715 matches
-
sec.XX, pe când al doilea a previzionat posibilitatea direcției realiste și anti-utopice în gândirea socială și politică. Gândirea socială teoretică a fost posibilă în Grecia antică deoarece aici s-au întrunit condițiile exterioare și interioare ale manifestării sale, contextul și subtextul, imperioase în procesul nașterii textului, a produselor gândirii despre societate. Libertatea individuală și prin aceasta cea de gândire, declinul regimurilor tiranice, atingerea maturității în evoluția sufletului sunt coordonatele esențiale ce au făcut posibilă o nouă formulă de gândire; meritul incontestabil
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
cu România comunistă. Pentru a lua un singur exemplu, scena aclamării Aglaiei, adevărată mamă din Atena (I, p. 100), conștientă de datoria tuturor femeilor de a aduce pe lume copii spre a se îngriji de viitorul patriei trimite, parcă, în subtext, la decretul de încurajare a natalității din 1967. Dintre toate episoadele piesei care înfățișează cetatea antică drept sălaș al dictaturii, iar nu al democrației, pregnant e mai cu seamă cel al uceniciei lui Atenus în arta ticăloșiei sub îndrumarea lui
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
autorul însuși. Eseurile, dense în idei și expresie, panseurile și dialogurile incitante și agresive pentru cultură și afectivitate induc, fără tăgadă, efervescența intelectuală și zona etico-filozofică ale înzestratului scriitor, căruia nu-i lipsesc nicicum imaginația, incantațiile lirice, un sarcasm în subtext și nelipsitele întrebări retorice ale celui care simte, se miră, vibrează și, mai ales, gândește (de multe ori, pentru alții!)" (Ilie Dan). Evident că aceste opinii critice au darul de a produce o anumită satisfacție, am avut însă grijă, printr-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
mai interesante filme de groază contemporane (Exorcistul, The Texas Chainsaw Massacre, Carrie, Alien, Shining etc.) au prezentat, adesea într-o formă alegorică și simbolică, atît temerile universale, cît și anxietățile și ostilitățile cele mai profunde ale societății americane contemporane. În subtextul acestor filme se află confuzia și teama oamenilor față de criza economică, de schimbările sociale și culturale, de o frecvență a îmbolnăvirilor de cancer care atinge nivelul s-ar putea spune unei epidemii, de bolile industriale, de SIDA, de instabilitate politică
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
cărți foarte populare, precum Carie, Shining, The Stand și altele cărți ce sînt surse bogate de alegorii simbolice ale anxietăților Americii contemporane, se dovedește a fi, în Teroarea din Amytiville (The Amytiville Horror), un precursor ocult gotic al lui Poltergeist: Subtextul poveștii este acela al strîmtorării economice... Încetul cu încetul, situația economică a familiei Lutz decade. Filmul s-ar fi putut intitula tot atît de bine și Teroarea scăderii contului în bancă... Teroarea din Amityville, sub fațada de povestire cu stafii
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
rasa și mișcările de clasă care amenință stabilitatea burghezului mijlociu. O asemenea reprezentare traduce în limbaj cinematografic discursul de orientare conservatoare, cu o notă plină de anxietate, axat pe apărarea valorilor familiei și o anumită stigmatizare a "celuilalt". Un alt subtext important al filmului este teama provocată de televiziune. Carol Anne ajunge pentru prima dată în puterea strigoiului prin intermediul micului ecran, pentru ca mai apoi să dispară cu totul și cîți copii americani nu au dispărut! Strigoii și vocea dematerializată a fetiței
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
-și vinde produsele. Robert Goldman descrie o campanie Reebok care a eșuat (în 1992), iar în 1993, firma Levi's a dus o campanie care prezenta fragmente de imagini și cuvinte fără legătură, aparținînd scenei contemporane, simbolul produsului fiind în subtext ca un fragment în plus, obligîndu-l pe spectator să-și dea seama ce marcă anume era promovată; acesta este, presupun, un mod eficace de a aduce numele mărcii în mintea privitorului, ceea ce este în fapt o funcție majoră a publicității
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
imperativul și Madona strigă provocator "Exprimă-te!" în momentele-cheie ale piesei. Un vers arată că "N-ai nevoie decît de o mînă puternică și tare care să te determine să dai tot ce-i mai bun din tine" și din subtext, ca și din imaginile ce însoțesc videoclipul, se vede clar că acea mînă puternică și hotărîtă trebuie să fie a ta și nu obișnuita mînă de ajutor venită din partea unui bărbat. În videoclip, Madona inversează în mod constant relațiile de
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
complex de condiționări și acțiuni mai profunde și mai tainice, astea toate întrunindu-se, întrepătrunzându-se ca o justificare existențială, ideatică și deopotrivă estetică. A.B. Referindu-se la eseurile dvs., unii exegeți au remarcat erudiția inserată în text și subtext. Îndrăznesc să cred că am o predispoziție creativ-euristică, de aflare a noutăților ideatice (nu de puține ori... antice). Astăzi e de neimaginat un scriitor adevărat care să nu "devoreze" cu aviditate tomurile de filozofie, aș vrea să zic, însă nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
pe care le-au parcurs protagoniștii cărții în arheologia lor eveni‑ mențială au multe similitudini, dar și deosebiri. Ceea ce par‑ ticularizează memoria colectivă în istorii personale. Chiar dacă această carte e o istorie obiectivă a tranziției, ea e, nu doar în subtext, o istorie trăită. Desigur, cu prioritate a doamnei Alina Mungiu-Pippidi. Cum noi vorbeam de istorie în casa pe care o zidise și o locu‑ ise Nicolae Iorga, desigur că spiritul lui îl simțeam prezent. Așa mi-am amintit cum cu
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
îndărătul cuvintelor pumnul, cizma, porunca, schingiuirea fizică și psihică, nopțile nedormite, lanțul ce-l trage pe anchetat spre acel tărîm unde Minciuna domnește fără tăgadă". E limpede că un istoric, peste patruzeci de ani, cu greu ar mai putea descifra subtextele prezente pe fiecare filă din dosare. Nici cei care prin legea de funcționare a CNSAS, promulgată în anul 2000, nu au acces, decît în măsura în care cerberii arhivelor vor să elibereze un dosar sau altul și acela, probabil, cenzurat. Pornind de la Memoriile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
elita culturală franceză!... Până la reproșul pe care ni-l făceau nouă, intelectualilor veniți din Est, scriitorii francezi, dar și unii nemți, că „revoluția comunistă a eșuat, fiind provocată în țări subdezvoltate, ca Rusia și celelalte, contrar indicațiilor lui Marx!...”. Cu subtextul că, dacă ar fi făcut-o - sau o vor face! - ei, ea va fi adevărata „eliberare a clasei muncitoare și se va realiza mult visata înfrățire între intelectuali și muncitori!...”. Să fie, oare, adevărat?! Și... ce a rămas din toate
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
unei "neliniștite demonstrații". Importante sunt aceste articole de început pentru "înțelegerea vremurilor" și a strategiilor unui "program de luptător" al lui Eminescu, pe care nu-l va trăda niciodată. Ceea ce spune Cornel Ungureanu în finalul comentariului său, nu atât privind subtextul, cât angajând plonjonul într-o perspectivă a stărilor emoționale trăite de un Eminescu provincial predestinat universalității, adică centrului, este, poate, o cale într-adevăr de urmat în receptarea operei și judecarea existențialității sale azi, căci acolo unde "autorii teoriilor conspiraționiste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
firul polemicilor lui Mihai Eminescu, asupra modului în care este comentat actul de anexare, în 1775, a Bucovinei de către Austria, motivând necesitatea unui culoar strategic între Ardeal și Galiția (altă provincie dobândită de Imperiul Austriac în urma dezmembrării Poloniei), dar în subtext și intenția de a controla Moldova pe care, de asemenea, o vedea încorporată odată cu adâncirea crizei în care se afunda Poarta Otomană. În pandant, Eminescu urmărește situația românilor din Ardeal, aflați sub administrație maghiară ("o naționalitate de 5 milioane scrie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
recentă, ca literatura să exprime fără nici un echivoc adevărul integral despre trecut, că - în ciuda greșelilor făcute cândva - toate cuceririle de azi sunt rezultatul luptei eroice a clasei muncitoare. Responsabilitatea scriitorului socialist presupune deci angajarea totală, și în text, și în subtext, a conștiinței sale în marile teme ale istoriei și ale umanismului socialist.“ (Flacăra, 17 august 1978) MORARU Nicolae, critic literar, reprezentant al proletcultismului „Dès lorsque la classe ouvrière, que les travailleurs détiennent le pouvoir, la promotion, le développement de la culture
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
siune? Sau de Monica și Irinel... Cum, nu știi cinei Monica?! Cum se poate să nu fi auzit de ea? Păi își dă bacalaureatul...“ Bineînțeles că oamenii îmi povesteau toate aceste lucruri făcând un fel de haz de necaz, cu subtextul „iată ce faună avem!“. Numai că mie mi se părea prea mult chiar și să ironizezi astfel de personaje. Niște oameni inteligenți nici nar trebui săși încarce memoria cu numele lor, dapăi să cheltuiască energie vorbind despre cât de aberante
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
romantic, cutezător ca un adolescent, grav ca un filosof, Adrian Podoleanu a considerat pictura ca pe un dialog de suflet cu semenii și a făcut din arta sa un adevărat ideal. În desen a căutat punctul de sprijin, elementul de subtext pentru a putea construi. Criticul de artă Petre Comarnescu, referindu-se la peisajele lui Adrian Podoleanu, considera că „artistul este acela care a înțeles cel mai bine poezia, muzicalitatea și armonia lui Theodor Pallady, ducându-le mai departe prin felul
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
bine în film, dar cred că nu merge pe scenă, pentru că trage actorul spre acel ”mic realism” care nu are nimic de-a face cu teatrul adevărat. Mai precis, ca să meargă pe scenă acel limbaj, el trebuie să spună în subtext mult mai mult decât pare, or, în general, la noi, limbajul acesta nu ascunde nimic, este și atât. în plus, dacă un film poate trăi din ”mai nimic”, pentru că există imaginea care vorbește, montajul, încadrarea, un text de teatru minimalist
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
de către „elementele alogene” și au condus, „cu satanică voluptate, la surparea lentă a statului românesc modern” (Vremea, nr. 505, 1937 ; <endnote id="vezi și 188, pp. 268-273"/>). Parabola cristică a orbilor călăuziți de orbi este prezentă și aici, chiar dacă În subtext : „piloții orbi” (guvernanții) conduc În prăpastie alți orbi (guvernații). În ianuarie 1937, Constantin Noica se luptă cu „parazitul dinăuntrul” ființei românești și cu „parazitul dinafară” [= evreul]. „Cine e atât de orb Încât să-i confunde ?” Filozoful nu regretă atât că
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
făcut asta” <endnote id="(748)"/>. Ion Vianu greșește, la rândul său. Hitler a făcut-o. A făcut-o și Cioran, dar nu În 1956, ci - așa cum am văzut - În 1936. Câteodată, acest clișeu mental („evreul nu e om”) supraviețuiește În subtext chiar și atunci când se afirmă apartenența evreului la specia umană <endnote id="(vezi nota 812)"/>. „La urma urmei, evreul este și el o ființă umană, nu-i așa ?”, spune un personaj din nuvela Antisemitul, publicată În 1897 de poloneza Gabriela
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
atunci cînd debarcă prietenele miresei (Amanda Seyfried) : alea doar chirăie de bucurie, în timp ce mătușile urlă ca lupii. Sigur, e normal ca, într-un musical, toată lumea să debordeze de voie bună, dar nici chiar așa. Voia bună de aici e agresivă : subtextul e că oricine nu intră în acest spirit e constipat. OK, dar ce s-a întîmplat cu arta (numită și șarm) de a-l introduce pe spectator în spiritul dorit ? A-i da cu spiritul în cap nu cere cine știe ce
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
acest hău imens care mă separă acum de cântăreți, unde până ieri, În sala intimă de repetiție cu pian, eram la doi pași de ei. Dar ce fantastic sună orchestra! Ea, de fapt, dă forța spectacolului. În orchestră se află subtextul: ce nu e cântat pe scenă e spus de orchestră. Dacă Într-o piesă de Cehov subtextul este Întotdeauna Între cuvinte, fluid, subtil, greu de precizat, În operă e descris În detaliu de partitură, e concret, căci orchestra exprimă precis
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
cu pian, eram la doi pași de ei. Dar ce fantastic sună orchestra! Ea, de fapt, dă forța spectacolului. În orchestră se află subtextul: ce nu e cântat pe scenă e spus de orchestră. Dacă Într-o piesă de Cehov subtextul este Întotdeauna Între cuvinte, fluid, subtil, greu de precizat, În operă e descris În detaliu de partitură, e concret, căci orchestra exprimă precis ce gândesc și simt personajele. Deci e neapărat necesar ca regizorul și cântăreții să asculte atent ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
ce a vrut să spună când a compus un personaj! Nu doar ca să-i flatez i-am comparat cu Cehov, care fiind prezent la repetițiile Pescărușului, Îmi Închipuiam cât de mult trebuie să-i fi ajutat pe actori să Înțeleagă subtextul atât de alunecos al frazelor lui. Dar cu Cehovii contemporani lucrurile au mers puțin diferit. Walker părea un tip timid, ascuns și tăcut. Cum intențiile piesei lui și relațiile dintre personaje erau destul de absconse și de enigmatice, eu și actorii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
Puteți ajunge În curte la Cotroceni În zece minute?“ Zis și făcut. „Cum vă descurcați cu tehnica la operă, În special la lumini?“, mă Întreabă jovial președintele, În timp ce limuzina prezidențială aluneca lin Înspre Otopeni. Știind din teatru că altul e subtextul, că sub lumini se ascunde Întunericul Întrebării nerostite, atac din plin: „Nu vi s-a spus că avem probleme cu Oedipe?“. Uitându-se nonșalant pe fereastră, părând ușor Îngrijorat - nu de ce se Întâmpla cu Oedipe, ci de cum arătau străzile cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]