715 matches
-
XVII-lea. În interior, pardoseala era realizată din lespezi de morminte mai vechi, pe care arheologul Florin Hău le-a datat "din cea de-a doua jumătate a sec. al XIX-lea". Săpăturile arheologice efectuate de o echipă de arheologi suceveni (Florin Hău, Ștefan Dejan și Ion Mareș) din cadrul Complexului Muzeal Bucovina cu prilejul restaurării au dus, în iunie 2010, la descoperirea unei tainițe boltite sub platforma altarului (considerată unicat într-un lăcaș de cult ortodox). Tainița se sprijinea pe două
Biserica Sfântul Simion din Suceava () [Corola-website/Science/308390_a_309719]
-
paraclis închinat Sfântului Mina, sfințit în același an, apoi, la 22 decembrie 1992, a avut loc sfințirea întregului complex mănăstiresc. Începând din acea dată, s-a instalat aici primul sobor de maici, care au venit de la Mănăstirea Teodoreni din cartierul sucevean Burdujeni, împreună cu maica stareță Teodora Marinescu. Maicile au inventarul de la ultimul egumen al schitului, protosinghelul Vichentie Bobeică. La început, obștea mănăstirii era formată din 12 maici. Inițial, complexul mănăstiresc era format din doar câteva chilii construite de protosinghelul Vichentie Bobeică
Mănăstirea Cămârzani () [Corola-website/Science/308455_a_309784]
-
de maici, fiind cunoscută ca "metocul cel armenesc" sau "Mitoc" , cu toate că aici nu au fost niciodată călugărițe în sensul propriu al cuvântului, ci numai niște femei retrase din lume, care duceau o viață austeră. Chiar dacă după primul război mondial colonia suceveană de armeni s-a micșorat, biserica de pe dealul Bulai și-a păstrat renumele că ar avea virtuți miraculoase. În toamna anului 1943 (lunile octombrie și noiembrie), arhimandritul Vazken Balgian (viitor catolicos de Ecimiadzin și patriarh suprem al tuturor armenilor) a
Mănăstirea Hagigadar () [Corola-website/Science/308403_a_309732]
-
un șir de ziare și reviste începând cu anul 1999 și până în prezent), cu titlul Moartea unui poet. Tot aici scriitorul Emilian Marcu publică textul Și-mi pare că aud închiderea de ploape (preluat din „Revista română” - 2001) iar scriitorul sucevean Ion Beldeanu publică Ilie Motrescu sau demnitatea tragică (în „Crai Nou”,mai 2001), după cum Ștefan Hostiuc publică în ”Septentrion literar” un articol dens despre Ilie Motrescu, urmat de un altul al lui Laurențiu Dragomir în ”Curierul românesc”, precedat și de
Ilie Motrescu () [Corola-website/Science/302407_a_303736]
-
cel Bun, odată cu moaștele Sf. Ioan de la Cetatea Albă. O altă ipoteză este ca piatra să fi fost adusă în timpul domniei lui Ștefan cel Mare, avându-se în vedere relațiile Moldovei cu Mangopul și Crimeea genoveză sau de relațiile negustorilor suceveni cu orașele de la nordul Mării Negre, între care se număra și Oceakovul. Istoricii au eliminat de la început posibilitatea ca stela să fi fost transportată în Bucovina încă în perioada antică sau antică târzie. Video
Mănăstirea Dragomirna () [Corola-website/Science/303885_a_305214]
-
care, sub flamura consumerismului și a divertismentului (funcționând ca supra-ideologie), a atrofiat sentimentul. Dar re-romantizarea lumii e vital necesară: și posibilă, ne lasă să întrezărim și să sperăm opul dlui Straton..." Cezar Straton, „un personaj necesar și polivalent al culturii sucevene”. „Ecologia iubirii” - o aglomerare de informații, care incită, o carte care, probabil, nu aduce clarificări pe cât, eventual, astâmpără anume curiozități, ni se pare importantă și prin exercițiul la care îl supune pe cititor: cel de a se interoga, de a
Cezar Straton () [Corola-website/Science/311487_a_312816]
-
România. Ca urmare a zvonurilor lansate de NKVD că s-ar permite trecerea graniței în România, la 1 aprilie 1941, un grup mare de oameni din mai multe sate de pe valea Siretului (Pătrăuții de Jos, Pătrăuții de Sus, Cupca, Corcești, Suceveni), purtând în față un steag alb și însemne religioase (icoane, prapuri și cruci din cetină), a format o coloană pașnică de peste 3.000 de persoane și s-a îndreptat spre noua graniță sovieto-română. În poiana Varnița, la circa 3 km
Pătrăuții de Jos, Storojineț () [Corola-website/Science/311744_a_313073]
-
Justin Marchiș în ceea ce acesta și-a propus să realizeze intru gloria sfanțului lăcaș, monument unic în felul său, bijuterie arhitecturală de prim ordin a vechilor și noilor București, ba chiar în însemnată măsură a întregii Românii. Credincios originii sale sucevene modeste, pe care nu și-a renegat-o niciodată, sărbătoritul de astăzi este un mare iubitor al țăranului român, pentru care are un cult ce depășește realitatea zilelor noastre, hrănindu-se substanțial din trecut. Din acest punct de vedere, tot
Paul Gherasim () [Corola-website/Science/311937_a_313266]
-
și județul Suceava și de depunere de coroane. La acest eveniment, au asistat Volodimir Litvin - președintele Radei Supreme a Ucrainei, Vasili Boeciko - Consulul General al Ucrainei la Suceava, Ioan Cușnir - prefectul județului Suceava, Gavril Mârza - președintele Consiliului Județean Suceava, senatorul sucevean Ghiorghi Prisăcaru - președintele Comisiei de politică externă a Senatului României și Mircea Dobre - primarul orașului Gura Humorului . a fost realizat în Ucraina și are înscris în relief pe soclul său semnătura scriitoarei. În fața bustului a fost amplasat pe un suport
Bustul Olgăi Kobyleanska din Gura Humorului () [Corola-website/Science/309549_a_310878]
-
(n. 1894 — d. 1967) a fost un cleric ortodox român, care a avut rangul de episcop-vicar al Mitropoliei Bucovinei, cu titlul de „Suceveanul” (1939-1940). Arhiereul Eugeniu Laiu Suceveanul s-a născut în luna iulie 1894, în localitatea Bargauanii Neamțului, într-o familie de oameni evlavioși. A intrat sub ascultare la Mănăstirea Neamț, la numai 10 ani, după care unchiul său, care era stareț
Eugenie Laiu () [Corola-website/Science/310308_a_311637]
-
donat biserica de lemn și clopotnița Muzeului Satului Bucovinean din Suceava, unde a fost strămutată și reconstituită. Cu ocazia reconstituirii, i s-a înlăturat tencuiala. Biserica a fost dotată cu strane noi, replici realizate de meșterii restauratori ai instituției muzeale sucevene și au fost aduse câteva icoane vechi de factură populară, pictate pe lemn și cărțile religioase de trebuință. Pictura murală din altar a fost și ea restaurată, iar Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților a înzestrat lăcașul cu odoarele și obiectele de
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
și o slujbă de pomenire pentru odihna sufletelor celor doi martiri. La această ceremonie religioasă au participat vicepreședintele Consiliului Județean Suceava, Vasile Ilie, directorul general al Complexului Muzeal Bucovina, Constantin Emil Ursu, și șeful secției de Istorie din cadrul instituției muzeale sucevene, prof. Dan Petrovici, precum și alte oficialități locale. Dumitru Cătană și Gherasim (Zamfir) Nicoară au fost doi învățători bucovineni înrolați ca ostași în armata austro-ungară și au fost aleși să facă parte din plutonul de execuție care urma să-i împuște
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
Alexandru (n. 24 mai 1987) este un fotbalist român care evoluează la clubul ACS Bucovina Pojorâta. Este un fundaș sau mijlocaș dreapta, la fel ca și tatăl său Florin Cristescu un veteran al fotbalului sucevean care a activat de-a lungul anilor pe același post. Debutul în Liga 1 din România a fost pe data de 18 mai 2007 la Ceahlăul Piatra Neamț, într-un meci pierdut de nemțeni cu scorul de 4-1 în fața echipei Rapid
Daniel Cristescu () [Corola-website/Science/310548_a_311877]
-
sfințită pe 12 august (s.n.), lucru ce a și fost înfăptuit. În data de 12 august anul 2007, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din România, reprezentat de mitropolitul Vlasie Mogârzan, preasfințitul episcop Ghenadie Băcăoanul, preasfințitul episcop Sofronie Suceveanul, preasfințitul episcop Flavian Ilfoveanul, preasfințitul episcop Teodosie Brașoveanul, preasfințitul episcop Antonie Ploieșteanul a săvârșit marele act de sfințire a bisericii. Alături de episcopii români, a fost și delegatul Sinodului de Rezistență din Grecia preasfințitul episcop Ambrozie de Methoni. La slujbă au
Biserica Sfântul Ilie din Bacău () [Corola-website/Science/308817_a_310146]
-
România. Ca urmare a zvonurilor lansate de NKVD că s-ar permite trecerea graniței în România, la 1 aprilie 1941, un grup mare de oameni din mai multe sate de pe valea Siretului (Pătrăuții de Sus, Pătrăuții de Jos, Cupca, Corcești, Suceveni), purtând în față un steag alb și însemne religioase (icoane, prapuri și cruci din cetină), a format o coloană pașnică de peste 3.000 de persoane și s-a îndreptat spre noua graniță sovieto-română. În poiana Varnița, la circa 3 km
Pătrăuții de Sus, Storojineț () [Corola-website/Science/309340_a_310669]
-
Cristian Hadjiculea la Teatrul Foarte Mic din București (data premierei: 26 octombrie 1982), spectacol preluat ulterior de Teatrul Național din Iași. Între 1984 și 1990 a fost actriță la Teatrul Național "Vasile Alecsandri" din Iași, fiind repartizată inițial la secția suceveană a acestuia, împreună cu Radu Duda, Bogdan Gheorghiu, Carmen Ciorcilă, Adrian Păduraru, Răzvan Popa, Cristian Rotaru, Mioara Ifrim și alți câțiva tineri absolvenți de teatru din țară. Din anul 1990, este actriță la Teatrul Odeon din București. Carmen Tănase a fost
Carmen Tănase () [Corola-website/Science/306015_a_307344]
-
câteva delegații sinodale care au vizitat alte Biserici. Apoi devine exarh al mănăstirilor din Arhiepiscopia Iașilor (1979-1982). La 10 ianuarie 1982, arhimandritul Pimen Zainea este ales de către Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Române ca episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, cu titlul “Suceveanul". Este hirotonit întru arhiereu, cu prilejul hramului Mănăstirii "Sf. Ioan cel Nou" de la Suceava, la 24 iunie 1982 de către IPS Mitropolit Teoctist Arăpașu al Moldovei și Sucevei, împreună cu PS Episcop Eftimie Luca al Romanului și Hușilor și cu PS Roman
Editura Pimen Zainea () [Corola-website/Science/304821_a_306150]
-
fost o localitate cu primărie proprie și administrație separată de cea a orașului Suceava. În anul 1926 a fost încorporat drept cartier al orașului, fiind în prezent, din punct de vedere al întinderii și al populației, cel mai mare cartier sucevean. Satul Burdujeni a apărut inițial în jurul Mănăstirii Teodoreni, iar la început ocupația de bază a locuitorilor era agricultura. Mult mai târziu au apărut lucrătorii de la abator, de la căile ferate, de la diferiți patroni. Între 1774-1918, în perioada în care Bucovina era
Burdujeni () [Corola-website/Science/305626_a_306955]
-
anul 1926 localitatea Burdujeni este integrată în orașul Suceava, devenind astfel cartier. În prezent, Burdujeni nu este doar cartierul cu cea mai mare suprafață din Suceava, dar și cartierul cu cel mai mare număr de locuitori, aproape o treime dintre suceveni locuind în această zonă. Începând din 1959, în valea râului Suceava, care despărțea odinioară comuna Burdujeni de orașul Suceava, au fost construite fabrici și combinate industriale, care au unit practic cele două localități. Astfel, în partea de sud a cartierului
Burdujeni () [Corola-website/Science/305626_a_306955]
-
din tren și este condus la o mașină de epocă marca Mercedes de un comandant al armatei române, de un servilism dus la extrem (interpretat de Claudiu Bleonț). Alături de actori, au mai apărut în film și 20 de tineri figuranți suceveni care au interpretat pentru o zi rolul de soldați, măturători sau florari, fiind retribuiți cu câte 30 lei. Această gară a fost aleasă, datorită arhitecturii asemănătoare cu cea pe care o are Gara Iași, aflată în reconstrucție. Actualmente, există un
Gara Suceava Nord () [Corola-website/Science/305815_a_307144]
-
II-lea este din bronz, are o înălțime de 2,2 metri și o greutate de 800 kg. Ea a fost realizată de o artistă poloneză și donată comunității din Cacica, de comunitatea din Rybnick (Voievodatul Silezia) cu care comuna suceveană este înfrățită. Pe spatele soclului se află o placă de bronz cu următoarea inscripție în limba poloneză: ""Mieszkancom gminy Kaczyka w dowód przyjażni powiat Rybnicki i gminy Czerwionka-Leszczyny, Gaszowice, Jejkowice, Lyski, Świerklany. Cacica 15.08.2010"", a cărei traducere în
Bazilica Adormirea Maicii Domnului din Cacica () [Corola-website/Science/313046_a_314375]
-
km vest de centrul municipiului Botoșani. Accesul rutier către aeroport se realizează pe drumul european E58 (DN29), care leagă Suceava de Botoșani. Cea mai apropiată stație de cale ferată este Gara Suceava, situată la aproximativ 9 km distanță, în cartierul sucevean Burdujeni. Aeroportul se află la o altitudine de 419 metri. Aeroportul Suceava a fost înființat în anul 1962. Principala companie aeriană din România, TAROM, a operat zboruri comerciale la Suceava din 1962 până în 2001, acestea fiind apoi reluate începând cu
Aeroportul Internațional „Ștefan cel Mare” Suceava () [Corola-website/Science/313318_a_314647]
-
sau Neculai Mitrofan (n. 10 mai 1946, în satul Suceveni, comuna Suceveni, județul Galați, România) este un psiholog român, profesor universitar doctor la Universitatea din București, decan al facultății din anul 2008 și primul președinte al Colegiului Psihologilor din România. a publicat în cariera sa că psiholog și cadru universitar
Nicolae Mitrofan () [Corola-website/Science/314797_a_316126]
-
sau Neculai Mitrofan (n. 10 mai 1946, în satul Suceveni, comuna Suceveni, județul Galați, România) este un psiholog român, profesor universitar doctor la Universitatea din București, decan al facultății din anul 2008 și primul președinte al Colegiului Psihologilor din România. a publicat în cariera sa că psiholog și cadru universitar mai multe
Nicolae Mitrofan () [Corola-website/Science/314797_a_316126]
-
donat biserica de lemn și clopotnița Muzeului Satului Bucovinean din Suceava, unde a fost strămutată și reconstruită. Cu ocazia reconstruirii, i s-a înlăturat tencuiala. Biserica a fost dotată cu strane noi, replici realizate de meșterii restauratori ai instituției muzeale sucevene și au fost aduse câteva icoane vechi de factură populară, pictate pe lemn și cărțile religioase de trebuință. Pictura murală din altar a fost și ea restaurată, iar Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților a înzestrat lăcașul cu odoarele și obiectele de
Biserica de lemn Înălțarea Domnului din Vama () [Corola-website/Science/317172_a_318501]