1,856 matches
-
să pretindă; va fi menținut un echilibru just între valoarea muncii industriale și valoarea muncii agricole. Dar, în această situație, proprietarii insulei fac un calcul: Dacă am împiedica proletarii să muncească pentru străini și să primească în schimb mijloace de subzistență și materii prime, ei vor fi desigur forțați să se adreseze nouă. Cum numărul lor crește fără încetare, și cum concurența pe care și-o fac între ei este mereu mai activă, ei se vor înghesui pe această porțiune de
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
ceea ce ne va face în stare să dăm mai mult de muncă și să vă plătim salarii bune. Fără ea noi vom fi reduși la mizerie, și ce se va întâmpla cu voi? Insula ar fi inundată de mijloace de subzistență și de material de lucru venite din afară, bărcile voastre vor fi mereu pe mare; ce calamitate națională! Este adevărat, abundența va domni în jurul vostru, dar veți lua voi parte? Nu spuneți că salariile s-ar menține și s-ar
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
a cerut, în nume propriu, o mare și fecundă reformă; pentru a o justifica în fața reproșului că îi lipsese măruntaiele, s-a ridicat, tot în nume propriu, împotriva impozitelor oneroase și a piedicilor opresive ce apăsau asupra muncii și asupra subzistenței maselor. Nu s-a mulțumit să distrugă eroarea, ci a știut să facă adevărul să fie iubit! Cât de prețioasă era prezența unui astfel de om în vremea furtunoasă în care trăim! Căci mai ales în epoca în care masele
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
ar putea să explice răsunetul milenar al platonismului. Dar nu numai atît: o asemenea înțelegere mi se pare absolut aberantă. În Platon, Ideile sânt de fapt valori. Or, cum poți spune despre curaj de pildă, în Laches, că are o subzistență transcendentă? Sau "prietenia": în fiecare prieten este o Philia pe care o adeverim cu fiecare din noi și în orizontul căreia trăim. Sigur că orice valoare de acest tip este un tópos noetós, dar eu îl înțeleg ca pe o
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Ideea, este realitatea care se distribuie fără să se împartă, ca lumina soarelui, ca un cântec, ca o valoare. Prietenia, deși o consumăm cu toții, nu o regăsim oricând intactă? Ideile sânt deci realități mai puternice decât noi, care au o subzistență fără consistență. Nu au un contur care să poată fi perceput prin analizatorii obișnuiți. Nu "vezi" relațiile de producție, dar nici nu poți spune că nu există și nici nu poți spune că realitatea ta de individ e mai puternică
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
portocală, ne povestim ziua, apoi judecata începe. " Pornesc de la o distincție logică. Disting universalul de general. Universalul este extensiv, privește totalitatea cazurilor, în timp ce generalul este de ordinul speciei: în vreme ce generalul îi vizează pe toți în același timp și are o subzistență fără consistență, ca limba sau ca spiritul obiectiv, univesalul nu are întotdeauna generalul în el, rămânând să-i vizeze nu pe toți odată, ci pe toți gândiți ca fiecare în parte și într-un moment determinat. Moartea, de pildă, este
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
părților de moșie și a veniturilor, pe de o parte, și creșterea vertiginoasă a dărilor către stat, județ, comună și a altor obligații, pe de altă parte, i-au determinat pe locuitorii răzeși să-și caute mijloace și resurse de subzistență în afara străvechii lor structuri social-economice. Îi întâlnim lucrând „în parte” sau pe bani, pe moșia boierească, făcând cărăușie, angajându-se ca lucrători sezonieri, fie pe moșii mai îndepărtate, în special în regiunile viticole, fie în diferite lucrări publice de comunicații
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
i-a concedat cumpărătorului prin act dreptul de acces la apa Bârladului și la pădure, cu caru și cu piciorul, pe un loc rămas nevândut, dovadă pentru noi acum de a constata inexistența unei rețele sistematizate spre toate sursele de subzistență ale timpului. Iar când condrenii și sălcienii se învrăjbesc cu sinpărtașii lor umbrăreșteni, nemulțumirea reclamată rezultă din situația că primilor „li se închide satul și nu au pe unde să-și scoată vitele la pășunat și adăpat”. Iar închiderea rezidă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
la care se raportează. Tipologiile pot fi construite în jurul oricărui număr de fenomene sociale. Ele se pot baza pe credințele religioase, tipurile de interacțiuni sociale sau chiar limbă. Una dintre cele mai importante tipologii sociale este bazată pe pattern-urile subzistenței care reprezintă modurile în care oamenii rezolvă problema asigurării nevoilor de bază ale vieții: hrana, îmbrăcămintea și adăpostul. Concentrându-ne în principal pe variațiile componentelor structurii sociale, vom examina pe scurt cinci dintre pattern-urile de subzistență primare: vânătoarea și
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
pe pattern-urile subzistenței care reprezintă modurile în care oamenii rezolvă problema asigurării nevoilor de bază ale vieții: hrana, îmbrăcămintea și adăpostul. Concentrându-ne în principal pe variațiile componentelor structurii sociale, vom examina pe scurt cinci dintre pattern-urile de subzistență primare: vânătoarea și culesul, pastoralismul, horticulturalismul, agriculturalismul și industrializarea (Lenski, G. și Lenski, J., 1982). 4.6.1. Tipuri de structuri sociale Cea mai veche și mai simplă structură socială este cea găsită în societățile de vânători și culegători care
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
prima a apărut cu circa 12 mii de ani în urmă. Pastoralismul implică creșterea turmelor de animale domestice și horticulturalismul este bazat pe cultivarea plantelor astfel ca grâul, orezul și alte cereale folosind câteva unelte simple. Aceste pattern-uri de subzistență sunt de departe mult mai productive decât vânătoarea și culesul. Ca rezultat, societățile pastorale și horticultoare nu numai că asigură aprovizionarea sigură cu hrană, dar de asemenea pot furniza un surplus. Aceasta înseamnă că ele tind să fie mult mai
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
etnicitatea, originea familiei și averea. Cele mai complexe structuri sociale se găsesc în societățile industriale, care, așa cum am menționat la începutul tratării acestei probleme, devin cel mai răspândit tip de societate în lumea de astăzi. Industrializarea este un pattern de subzistență extrem de productiv în care mașinile și uneltele puternice sunt puse în funcție de surse noi de energie, cum ar fi combustibilul fosil, care îndeplinesc o bună parte din muncile ce erau făcute înainte doar cu mâna. Drept rezultat, un număr relativ mic
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
scadă în importanță. Dar toate acestea nu înseamnă că industrializarea este capătul drumului. Astăzi câteva din țările cel mai dezvoltate sunt considerate ca societăți postindustriale. În capitolul 12 vom discuta mai mult despre posibilitățile fascinante ale acestui nou pattern al subzistenței care aduce o structură socială și mai complexă. 4.6.2. Societățile preindustriale versus societățile industriale Cea mai dramatică schimbare în evoluția societății este între cele patru societăți preindustriale și societatea industrială așa cum putem vedea în tabelul 4. 4. Societățile
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
generează (de exemplu, agricultura). Primele grupuri (societăți) umane erau formate din culegători, vânători și pescari, cu alte cuvinte, ele doar consumau ceea ce natura crea. Erau așa-zisele „societăți prădalnice” sau „primitive” care Își asigurau doar zi de zi mijloacele necesare subzistenței lor, fără a putea să-și conserve hrana.<footnote Gerhard E. Lenski, Power and Privilege: a Theory of Social Stratification, 1966 McGrawHill Book Company, pp. 96-100. footnote> Dar și În aceste momente, omul „producea” instrumentele sale de procurare a hranei
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
o activitate „productivă” ca mod de viață a Întregului grup uman (nu exista nicio diviziune stabilă a muncii). Când apare așa-zisa horticultură” (și „societățile horticole” simple și, apoi, avansate), Începe o activitate secundară de producere a noi surse de subzistență.<footnote Walter Goldschmit, Man’s way. A preface to the understanding of Human Society, New York, Holt, p. 194. footnote> Grupul uman produce În sens real (ca mijloc secundar, sursa principală de procurare a bunurilor necesare traiului rămânea „activitatea prădalnică” a
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
brânza, vinul și țuica, dimia, pânza de in, de bumbac și borangic, bocanci și opinci etc. Fără îndoială, au existat și produse care se cumpărau, cum ar fi: petrolul și păcura, sarea, uneltele agricole, unele produse coloniale, citrice ș.a. Baza subzistenței a constituit-o, totuși, dintotdeauna, producția proprie și prelucrarea artizanală. Tot de prin anii ’50, odată cu dezvoltarea comerțului, în general cel cooperatist și desființarea comerțului privat, unele produse, cum ar fi cele textile, de tricotaje, încălțăminte și alimentare, au început
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
din clăcași (aceștia, având mai puțin pământ, erau porecliți „cojani”). În satul Tarnița, suprafața arabilă nu satisfăcea nevoile de cereale ale locuitorilor prezenți în aceste zone după anul 1774, aceștia fiind nevoiți să lucreze la arendași pentru a-și asigura subzistența. Recolta obținută se depozita în hambare, o parte păstrându-se pentru a fi vândută când prețul era bun, iar restul se păstra pentru sămânță și consum propriu. Bătrânii știau să aprecieze care dintre recoltele lor erau sau nu îmbelșugate, „consultând
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
lentilă liberală, care pune accentul pe autonomia femeilor, sau printr-una social-democrată, mai apropiată de politicile protective. Eu consider că diferite probleme trebuie abordate contextual, respectiv utilizând anumite politici. De pildă, pentru o femeie în vârstă, săracă, aflată la limita subzistenței, politicile sunt mai curând sociale, protective, decât emancipatoare 2. La nivel de discurs, poate fi influențat de un curentcultural important, de pildă, cel poststructuralist, iar din analiza criticilor feministelor poststructuraliste aduse identității am văzut că, în plan politic, a adopta
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
că în Eur sălașuri p aș la viol e unul din e ultimul l ăliga (țăra iat de, 08, nu nii fan ail cel opa rin uri, tre oc. nii 29 practică o muncă agricolă cu forța animală, agricultură de subzistență). Județul se află alternativ, pe locurile 1 - 3 la șomaj, resursele naturale (ar fi trebuit să fie agricultura!) inexistente. Până și de centralele eoliene abia se interesează lumea. S-au realizat ceva elemente de infrastructură cu fonduri europene și un
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
criză alimentară în toată lumea ! Dar nu din cauza înmulțirii populației, mai ales în Europa unde autoreglajele (familiale) conduc spre natalitate cu minus. Cauza: biodieselul ! La noi criza încă n-are colții ascuțiți deși marea majoritatea a populației trăiește la limita de subzistență ! Dacă anul acesta Cel de Sus (cu grindina și ploile) ne ocrotește, putem avea bune producții de grâu, porumb, struguri ! Dar... Energia a luat-o razna iar ieftinirile de moment sunt doar ale prețului care să se ridice mai "bine
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
planul reducerii costurilor pentru fiecare universitate componentă a consorțiului. Dispersarea pregătirii În mai multe centre universitare Își are motivația În nevoia de ridicare culturală a mai multor zone ale țării, precum și În faptul că În orașele mai mici costurile de subzistență sunt mai reduse, se găsește mai ușor spațiu de cazare etc. Dispersarea pregătirii duce Însă la obținerea de mai multe diplome În mai multe centre universitare, dar nivelul foarte diferit de pregătire al absolvenților poate duce chiar la discreditarea diplomei
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
necesară În procesele de mișcare, dezvoltare și menținere În viață a cormului omenesc, În cele mai diverse componente care la nivelul moleculelor contribuie la construirea celulelor corpului fizic. Cantitățile de hrană utilizată, după mărimea și relația cu consumul energetic, pentru subzistența fizică a populațiilor civilizate și a celor la care „civilizația” a venit mai târziu, se deosebesc și azi la fel de mult, dar durata vieții, a perioadei active la reprezentanții uneia sau alteia dintre populații, nu diferă prea mult. În ceea ce privește aspectul prenatal
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
porneau, acum 10 ani, aparent din aceleași blocstarturi, sub lumina crepusculară a unui imperiu muribund. Estonienii sunt uniți în jurul câtorva valori naționale indiscutabile și, mai ales, concentrați pe un proiect național, care le dă un sens mai presus de grijile subzistenței cotidiene. Pe noi, un soi de lașitate atavică, o jenă stupidă și psihanalizabilă - când nu este, evident, aversiune antiromânească sau interes politic și mercantil - ne împiedică să ne asumăm identitatea națională și, pe cale de consecință, direcția pe care dorim s-
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
2001, pp. 37-47. footnote> și stabilirea ponderii fiecărei grupe în totalul populației. În funcție de natura caracteristicilor de grupare amintite anterior, se deosebesc următoarele tipuri de structuri: − structura demografică (în funcție de sex, vârstă și stare civilă); − structura social economică (după sursa mijloacelor de subzistență); − structura teritorială; − structura socioculturală (după nivelul educațional, naționalitate, religie și limba maternă). Structura populației pe sexe Delimitarea populației pe sexe (după gen) este importantă nu numai sub raport demografic, pentru studiul fertilității sau al nupțialității, ci și pentru analiza economico-socială
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
durata preconizată de școlarizare, valoarea înregistrată în anul 2002 în Australia, iar pentru venituri, nivelul acestora în anul 1980 în Emiratele Arabe Unite (HDR, 2010). Valorile minime stabilite în anul 2010 pentru variabile sunt cele apropiate de zero „natural” sau cele de subzistență. Excepție fac veniturile, al căror nivel minim este cel înregistrat în anul 2008 în Zimbabwe. Schimbări metodologice ale IDU au avut loc de-a lungul anilor și în ceea ce privește formulele de calcul. Determinarea Indicelui Dezvoltării Umane presupune calcularea indicilor individuali după
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]