1,102 matches
-
regimul opresor manifestări ale discursului subversiv, lucruri perfect justificabile pentru o ideologie anticreștină. După decembrie 1989, o dată cu editarea literaturii concentraționare, s-a putut decela existența unui tip specific de discurs în contrapunct cu cel ideologizant bolșevic, un discurs ce presupunea subminarea celui oficial, propunând o variantă productivă, un fel de concevoir autrement le discours. Acest tip de discurs poate fi perceput ca un discurs subversiv, în sensul ranversării canonului comunist, un discurs în care valoarea să înlocuiască impostura, falsitatea, veleitarismul, artificialitatea
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
criminal. Această formă discursivă pentru care a optat Părintele Gheorghe Calciu se înscrie în actul de mărturisire a credinței, care implică realiter curaj, atitudine și asumarea jertfei mântuitoare. Forma acestui tip de discurs teologic, în buna tradiție antimiană, axată pe subminarea păgânismului oficial al puterii politice, esențializează valoarea inepuizabilă a Creștinismului, prin recursul la practicarea propriilor sale virtuți ca mijloace terapeutice, în procesul de mântuire. Să nu uităm nici funcția exemplară a centrelor monahale românești, unde figuri precum: Pr. Arsenie Boca
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
în concepția lui Lenin, propaganda, activitate proprie situațiilor de război, inclusiv ale celor din războiul civil sau din lupta de clasă, vizează în primul rând făurirea conștiinței de clasă a proletarilor ruși. Ea trebuie să favorizeze, printr-o critică sistematică, subminarea societății capitaliste. Unul din resorturi rezidă în reducerea adversarului, la nevoie, și prin amalgamare, la figura detestabilă a contrarevoluției* - „chiaburul”, social-patriotul, iar, mai târziu, „fascistul” - într-o logică maniheistă care-l opune pe prieten dușmanului. Bolșevicii* ajunși la putere adaugă
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
străduiește, în același timp, să facă ce poate pentru dreptate și decență în ceea ce privește umanitatea în general și care, deci, se simte obligat să judece toate celelalte națiuni în funcție de comportamentul lor în orice circumstanțe. Apărarea realistă a autonomiei sferei politice împotriva subminării de către alte moduri de gândire nu implică dispreț în ceea ce privește existența sau importanța lor. Implică mai curând ideea că fiecăruia trebuie sa-i fie acordate sfera și funcțiile potrivite. Realismul politic se bazează pe o concepție pluralistă a naturii umane. Omul
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
celui de-al doilea. Printr-o lovitură genială de propagandă, Hitler a folosit principiul respectiv pentru a-și disimula și justifica politicile de expansiune teritorială. Minoritățile germane din Cehoslovacia și Polonia, sub stindardul autodeterminării, urmau să joace același rol în subminarea celor două state precum cel jucat de naționalitățile cehă, slovacă și poloneză care, cu argumente similare, l-au jucat în subminarea Imperiului austro-ungar. Fiind utilizat propriul principiu împotriva lor, beneficiarii statu-quoului de la Versailles nu aveau altă ideologie în afara celei a
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
politicile de expansiune teritorială. Minoritățile germane din Cehoslovacia și Polonia, sub stindardul autodeterminării, urmau să joace același rol în subminarea celor două state precum cel jucat de naționalitățile cehă, slovacă și poloneză care, cu argumente similare, l-au jucat în subminarea Imperiului austro-ungar. Fiind utilizat propriul principiu împotriva lor, beneficiarii statu-quoului de la Versailles nu aveau altă ideologie în afara celei a legii și ordinii pentru a-l apăra. Austria și Cehoslovacia au fost abandonate, iar Polonia - expusă unui pericol vital. După ce acordul
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
să recreeze configurația de putere care a existat pe parcursul acelei perioade: o balanță a puterii continentale, menținută în echilibru de Marea Britanie. Astfel, eforturile ei politice, în calitate de al doilea membru de vază al guvernului internațional al Ligii Națiunilor, erau îndreptate către subminarea, în anumite limite, pe care Marea Britanie credea că le poate controla, a statu-quoului din 1919. Acest scop al politicii externe britanice putea fi atins doar prin slăbirea Franței. Acest conflict dintre concepțiile și politicile britanice și franceze nu avea să
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
conflictul dintre Marea Britanie și Franța a făcut Liga incapabilă de acțiune colectivă în probleme de importanță majoră, ci politicile separate și în general antagonice ale marilor puteri. Când Germania s-a alăturat Ligii în 1925, a urmărit o politică de subminare a statu-quoului stabilit prin Tratatul de la Versailles, folosindu-se de principiul autodeterminării naționale pentru a-i dinamita bazele. Această politică era în conflict cu cea a Franței și a aliaților ei estici și avea ca scop, mai întâi pe ascuns
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
pasiuni. O asemenea reacție informală de compensare poate fi extrem de benefică pentru organizație. Din păcate, există și alte asemenea reacții, cum ar fi risipa, frauda, utilizarea mijloacelor organizației în scopuri personale etc. care pot periclita buna funcționare a întregii organizații. Subminarea și compromiterea treptată, dar sigură, a structurilor formale. Aici intră instituirea unor norme comportamentale care conduc la restricția voluntară a randamentului, la opoziția pasivă sau la sabotaj. Alteori se recurge la ostilitatea grupală deschisă prin forme sindicale cu caracter revendicativ
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
sortite eșecului; introducerea izolată a programelor de participare neînsoțită de alte măsuri organizatorice este puțin eficientă; introducerea bruscă, fără o pregătire prealabilă, a practicilor participative generează rezistența la schimbare din partea angajaților; introducerea unor programe și practici participative doar cu intenția subminării forței de atracție a sindicatelor este total ineficientă; respingerea de plano a programelor de participare de către sindicate, incapabile să sesizeze că unele elemente ale acestora ar putea fi încorporate în politica lor, atât timp cât prevăd siguranța sau anumite avantaje pentru salariați
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
unul dintre poli este afectat, motivația se dezechilibrează și fragilizează. Efectele de dezechilibrare sunt și mai puternice în cazul în care sunt afectați doi poli sau chiar toți trei. Slăbirea încrederii în sine din cauza lipsei feedbackului pozitiv din partea superiorului ierarhic, subminarea legitimității creată de disonanța dintre legitimitatea aparentă și cea reală (un post bine plătit, dar fără o utilitate evidentă), blocarea identificării ca urmare a scăderii interesului față de muncă, devalorizarea muncii și a sensului ei − sunt simptomele demotivării, ușoare la început
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
ori deținerea ilegală de documente sau date secrete de stat, în vederea transmiterii lor unei puteri sau organizații străine ori agenților acestora sau în orice alt scop neautorizat de lege, precum și divulgarea secretelor de stat sau neglijența în păstrarea acestora; ... f) subminarea, sabotajul sau orice alte acțiuni care au ca scop înlăturarea prin forță a instituțiilor democratice ale statului ori care aduc atingere gravă drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor români sau pot aduce atingere capacității de apărare ori altor asemenea interese
LEGE nr. 51 din 29 iulie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) privind securitatea naţională a României**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107569_a_108898]
-
pagini, Despre destinul cultural cu 16 capitole și 130 de pagini, cu o dispunere a argumentelor foarte logică și echilibrată, într-un discurs coerent și unitar. În ciuda situației generale, de natură să descurajeze, și a celor două sute de ani de subminare deliberată a ideii de neam, speranța rămâne intactă, autorul fiind convins că "arheii țin de sfera ontologicului" și, deci, conștiința națională nu poate pieri. Th. Codreanu își întemeiază toată demonstrația pe conceptul de "complex al sfâșierii" (specific civilizațiilor de falie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
localități a fost menținută cu ajutorul jandarmilor și unităților militare staționate în zonă. Jandarmeria și Serviciile de Siguranță transilvane, deși nou înființate, au fost apreciate drept „două instituții curat românești”, al căror obiectiv era apărarea securității statului „ferindu-l de toate subminările, atât dinăuntru, cât și din afară”. Nici în Bucovina situația nu s-a dovedit a fi mai bună în primii ani după Marea Unire. Inspectoratul General de Siguranță din regiune a trimis la București rapoarte amănunțite despre evoluția situației interne
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Marelui Stat Major de întărire a măsurilor contrainformative, D.P.S.G. a convocat un Consiliu de Colaborare, cu misiunea de a analiza etapele de execuție a măsurilor de ordine și siguranță. Motivele acestei reuniuni au fost intensificarea acțiunilor de „propagandă, agitație și subminare” la adresa statului român, mai ales descoperirea recentă a unor organizații de spionaj, atât în București cât și în provinciile alipite în 1918, în care „din nefericire” au fost implicați și funcționari ai statului. Ședința Consiliului de Colaborare s-a desfășurat
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
greviste de amploare, care au degenerat în lupte de stradă, soldate cu morți și răniți. Atâta timp cât s-a aflat în opoziție, P.N.Ț. a criticat activitatea organelor de securitate națională, pe care le-a acuzat de ingerințe și acțiuni de subminare, promițând restructurarea și democratizarea acestora de îndată ce va ajunge la putere. Având o majoritate absolută în Parlament, în 1929 au fost adoptate două legi - Legea pentru organizarea Jandarmeriei Rurale (24 martie 1929) și Legea pentru organizarea Poliției Generale a Statului (21
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
fost o „creștere apreciabilă” a numărului de voturi primit de această formațiune. Concluzia analizei D.G.P. a fost că societatea este „slab apărată” și este nevoie de noi legi pentru apărarea orânduirii și liniștii publice, care să pedepsească mult mai sever subminarea statului. D.G.P. a propus un pachet de măsuri anticomuniste în 13 puncte, printre care s-au numărat: „3. Intervenție la Ministerul Muncii pentru a da dispoziții inspectorilor de muncă să colaboreze cu inspectorii și șefii de poliții în chestiile muncitorești. 5
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
unor acte abuzive ale șefilor de post sau secție. Noi extensii pe palierul informativ au avut loc la începutul anului 1937, odată cu intrarea în vigoare a Instrucțiunilor pentru aplicarea și dezvoltarea acțiunii informative. Datorită accentuării agresivității ideologice și acțiunilor de subminare a statului, atât din punct de vedere politic, prin acțiuni ale unor mișcări extremiste, cât și pe palierul social sau religios, Biroul 1 Siguranța de Stat din Serviciul Jandarmeriei a decis întocmirea unor dosare documentare pentru persoanele cunoscute că desfășoară
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
mediul prielnic” pentru o intervenție armată neoficială. Acestea au constat în: 1. O acțiune de propagandă, în scop de alarmism și defetism. Aceasta avea drept scop principal „redeșteptarea” sentimentului național în masele minoritare, pentru a le atrage în acțiunea de subminare a statului român și, eventual, să acționeze armat în cazul unui conflict militar. În secundar, s-a urmărit recrutarea de agenți propagandiști, mai ales dintre intelectuali, a unor agenți de spionaj, introducerea clandestină a manifestelor și broșurilor interzise, atragerea unor
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
noapte, în scop de jaf, devastări și capturări de persoane. Acțiunile informative ale jandarmilor au identificat organizarea formațiunilor teroriste maghiare în România, desfășurate pe linia frontierei comune și în interiorul țării. La data respectivă se afla în desfășurare faza subversivă, în vederea subminării autorității statului, cu rolul de a crea o atmosferă favorabilă loviturilor în forță ale grupurilor paramilitare. În colaborare cu organele similare din armată și Serviciul Secret de Informații au fost trasate sarcini clare de combatere, în mediul rural, a propagandei
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
perioada respectivă, în colaborare cu celelalte structuri informative/contrainformative, au fost anihilate tentativele anglo-franceze de blocare a Dunării, pentru a paraliza transporturile germane pe fluviu și cele de sabotare a industriei petrolifere de pe Valea Prahovei. Acțiunile engleze și franceze de subminare a transporturilor din România către Germania, în special petrolul necesar mașinii de război, au fost analizate în studii și lucrări distincte, care au prezentat, pe larg, toate etapele pregătirii, desfășurării și finalizării acestei acțiuni, în care un rol important l-
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
manifestat prin: „a) O acțiune cu caracter pur informativ sau de spionaj, care urmărește culegerea de date cât mai complete și precise asupra forței și posibilităților combative ale Țării și Armatei noastre; b) O activitate cu caracter subversiv care urmărește subminarea statului, tulburarea ordinei și siguranței Statului, prin: - propagande cu caracter politico-social, iredentist și religios; - acte de distrugere (terorism); - acțiuni de dezagregare morală (sabotaj și defetism)”. Un corolar al acțiunilor informative și subversive a fost definit astfel: „se execută permanent în
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
luptă, format de conducerea Armatei Roșii pe bază politică”, care au fost organizate și pregătite de luptă pe timp de pace. Alături de obiectivele subversive de ordin militar, în special acte de sabotaj și terorism, aceste nuclee aveau ca scop și „subminarea puterii sufletești a ostașilor”, slăbind astfel capacitatea psihică de luptă. Combaterea acestora a revenit comandanților de unități din zona frontului și pretorilor de la marile unități în regiunile interioare. La semnalarea unor asemenea echipe subversive, principala măsură trebuia să fie „o
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
a constatat că rețeaua tunelurilor și catacombelor de sub oraș era dublată de o rețea umană, extrem de complexă, care activa la suprafață. Direcția Generală N.K.V.D. a ținutului Odessa și-a lăsat în teritoriul cucerit de trupele române cinci organizații, în scopul subminării vieții social-economice și instaurării unui climat general de insecuritate. Nu cunoaștem care din aceste organizații subversive a fost anihilată, dar „capturându-se în ultimul moment 42 agenți sabotori, peste 20 t. explozibil, armament și materiale speciale”, a fost zădărnicită o
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
cantitatea de util/steril rezultată, ponderea din totalul producției, rezultată din pregătiri, gradul de asigurare cu rezerve pregătite, dinamica acestor rezerve. 6. Lucrări miniere de exploatare: - amplasarea unităților de exploatare (abatajelor); - succesiunea normală de exploatare, denivelări (decalaje) maxime pentru evitarea subminării și limitarea tendinței la autoaprindere; - stabilirea producției pe metode, blocuri, panouri etc.; - eșalonarea producției pe metode; - calitatea producției (conținuturi în util, cenușa etc.), pierderi de rezerva; - măsurarea producției; - produs rezidual (steril), halda tehnologică; - gradul de folosire a capacității. 7. Indicatori
ORDIN nr. 93 din 23 iulie 1998 pentru aprobarea instrucţiunilor tehnice elaborate în vederea aplicării unitare a dispoziţiilor Legii minelor nr. 61/1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121712_a_123041]