??, că podul acela peste Dun?re al Împ?râtului, un gând de piatr? repezit din arc În arc ". (Constantin Noica. Introducere la miracolul eminescian) Înzestrat cu aură sacr? a mitului, orice peisaj eminescian poate fi interpretat ca o sugestie subiectiv? a absolutului. Multiplele valen?e simbolice pe care le cumuleaz? elementele ce Îl compun, transformându-le Într-un „uria? sistem de conota?îi care Îmbr????eaz? via?a omului ?i a cosmosului În imagini arhetipale" , viziunea cosmic? generatoare de spa
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
nic ?i feeric ". Cu sensul de „finit ce se dizolv? În infinit", nem?rginirea, infinitul Îmbrac? astfel, În opera eminescian?, ipostaze ?i sensuri multiple: „Despre cuvântul infinit, de altfel, nu ?ții bine ce denume?te: o realitate obiectiv? sau o subiectiv? neputin?? de cuprindere a lucrurilor? ". (C. Noica) Ins?, la Eminescu, „Împ????ia infinitului" are nenum?rate sensuri pe care doar poetul care a „gândit infinirea" În cuvântul românesc le-a putut da: „infinire"termen pe care 1-a g?sit
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
frunte", „caii m?rii albi că spumă" „ale Cur?îi mandre neamuri"), venind din lumea str?veche a basmului pentru a se strânge În jurul perechii de Îndr? gosti?i, „nu sunt evoc?ri fantastice, hieroglife literare ?i ornamentale", ci imagini subiective ale unui univers mitic, sunt „expresia sensibil?" „a unei armonii de o esen?? mai profund?, ce leag? via?a omului de aceea a naturii umane". Aceea?i atmosfer? mitic?, de basm, este evocat? de poet ?i În poemul „Sarmis", când
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
aspectul ilar al unei eventuale asemenea situații, imoralitatea din societatea noastră se datorează și lipsei de asumare a legii sociale, asumare care într-un stat reprezintă o datorie morală a fiecărui individ. Datoria morală are la baza conștiința morală, criteriu subiectiv al ordinii morale, elemente psiho-sociale pe cale de dispariție din arealul spiritual românesc. Legea morală pretinde din partea individului săvârșirea binelui și oprește săvârșirea răului. Dacă legea morală doar “obligă”, legea socială poate și “constrânge”. Trebuie precizat că forța constrângerii nu poate
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
știință și cunoaștere ce caracterizează societatea modernă, o societate a organizațiilor. Cea de-a doua caracteristică esențială pentru ființele umane este nevoia, capacitatea și privilegiul acestora de a lua decizii, de a alege între diverse alternative. Cu componente raționale și subiective (emoționale), complet noi sau rutiniere, deciziile ne caracterizează viața cotidiană din momentul în care alegem între a ne ridica din pat dimineața sau a mai lenevi puțin și până când ne hotărâm să încheiem ziua de lucru închizând cartea, televizorul și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
Nu toate deciziile sunt identice ca importanță și mecanisme de adoptare. Multe decizii din viața noastră sunt rutiniere, banale; am verificat eficiența unei soluții și o aplicăm automat la fiecare context similar. Zamfir (1990) vorbește despre componenta rațională și componenta subiectivă a unei decizii. Atunci când deciziile sunt de mare importanță, componenta rațională este determinantă, dar pentru decizii de mică importanță componenta subiectivă este, de obicei, preponderentă. Dacă vrem să ne decidem ce sortiment de sare vom cumpăra, prețul fiind mic și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
eficiența unei soluții și o aplicăm automat la fiecare context similar. Zamfir (1990) vorbește despre componenta rațională și componenta subiectivă a unei decizii. Atunci când deciziile sunt de mare importanță, componenta rațională este determinantă, dar pentru decizii de mică importanță componenta subiectivă este, de obicei, preponderentă. Dacă vrem să ne decidem ce sortiment de sare vom cumpăra, prețul fiind mic și informațiile puține, vom alege subiectiv, în funcție de cel mai atractiv ambalaj sau în funcție de un alt criteriu puțin rațional. Când însă ne alegem
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
deciziile sunt de mare importanță, componenta rațională este determinantă, dar pentru decizii de mică importanță componenta subiectivă este, de obicei, preponderentă. Dacă vrem să ne decidem ce sortiment de sare vom cumpăra, prețul fiind mic și informațiile puține, vom alege subiectiv, în funcție de cel mai atractiv ambalaj sau în funcție de un alt criteriu puțin rațional. Când însă ne alegem mașina sau locuința pe care vrem să o cumpărăm, decidem după o documentare riguroasă și o analiză serioasă a ofertelor alternative, componenta subiectivă fiind
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
alege subiectiv, în funcție de cel mai atractiv ambalaj sau în funcție de un alt criteriu puțin rațional. Când însă ne alegem mașina sau locuința pe care vrem să o cumpărăm, decidem după o documentare riguroasă și o analiză serioasă a ofertelor alternative, componenta subiectivă fiind foarte redusă. 5) Implementarea, aplicarea deciziei. Este o etapă post-decizională de care depinde adesea în mare măsură succesul demersului. Și o decizie corect aleasă, dar greșit aplicată poate avea consecințe negative care să anuleze eforturile etapelor anterioare din procesul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
5-20 de ani la americani și mult mai mult la japonezi). Cercetarea, consultanța, preocuparea pentru selecția și motivarea resurselor umane interne sunt elemente care pătrund greu sau deloc în viața organizațiilor publice și private de la noi. Deciziile se iau adesea subiectiv, sub presiune și sub imperiile improvizației și mediocrității. Calitatea multor produse lasă de dorit chiar atunci când prețul este acceptabil. Corupția și comportamentele neetice sunt „la ele acasă”. Desigur, există și excepții notabile și, mai ales, există o situație mult diferită
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
cu principii și metode moderne și ar trebui să fie în permanență deschisă la achiziții noi” (Articolul 22 din Carta Universității București). - Există o îmbunătățire recentă în controlul calității dar, de fapt, criteriile de performanță și evaluare sunt în continuare subiective. Cercetare de înaltă calitate - Numărul de proiecte finanțate prin competiție - Suma de bani atrasă din proiectele de cercetare - Nu există ținte - Nu există măsurare a calității rezultatelor cercetării - Nu există cod deontologic pentru cercetare - Există o comisie națională pentru cercetare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
mai importantă sursă de bani și de reglementări) Nu există preocupare reală pentru gradul de satisfacție al studenților sau angajatorilor. Există o inițiativă recentă de promovare a controlului calității, dar criteriile de performanță și evaluările individuale sunt tot cantitative și subiectiv aplicate. EMBED Word.Picture.8 Viziunea strategică dezirabilă pentru Universitatea din București Procesele de predare, cercetare și administrare - Centrare pe creșterea gradului de satisfacție a studenților și angajaților Universității; sunt cei mai importanți beneficiari ai instituției
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
ca modalități de semnificare proprii fiecărei lumi. Încercăm să descoperim inteligibilitatea lumii sau să imprimăm lumii inteligibilul? Fr. Nietzsche spune că omul obiectiv este o oglindă. Omul obiectiv nu este om. Poate este judecător. A fi om înseamnă a fi subiectiv, a fi un "eu". Obiectivitatea există ca intenție și tendință, însă în sine este situată dincolo de om. Poate în oameni. De aceea se consideră că dreptatea unui act este direct dependentă de numărul de judecători; mai mulți poate însemna un
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
subiecte ale propriilor dorințe ne enervează; semn că ne place să fim păcăliți. Atracția unei femei frumoase este sporită de privirile îndreptate asupra ei. Ceea ce ne arată că esența frumuseții nu se găsește atât în ceea ce considerăm frumos în mod subiectiv cât în însuși faptul că-l considerăm, noi toți, frumos. Frumusețea femeii frumoase este dată de contextul cultural în care se găsește. Încercăm să ne refugiem din fața nevoii de sens a existenței noastre într-o relație cu o altă existență
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
societate; complementaritatea raporturilor dintre putere și autoritate trebuie analizată în modul de funcționare a fiecărei instituții [...] Autoritatea, ca dimensiune și ipostază a puterii politice, depinde de modul de funcționare a sistemului politic luat în ansamblu, de totalitatea proceselor obiective și subiective, materiale și spirituale care concură la realizarea puterii. În acest sens, autoritatea reprezintă o rezultantă, mereu în schimbare, a faptelor puterii, a modului în care scopurile acesteia reușesc să se identifice cu cele ale societății în ansamblu.”44 Analizată în cadrul
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
legitimitate și decurge nu din ierarhie, ci din reglementările normative, inclusiv cele morale, care sunt expresia valorilor fundamentale.”48 Eficiența și modul de exercitare a autorității depind de organizarea socială, de statutul și normele acesteia, ca și de însușirile particulare, subiective ale indivizilor. Expresia autorității politice o constituie legitimitatea puterii, deosebindu-se de aceasta prin aceea că puterea presupune coexistența relațiilor conducere-supunere și dominare subordonare, incluzând și utilizarea violenței, iar 47 Friedrich, C.J. - Tradition and Authority, Pall Mall Press, London, 1972
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
în sensul că o cultură este un construct care statuează așteptările prin efort colectiv, pe când climatul indică nivelul de realizare a acestora din perspectivă individuală. Analiza-diagnostic a culturii se aplică grupului prin descriere, iar analiza climatului constă în evaluarea percepțiilor subiective ale indivizilor. Cultura este mai degrabă o variabilă independentă. Climatul naște încă dispute, în sensul că pare a fi și independent și dependent, pare a fi și cauză și efect. Acest punct de vedere este susținut și de argumentul că
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
caiete pline cu notații rapide, demonstrând cum acestea l-au ajutat pe artist să-și reamintească, peste luni și ani, o anume experiență senzorială. Ceea ce Bonnard a vrut să picteze nu este o reproducere a realității înconjurătoare ci o percepție subiectivă a ei: un joc de lumini, o densitate coloristică specială, o anume relație dintre planurile picturale, dintre "plin" și "gol"... Descriind relații între obiecte și întâmplări domestice, scenele sale de interior reprezintă construcții artificiale ce alătură amintiri disparate, captate în
Opera târzie a lui Pierre Bonnard by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/7184_a_8509]
-
numelui și a numirii s-au impus drept teme de meditație încă din străvechimea-străvechimilor. De ce ne numim într-un fel, și nu în altul? De ce unii avem nume frumoase, iar alții suntem botezați parcă în bătaie de joc? Cât de subiectivă și cât de inevitabilă e relația stabilită între persoană și nume? E mai ușor să-ți faci un rost în lume dacă porți un nume ilustru decât dacă ești un Popescu oarecare? Și, la urma urmelor, de ce te numești Popescu
V-ați gândit vreodată să vă schimbați numele? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7195_a_8520]
-
și o suită de observații critice „scrise pe dedesubt” despre literatura de amintiri autobiografice - o literatură falsă dacă încearcă reconstituirea trecutului pe criteriul istoric, întrucât realitatea este întotdeauna mai vastă decât momentul trăit, iar transcrierea amintirilor din memorie este inevitabil subiectivă. Și mai este și neinteresantă, dacă autorul nu reușește să transfere faptele brute în plan literar și să găsească totodată un ton sau o nuanță de ton adecvate. Cu alte cuvinte, amintirile autobiografice, în stricta lor materialitate, sînt lipsite de
O sugestie by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/7215_a_8540]
-
mult decât alții - și severă, dotată cu o privire corectoare îndreptată în permanență în interior, în special în relațiile cu marile instanțe ale vremii. De pildă, la întâlnirile diplomatice de cel mai înalt nivel, Regina Maria este profund personală și subiectivă în scrutarea anturajului, fără a se uita vreo secundă pe sine: " La dineu au participat: ambasadorii francez, american, spaniol, Churchill și frumoasa sa soție, Lordul Millner, Lordul Rivelstoke, Bonner Law. Mișu și alți câțiva, ale căror nume nu mi le
Feminitate în cultura română by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/8751_a_10076]
-
riscă să trezească asocieri profund dezagreabile. E posibil ca o parte din public să fi întîlnit prima oară substantivul scalp sau verbul a scalpa în cărțile sau filmele cu indieni. Nu e vorba doar de conotații stilistice și de percepții subiective: chiar dicționarele noastre generale definesc scalpul în termenii unor acțiuni violente: "1. Piele a capului uman împreună cu părul, smulsă de pe craniu în urma unui accident sau desprinsă cu un instrument ascuțit 2. Scalpare" (DEX). La rîndul său, verbul a scalpa e
Scalpul și publicitatea by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8758_a_10083]
-
nici condamnată în bloc. Era nevoie de o reexaminare meticuloasă a tuturor valorilor, ceea ce nu se poate realiza într-o dezbatere publicistică dezordonată, animată în mod firesc și previzibil de polemici. Numai istoriile literaturii, scrise din perspective individuale oricât de subiective, dar suficient de bine articulate și argumentate, pot da o imagine veridică, modificată, a ierarhiei de valori, în funcție de locul de privire (distanță, înălțime, unghi, criterii de apreciere). Au venit și istoriile literaturii, unele înainte de 2000, altele imediat după. Ele însele
Ce s-a întâmplat cu literatura română în postcomunism - Simptomatologie generală by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8783_a_10108]