7,897 matches
-
negativ/ i negatìvo sarnavni Folosirea corectă a pronumelor şi a adjectivelor pronominale: interogativ, relativ şi nehotărât Pronumele posesiv şi exprimarea posesiei sau marcarea lipsei posesiei în construcţii verbale posesive (prezent, imperfect şi perfect) Topica adjectivului (antepus substantivului). Acordul adjectivului cu substantivul. Adjectivul provenit din participiu Posibilităţi combinatorii ale adjectivului Numeralul. Tipuri de numeral (cardinal, ordinal, colectiv, distributiv, adverbial). Posibilităţi combinatorii ale numeralului şi declinarea acestuia Prepoziţia (după origine, după conţinutul lexical şi după formă - tipurile) Predicatul verbal şi predicatul nominal Subiectul
ANEXE din 18 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259400]
-
Gramatică Enunțul. Punctuația Propoziția simplă. Propoziția dezvoltată Propoziția afirmativă. Propoziția negativă Enunțuri asertive, interogative, exclamative Verbul (flexiunea verbului în raport cu numărul, persoana, modul și timpul). Moduri verbale: indicativul condițional- optativul, imperativul și infinitivul. Substantivul: genul, numărul, cazurile . Tipuri de substantive: comun, propriu, însuflețit, neînsuflețit. Prepoziția Pronumele. Clasificarea pronumelui. (Flexiunea pronumelui personal în raport cu persoana, numărul, genul, cazul) Adjectivul. Clasificarea adjectivelor. Acordul sustantivului cu adjectivul. Numeralul . Clasificarea numeralelor. Noțiuni de sintaxă Sintaxa propoziției Predicatul. Predicatul verbal și cel nominal Subiectul
ANEXE din 18 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259400]
-
a cărui interpretare se cere („de aceste drepturi beneficiază și văduvele supraviețuitoare ale persoanelor care s-au aflat în situația prevăzută la art. 1, care nu s-au recăsătorit“) se referă la „aceste drepturi“. Fiind folosită forma de plural a substantivului „drepturi“, rezultă că legiuitorul a avut în vedere și drepturile de la art. 5 lit. a) din lege. Cu alte cuvinte, dacă intenția legiuitorului ar fi fost aceea de a acorda văduvelor supraviețuitoare numai dreptul prevăzut de art. 5 lit.
DECIZIA nr. 73 din 7 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264405]
-
pagină, 101 cuvinte moștenite, împrumutate și create (Ed. Humanitas, 2010). Rost provine din lat.rostrum, care însemna cioc, apoi gură, și s-a păstrat tocmai în expresia pe de rost. Marius Sala nu se referă însă la verbul refăcut după substantiv, a rosti. Dacă legăm expresia de acesta, sensul ei ne apare întrucâtva diferit: pe de rost vrea să zică, pur și simplu, oral, adică nu citit. Dar mai există și sensul din a rostui, altfel spus, a pune în ordine
Note disparate by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4909_a_6234]
-
bătaie cu zăpadă. Cea de-a doua activitate nu era încă numită prea des bulgăreală - termen care s-a generalizat în ultima vreme, printre copii, dar și în vorbirea adulților și în relatările jurnalistice. Verbul a (se) bulgări (derivat din substantivul bulgăre) e cuprins în DEX și chiar în dicționarele mai vechi: singurul lucru care pare să se fi schimbat este frecvența sa în uzul curent. În DEX, verbul are indicația „popular” și îi sunt explicate două sensuri: „a arunca cu
Bulgăreală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4953_a_6278]
-
care îl punea în relație cu polisemia cuvântului lună (unitate temporală și corp ceresc): „O casă pe pământ cu rate pe lună”. Precizarea prin grupul prepozițional pe pământ a apărut din nevoia de a izola un sens mai restrâns al substantivului casă. În dicționarele noastre, aceasta a fost definită - într-un mod surprinzător de stabil - în primul rând prin funcție: „clădire servind de locuință oamenilor” (Lazăr Șăineanu, Dicționarul universal, ediția a VIII-a, 1930); „clădire care servește drept locuință” (DEX, 2009
Casă pe pământ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5960_a_7285]
-
înclinația aborigenilor de a trăi, de a simți, de a exprima geografia cu o acuitate pe care neamurile așezate definitiv pe un teritoriu au pierdut-o sau poate că n-au avut-o niciodată. Și încă o diferențiere: conotațiile genului substantivelor nu sunt aceleași în toate limbile. Există chiar limbi ca maghiara (dar și turca, indoneziana, finlandeza, estoniana și vietnameza) care n-au deloc genuri - de unde dificultățile întâmpinate de unguri în nimerirea acordului gramatical în alte limbi. Mai ales atunci când nu
Din guugu yimithirr cetire by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5966_a_7291]
-
ales atunci când nu este vorba de ființe sexuate. Și încă: Mark Twain îi ironiza pe germani pentru că, la ei, fata și domnișoara sunt de genul neutru, în timp ce o legumă poate fi de genul feminin. Ni se spune că genul unui substantiv influențează modul de a percepe obiectul desemnat. Pentru că pod este în germană de genul feminin, iar în spaniolă de genul masculin, nemții au descris, în cadrul unui experiment, podurile ca fiind frumoase, elegante, fragile, pașnice, drăguțe, în timp ce spaniolilor li se păreau
Din guugu yimithirr cetire by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5966_a_7291]
-
de căutări și găsiri pe Google (nu cu Google, sau cu ajutorul motorului Google): „secretele căutării pe Google” (scientia.ro); „cele mai căutate cuvinte de pe google” (hgp.ro) etc. Pe lângă toate aceste variații, constatăm acum o inovație - apariția unui plural al substantivului internet. Fiind vorba de un neutru, sunt chiar două forme, previzibile, de plural: în -uri („Despre noi, prin «interneturi», fabricadetricouri.ro) și în -e („e foarte probabil ca albumul tău să fie disponibil gratis pe internetele astea”, life.hotnews.ro
Internet by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5977_a_7302]
-
de terminologie care va afecta obișnuințele noastre de limbaj cotidian: „CFR Călători renunță la titulatura de Personal, Accelerat și Rapid în favoarea denumirilor din UE” (Gândul, 3.03.2011). Momentul merită o evocare a celor trei cuvinte, devenite de multă vreme substantive comune, înregistrate de dicționare și intrate în literatură. Definițiile din DEX pun în evidență diferențele dintre cele trei categorii: „tren personal (și substantivat, n.) = tren de persoane, care circulă cu o viteză relativ mică și care oprește în toate stațiile
Tren accelerat by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5712_a_7037]
-
de Nancy etc. - datează chiar de la sfârșitul secolului al XIX-lea. În aceeași perioadă, exista în franceză termenul express, desemnând un tren destul de rapid, care oprea în gările mai mari. În același dicționar-tezaur, termenul accéléré este înregistrat ca adjectiv și substantiv folosit în secolul al XIX-lea ca denumire pentru trăsuri și diligențe rapide. Acest uz ar putea sugera o explicație pentru cel românesc (prin trecerea de la trăsură la tren), dar e la fel de probabilă o simplă coincidență. La Caragiale, în proza
Tren accelerat by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5712_a_7037]
-
însă, în dicționarul etimologic al lui Al. Ciorănescu, o ipoteză mult mai credibilă, pe care instrumentele ulterioare nu au preluat-o, poate și pentru că nu apare separat, ci în interiorul articolului șatrange. Forma șotron este indicată ca o posibilă variantă a substantivului feminin plural șatrange (cu variantele șatrance, șatranci etc.), vechi împrumut din turcă, denumire a jocului de șah și a tablei pe care acesta se joacă. Șatrange (înregistrat în DLR cu singularul refăcut șatrancă) provine din tc. satranç „joc de șah
Șotron by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5726_a_7051]
-
lipsit de importanță. Potrivit acestei poziții, a vorbi despre neființă înseamnă să-ți pierzi vremea bătînd cîmpii. Cine vorbește despre nimic spune nimicuri, cuvinte goale, dedîndu-se mai devreme sau mai tîrziu la sofisme. A doua poziție este cea meontologică (de la substantivul me on = neființă), care admite că tema neființei merită să fie discutată, întrucît neființa, deși nu are un corespondent în realitate, poate fi o ficțiune utilă. Cu alte cuvinte, deși neființa nu are statut ontic, ea are valoare operațională. Ea
Spectrul neființei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5738_a_7063]
-
acestei probleme un întreg subcapitol („Numeralul cardinal în locul celui ordinal”), observând că tendința acționează diferențiat, în funcție de mai mulți factori: „fenomenul are loc numai la numeralul atribut adjectival postpus și mai ales la genul masculinneutru, de preferință în combinație cu anumite substantive (de exemplu, la numerotarea regimentelor, a bornelor de distanțe) și aproape de regulă când e vorba de numere mari, de asemenea, mai ales în anumite varietăți funcționale (limbajul familiar, tehnic și publicistic)” (1997: 151). Tendința se explică, în bună măsură, prin
În secunda doi... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5902_a_7227]
-
locul(ui) al treilea, cel(ui) de-al treilea loc, pagina a doua, celei de-a doua pagini etc. Până de curând, aș fi zis că în zona de stabilitate, în care persistă numeralul ordinal, intră și construcțiile temporale cu substantivele minut și secundă, mai ales când au un sens mai larg, metaforic, referinduse la succesiune, la reacția imediată: minutul al doilea, secunda a doua. Am auzit însă tot mai des, în dezbaterile din diferite emisiuni de televiziune, teribila sintagmă în
În secunda doi... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5902_a_7227]
-
08.2010); ,,Dacă P. renunță la echipă, în secunda doi preluăm FC Argeș” (bitpress.ro, 28.10.2010). E foarte posibil ca expresia să se fi folosit mai ales în comentariile sportive, în care era deja puternic tiparul alcătuit din substantivul minut urmat de numărul exact, indicând pas cu pas desfășurarea meciului: minutul doi, minutul zece, minutul nouăzeci etc. În acest tipar intră și o folosire cu sens propriu a substantivului secundă: „Cum să dai gol în secunda doi a meciului
În secunda doi... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5902_a_7227]
-
comentariile sportive, în care era deja puternic tiparul alcătuit din substantivul minut urmat de numărul exact, indicând pas cu pas desfășurarea meciului: minutul doi, minutul zece, minutul nouăzeci etc. În acest tipar intră și o folosire cu sens propriu a substantivului secundă: „Cum să dai gol în secunda doi a meciului...” (sursadestiri.ro , 1.10.2009). E de remarcat, totuși, că și în limbajul fotbalistic se poate întâlni (e drept, într-un număr redus de cazuri) construcția corectă și elegantă, în
În secunda doi... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5902_a_7227]
-
Cum să dai gol în secunda doi a meciului...” (sursadestiri.ro , 1.10.2009). E de remarcat, totuși, că și în limbajul fotbalistic se poate întâlni (e drept, într-un număr redus de cazuri) construcția corectă și elegantă, în care substantivul secunda este urmat de numeralul ordinal: „În momentul în care voi simți ceva necurat, plec în secunda a doua” (ligab.gsp.ro, 20.11.2010).
În secunda doi... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5902_a_7227]
-
onorabil, care nu făcea altceva decât să dea bani cu camătă; același vorbitor îi invita pe ascultătorii săi să caute în DEX definiția cuvântului. Recomandarea era totuși riscantă: majoritatea dicționarelor noastre nu cuprind utilizarea curentă, dominantă azi, a termenului (ca substantiv, cu sensul „ins care aparține lumii interlope”), ci doar valoarea centrală, mai generală și mai veche, ca adjectiv: „care are o reputație proastă; rău famat, dubios, suspect, deocheat” (DEX). Definiția, nu foarte precisă, se potrivește destul de bine situațiilor echivoce, în
Interlop by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5917_a_7242]
-
noastre, un împrumut din franceză; în acest caz, nu este vorba de un termen internațional, ci de unul specific limbii franceze, care poate totuși intra în categoria „cuvintelor călătoare”, pentru că provine din engleză. Termenul francez interlope a fost inițial un substantiv masculin, cu sensul „navă care se ocupa cu transportul fraudulos de mărfuri, cu contrabanda, intrând în spații concesionate altora sau aflate în blocadă”; e atestat la sfârșitul secolului al XVII-lea, ca împrumut din engl. interloper, cu același sens. În
Interlop by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5917_a_7242]
-
navă care se ocupa cu transportul fraudulos de mărfuri, cu contrabanda, intrând în spații concesionate altora sau aflate în blocadă”; e atestat la sfârșitul secolului al XVII-lea, ca împrumut din engl. interloper, cu același sens. În dicționarele englezești actuale, substantivul interloper este înregistrat ca „persoană care se amestecă în treburile altora” (Concise Oxford Dictionary 1999), deci „nepoftit” sau „băgăcios”. În franceză, substantivul e învechit, dar forma adjectivală este foarte actuală; Petit Robert 1990 indică sensurile „a cărui activitate nu este
Interlop by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5917_a_7242]
-
la sfârșitul secolului al XVII-lea, ca împrumut din engl. interloper, cu același sens. În dicționarele englezești actuale, substantivul interloper este înregistrat ca „persoană care se amestecă în treburile altora” (Concise Oxford Dictionary 1999), deci „nepoftit” sau „băgăcios”. În franceză, substantivul e învechit, dar forma adjectivală este foarte actuală; Petit Robert 1990 indică sensurile „a cărui activitate nu este legală” și „dubios, suspect”, exemplificate și prin sintagma curentă le monde interlope. E limpede că acestea au fost preluate în română; de
Interlop by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5917_a_7242]
-
după model francez sau prin evoluție independentă) din sintagma lume interlopă: „cunoscut în interlopă sub numele de «Ceapă», capul unei rețele de tip mafiot” (infoportal.ro); „a strălucit în interlopa gălățeană” (impact-est.ro). Noutatea ultimelor decenii este, cum am spus, substantivul masculin interlop, „membru a lumii interlope”, pe care îl găsim des atestat în presă: „Polițist în comă, după ce a fost bătut de un interlop recidivist” (Evenimentul zilei, 5.09.2010); „ii au prins tupeu și atacă cu sânge rece” (Adevărul
Interlop by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5917_a_7242]
-
și atacă cu sânge rece” (Adevărul, 19.09.2010 etc.). Utilizarea a fost cuprinsă în Dicționarul explicativ ilustrat (DEXI, 2007), cu o definiție mai tranșantă și cu o indicație normativă: interlop „(despre oameni) care este certat cu legea; răufăcător; impropriu, substantiv: «Interlopii se adunau în grupuri la lăsarea serii»; lume interlopă «lume a răufăcătorilor»”. Pentru că se pot explica ușor prin evoluții interne, nu mi se par condamnabile nici uzul actual substantivizat al termenului interlop (care a corespuns unei necesități de desemnare
Interlop by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5917_a_7242]
-
xerox (a face xeroxuri, a xeroxa), adidas (cu pluralul adidași) etc. Între cele mai vechi denumiri comerciale, una care și-a dovedit rezistența e chiar de origine națională: aragaz (produs inițial de Astra Română, așa cum o indică toate dicționarele actuale). Substantivul pelicanol, în schimb, nu pare să fi rezistat foarte bine trecerii timpului: într-o vreme, acesta devenise un termen prototipic, desemnând substanța de lipit „pentru birou” (folosită în primul rând pentru hârtii). Câmpul lexical al denumirilor de produse adezive conține
Denumire comercială by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5934_a_7259]