1,455 matches
-
Christu S. Negoescu, iar secretar de redacție Mihail Ionescu-Miozino. Publicația, „socială, culturală și literară”, editată, un timp, în condițiile ocupației germane a Bucureștiului, încearcă să mențină trează ideea conștiinței naționale și a solidarității de acțiune. Literatura prezentă aici va fi subsumată acestui program. Pot fi urmărite rubricile „Actualități”, „Cronica dramatică”, „Revista revistelor”. Printre numeroșii poeți publicați figurează George Gregorian, Virgil Cristescu, N. Russu-Ardeleanu, N.G. Rădulescu-Niger, Marcel Romanescu, D. Teleor, Mihail D. Stamate-Cyrus, H. Frollo, D. Iacobescu, Al. Obedenaru, Ioan Al. Bran-Lemeny
ROMANIA DE MAINE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289311_a_290640]
-
statelor-națiune. Filosofii și economiștii iluminiști au făcut Întotdeauna legătura Între regimul proprietății private și legitimitatea statului-națiune. S-a presupus mereu că misiunea statului-națiune era În mare măsură să asigure proprietatea privată a cetățenilor săi. Dacă relațiile de proprietate vor fi subsumate de noile relații comerciale - al căror modus operandi este mai puțin legat de schimburile de piață În cadrul unei unități politice definite teritorial și mai orientat către acces În rețele globale interconectate - care ar putea fi efectul asupra viitorului statului-națiune Însuși
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
vremii nu și-ar fi putut imagina posibilitatea ca numai peste o jumătate de secol statele-națiune ale Europei, forțate de noi realități spațio-temporale, să Înceapă o nouă călătorie, fuzionând interesele lor comerciale și politice Într-o uniune care eventual va subsuma o bună parte a suveranității statelor-națiune. Ultimii ortodcși Un lucru devine clar dacă examinăm chiar sumar evoluția piețelor capitaliste și a statelor-națiune În Europa și anume că dezvoltarea lor nu a fost una lină. Istoria acestor doi piloni ai modernității
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
o schimbare a modelului de guvernare de la orașele-state și principate la statele-națiune moderne. De această dată, economia de piață națională este cea care e pusă sub semnul Întrebării de economia globală bazată pe rețea, iar statul-națiune este cel care e subsumat de spații politice regionale cum ar fi Uniunea Europeană. Comerțul În rețea este prea rapid, prea dens și la o scară mult prea globală pentru a fi constrâns de granițele naționale. Statele-națiune sunt prea limitate din punct de vedere geografic pentru
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Europene trebuie să fie adresată, ajungând la concluzia că o forță militară europeană ar putea servi doi stăpâni, NATO și Uniunea Europeană. Ar răspunde preocupării americane potrivit căreia Europa nu face destul pentru apărarea proprie. și, dacă forțele europene ar fi subsumate la NATO, ar Întări și nu ar submina, Alianța Atlantică. Francezii au crezut că pot folosi noua deschidere britanică pentru a crea, În fine, o prezență militară independentă. În decembrie 1998, a avut loc o Întâlnire la vârf franco-britanică la St
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
să distingă între comunicare intenționată și cea neintenționată. Sunt însă de părere că, păstrând proprietatea consacrată a termenului „comunicare” și, mai ales, a verbului „a comunica”, în mod necesar comunicarea este intenționată, celelalte genuri de percepții și interpretări ale informației subsumându-se conceptului mai larg de interacțiune umană. 4) De regulă, comunicarea, fie ea unilaterală, numai de la emițător la receptor, este însoțită de feedback sau, cu o altă denumire, de conexiune inversă, în sensul că sursa emitentă primește semnale de la receptor
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
concepția pluralistă mizează pe faptul că se pot proiecta și implementa asemenea instituții și proceduri care să țină în limite nondistructive, grupal și social, tensiunea majoritar/minoritar și divergența de interese și opinii. Soluțiile concrete sunt multiple, dar ele se subsumează principiului mai general al negocierilor, compromisului constructiv și compensației. Important este de a lua acele decizii care să asigure optimul social, adică un beneficiu maxim - sau, în împrejurări de criză, costuri minime - pentru toți actorii sociali (individuali sau corporați, de
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Sentimentul acesta de urgență intensifica starea de angoasă care cuprindea, încetul cu încetul, întreaga asistență, pe măsură ce sensibilitatea la sugestie creștea” (apud Mucchielli, 2002, p. 19). Hybels și Weaver adaugă câteva obiective care trebuie urmărite atunci când ne referim la comunicarea orală, subsumate de noi în două direcții de acțiune: - captarea atenției și creșterea înțelegerii (prin alegerea limbajului pe care-l vom folosi, astfel încât cursanților noștri să le fie accesibil materialul de studiat, chiar dacă nu și-au însușit terminologia respectivă, organizarea mesajului, folosirea
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
opinia autorilor citați, aceste două procese sunt deosebit de importante în activitatea de negociere; de altfel, putem spune că și în sens didactic, în pregătirea - spre exemplu - a viitorilor profesori, modul în care ei prezintă o anumită informație trebuie să se subsumeze acestor procese. Extinzând sfera de argumentare, putem să afirmăm că, între anumite limite, predarea-învățarea se prezintă și ca un proces extrem de complex de negociere. J.M. Hiltrop și S. Udall identifică cinci perspective definite drept cele mai frecvente greșeli într-o
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
factorului etnologic în poveștile populare. El grupează basmele românești în patru secțiuni: povești mitico-fantastice, etico-mitice (psihologice), religioase (legende), glumețe (snoave). Clasificarea, ca și cea a lui Hahn, s-a dovedit însă caducă în comparație cu sistemul Aarne-Thompson. Acestor categorii tematico-stilistice li se subsumează cicluri și tipuri, apoi basmul-tip, variantele și versiunile lui paralele. Ș. alcătuiește, cu ajutorul lui I.-A. Candrea, și un indice de motive, personaje, simboluri, locuri și obiecte caracteristice imaginației populare reflectate în basm, lucrare utilă, ce prefigurează indicele de
SAINEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289434_a_290763]
-
este (declarat sau nu) de ordin represiv. Ph. Rappard consideră că „bolnavul mintal este purtătorul răului social” și, din acest motiv, acțiunea socială de reprimare și izolare socială a bolnavilor psihic este un act care, din punct de vedere simbolic, subsumează fie refuzului bolii psihice, fie temerilor societății față de boala psihică. Dar, în egală măsură, acest gen simbolic al reprimării sociale a bolnavului psihic coincide cu tendința de a transfera proiectiv răul social asupra bolnavului. Atitudinea inversă este a considera că
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
care individul, în pofida unui acut sentiment al alienării, încearcă să își găsească un rost printre semeni. Analistul T. este înlocuit în romanul Appassionato (1978) de un prozator interesat de spectaculosul exterior, de pitorescul unor cadre sau de senzaționalul unor situații. Subsumându-se genului polițist, uzând abil de rețete verificate, cartea surprinde prin capacitatea de invenție, de fabulație, prin stilul alert, antrenant, calități ce păreau a nu-i fi proprii lui T. Alte romane, O, Prometeu (1982), Șarpele împăcării noastre (1985), dau
TUNARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290301_a_291630]
-
adesea chiar editorilor, ceea ce uneori pune sub semnul întrebării rigoarea aprecierilor. U.c. a trăit prin rubricile ei bine structurate - de la cele anunțând noutățile editoriale la cele cu pronunțat caracter de critică literară („Cronica edițiilor”, „Cronica literară”), unde s-au subsumat și portrete-necrolog (Cella Delavrancea, Tudor George, La moartea unui cărturar: Al. Piru, In memoriam. Amita Bhose), articole aniversare (Dimitrie Stelaru - 75 de ani de la naștere, Centenar Mihai Ralea, Tristan Tzara) și memorialistică (Dragoș Morărescu, V. Voiculescu la el acasă, Arșavir
UNIVERSUL CARŢII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290361_a_291690]
-
goana neîntreruptă, de nestăvilit a luminii”, „Într-un taifas vremelnic cu moartea ea neștiind / că ești doar lira la care cântă / cineva dispărut de multă multă vreme”. Treptat, se poate observa că „liricii de mânie și sintaxei imprecative” Z. „îi subsumează o mare fervoare interogativă, ducându-și disperările la o febră psaltică” (Al. Cistelecan). În Nopțile franciscane (2001) comentariile criticii au surprins „o modernă viziune asupra lumii, care desființează granițele dintre observator și lume” (Dieter Schlesak) și o definiție particulară a
ZANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290703_a_292032]
-
a unui catalog analitic al manuscriselor românești de la Biblioteca Academiei, după ce redactează, în colaborare, un prim volum (al patrulea al seriei începute de reputatul bibliograf), apărut în 1967, Ș. regândește criteriile de întocmire a unui asemenea catalog și și le subsumează unui scop realist: realizarea lucrării într-un timp rezonabil, de circa cincisprezece ani, fără a-i știrbi nimic din caracterul riguros științific, ceea ce s-a și confirmat, catalogul fiind publicat în patru volume, în intervalul 1978-1992. Metoda de lucru s-
STREMPEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289979_a_291308]
-
sistemul educațional și cel de îngrijire a sănătății se reformează și încep să apară și o serie de alternative private. Pe baza celor expuse în această secțiune, se poate concluziona că regimul bunăstării promovat de România postcomunistă nu poate fi subsumat unui tip de regim al bunăstării „clasic”. Din punctul de vedere al finanțării, regimul românesc este apropiat de cel liberal, oferind suport minim pentru o serie de programe. Privit din punctul de vedere al acoperirii unor beneficii și servicii, regimul
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
fi politicile educaționale sau garantarea accesului celor săraci la servicii sanitare. Datele furnizate de cercetarea BOP 2003 pot fi încadrate în schema celor patru explicații populare date pentru sărăcie, excepție făcând varianta de răspuns „Din cauza statului”, care ar putea fi subsumată celui de-al patrulea tip de explicație, neșansa socială, dar pe care am preferat să o analizăm separat deoarece relația individ-stat este una specială în România postcomunistă, în multe cazuri indivizii având niște expectații aparte de la stat datorită reminiscențelor paternalismului
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de indicatori sociali se bazează pe o viziune mai mult implicită asupra dezvoltării, fără a oferi definiții clare ale conceptului. Există puține încercări de a construi teorii explicative de rang mediu în termenii lui Merton, cele mai multe dintre cele existente fiind subsumate altor paradigme - calitatea vieții, capital social sau uman, direcții conexe de cercetare -, și nu dezvoltării sociale propriu-zise. Bibliografie Apostol, Mirela; Arpinte, Daniel; Pescaru, Daniela; Pâslaru, Emil; Popescu, Raluca; Tompea, Anca, 2004, Sistem de indicatori de incluziune socială la nivel județean
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
publisher><isbn>0091730023</isbn><call-num>Jefferson or Adams Bldg General or Area Studies Reading Rms HC59.7 B3382 1988</call-num><urls></urls></record></Cite></EndNote>(Barnett, 1988). Criterii pentru elaborarea indicilor compoziți de dezvoltare Tematica indicilor compoziți de dezvoltare se subsumează preocupării mai largi pentru dezvoltarea și testarea indicatorilor sociali. Începută cu studiile lui Bauer ADDIN EN.CITE <EndNote><Cite ExcludeAuth="1"><Year>1966</Year><RecNum>15</RecNum><record><rec-number>15</rec-number><ref-type name="Book">6</ref-type><contributors><authors><author>Bauer
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și alegerea instrumentelor necesare și a metodelor precizarea elementelor de conținut. Dacă stabilirea temei poate rămâne la latitudinea învățătorului, obiectivele proiectului trebuie indicate de către elev. Iar aceste obiective trebuie să țină seama de disciplina și aria curriculară cărora li se subsumează. Instrumentele necesare realizării proiectului pot fi surse primare (interviuri, anchete, observare) sau secundare (alte lucrări similare, cărți, reviste). În ceea ce privește conținutul proiectului, acesta trebuie să vizeze: pagina de titlu în care apar: numele autorului, data prezentării, tema aleasă, școala, obiectivele propuse
METODE MODERNE DE EVALUARE ÎN CONTEXTUL REFORMEI. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Scarlat Cristina, Buda Livia () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_896]
-
obligatorie ori de câte ori cercetătorul modern explică aspecte concrete ale conținutului procesului instructiv-educativ sau caracteristici ale planurilor și problemelor de învățământ. b) A doua tendință, dominantă în literatura pedagogică modernă, este aceea de a conferi conceptului de curriculum o semnificație extensivă. Autorii subsumează termenului toate componentele procesului de învățământ studiate în mod tradițional de către didactică: finalitățile și obiectivele procesului de învățământ, conținuturile învățării, metodologia de predare-învățare, metodologia de evaluare a performanțelor școlare, normativitatea pedagogică ș.a.m.d. Noutatea adusă de teoria curriculumului este
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
îi prilejuiască „introducerea documentului în cadrul ficțiunii, aceasta din urmă neavând alt rol decât să sprijine adevărul documentar, să-l scoată în evidență, să-l impună cu mijloacele colorate ale beletristicii”, vizibilă încă din romanul Mozart. Șapte zile pentru nemurire (1987), subsumează total tehnicile artistice. „Romanele” Casa lacrimilor neplânse. Martor al acuzării în procesul „reeducatorilor” (1993), Codrul scufundat (1994), Popa Piso din Zărnești (1994), Condamnat să învingă (1995), „Rugul aprins” de la mănăstirea Antim la Aiud (1998) și Hrandt (2002) sunt clădite pe
RADULESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289103_a_290432]
-
devină esențială?” este întrebarea la care încearcă să dea un răspuns eposul eroic. În jurul acestei interogații sunt construite părțile unui eseu, sintetizate în două sintagme preluate din Homer: „bărbații Ares” și „fabricanții de ecouri”. „Bărbații Ares”, metaforă pentru tipologia eroica, subsumează personaje ale vârstei mitice (Ghilgameș, Ahile, Ulise) și istorice (Alexandru Macedon, Cezar). Țintă vieții lor este exemplaritatea și dobândirea nemuririi. Nemurirea înseamnă înfrângerea limitelor temporale, precum în scenariul inițiatic din Epopeea lui Ghilgameș sau din basmul Tinerețe fără bătrânețe si
RAILEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289119_a_290448]
-
înlocuirea lor prin vocabule culese din cărțile vechi sau existente în graiurile românilor din toate provinciile. Bun cunoscător al literaturii bisericești, M., întovărășit cu ierodiaconul Dionisie Romano, scoate o „gazetă religioasă și morală”, „Vestitorul besericesc” (1839-1840). Scrieri morale în fond, subsumându-se concepției sale pedagogice, sunt Meditații religioase (I-II, 1839-1840) și Urmare lui Iisus Hristos (1845), o traducere corectă din Thomas a Kempis, accesibilă, deși într-o limbă latinizată. O altă tălmăcire este aceea a biografiei „fericitei Macrina”, după episcopul
MUNTEANU-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288293_a_289622]
-
publicistica poetului, arhiva Junimii, mărturiile din epocă, contribuțiile predecesorilor în eminescologie, lucrarea urmând riguros și amănunțit cronologia. Traiectul existențial al poetului ar fi supus dialecticii „eonilor” „htonic” și „astral” („contemplativ”, al „nemarginilor de gândire”). Acestei perspective de sus i se subsumează o serie de (re)interpretări ale unor fapte biografice: relația cu tatăl, pe care M. îl percepe ca pe un „romantic” (imagine opusă celei acreditate, de ins pozitiv și mărginit), experiența erotică originară (pentru copila de la Ipotești), relația formativă cu
MUNTEANU-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288294_a_289623]