2,441 matches
-
a lua vorba turcească de proprietate a statului în înțelesul strict și definit al proprietății private a statului, precum stă lucrul la noi în România, a deposeda pe turci, tătari, români și bulgari pentru a parcela pământul lor, câștigat cu sudori și cu sânge, la coloniști ar însemna a-și atrage de la început ura populațiunilor, ba a ajunge la conflicte sângeroase chiar. Elementele turanice în Dobrogea ne trebuie tocmai pentru că nu sunt slave. Ele trebuie cruțate, trebuie să se simtă în
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
întreaga lume. 111. O politică profund democratică În "Manualul Bunăstării"48, pornind de la istoricul discurs al ambasadorului Zimberlan, sunt oferite numeroase exemple cât se poate de semnificative. Astfel, sunt prezentate pilde despre oameni simpli, cetățeni ai Republicii Democratice Vandana, zidari, sudori, cofetari și chiar hamali, care au ajuns să adune averi considerabile. Până și oamenii bisericii au izbutit asemenea performanțe, fiind descris și cazul cucernicului călugăr Inochentie: acesta a cultivat cu sârg și iubire pătlăgele marca "Inima milostivă", care a devenit
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
întreaga lume. 111. O politică profund democratică În "Manualul Bunăstării"48, pornind de la istoricul discurs al ambasadorului Zimberlan, sunt oferite numeroase exemple cât se poate de semnificative. Astfel, sunt prezentate pilde despre oameni simpli, cetățeni ai Republicii Democratice Vandana, zidari, sudori, cofetari și chiar hamali, care au ajuns să adune averi considerabile. Până și oamenii bisericii au izbutit asemenea performanțe, fiind descris și cazul cucernicului călugăr Inochentie: acesta a cultivat cu sârg și iubire pătlăgele marca "Inima milostivă", care a devenit
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
cu dogoarea, amestecîndu-se În copaci, În ierburi și În semințe, luînd culori felurite 65. Versiunea lui Evodiu, În care se precizează că substanța de Lumină este ejaculată de Arhonți per genitalia, nu intră În contradicție cu sursele care insistă asupra sudorii Arhonților 66. În definitiv, toate secrețiile arhontice conțin o parte de Lumină, ca și o parte de Păcat. Trimisul, retrăgîndu-se din cer, separă Lumina de Păcat și face să se verse Păcatul asupra Arhonților, care Îl resping. Păcatul se divide
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
părintesc; plecată; plină; poziție; prima; primi; primit; primul loc; a fi primul; principal; proaspăt; punct; putere; rege; ridată; rîde; rîs; rotundă; salată; săgeată; sănătate; sărut părintesc; scris; ți-o scriu în; un semn; seninătate; sete; spartă; sport; sprînceană; stare; stigmat; sudori; supărare; șapcă; șapte; șefie; știință; tată; tîmple; tînăr; triste; țap; universitate; ureche; urîtă; vedere; victorie; vîrf; zăpăceală; zona T (1); 809/235/86/149/2 frunză: verde (223); copac (169); toamnă (81); pom (37); natură (21); iarbă (15); toamna (13
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
mîini de aur; mîndrie; mîndru; mobilă; mustață; nasture; neserios; netrebnic; oala; oală; oale; obiceiuri; ocupație; olărit; om bun la toate; om talentat; pantofi; patent; perete; perfect; petrecere; poet; popor; rău; reparație; respect; sabie; scriitor; scule; sculpturi; serviciu; slujbă; specializat; strungar; sudor; șantier; șmecher; șomer; știe; tata; tată; tencuială; tencuitor; tîmplărie; tradiții; treabă; unealtă; uzină; vechi; vînător; ziditor; ziduri (1); 769/197/71/126/0 mic: mare(178); copil(112); pitic(72); furnică(18); scund(17); neînsemnat(15); mîncare(13); bebeluș(12
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
sufletul mortului să nu rătăcească însetat, se pune, pe o năframă, o ulcică umplută cu apă limpede și proaspătă, acoperită cu un colac, deoarece mortul "vine și bea apă din vas ca să se răcorească, iar cu năframa se șterge de sudori" 233, în cele trei seri de după înmormântare. Peste tot, în ținuturile românești, este obiceiul ca oala cu care s-a turnat apă când s-a scăldat mortul să se dea de pomană unui sărac, umplută cu apă proaspătă, împreună cu o
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
amuțise. Moromete se apucase de negoț, nu-l mai lăsa la școală pe Niculae, deoarece nu va avea de pe urma lui nici un "beneficiu". Băieții cei mari pierduseră banii pe care îi câștigaseră de pe urma vânzării animalelor și aveau servicii: Paraschiv lucra ca sudor la tramvaie, Nilă era portar la un bloc, Achim avea un mic magazin de "Consum alimentar". Ilie Moromete era autoritar, dar își iubea copiii. Suferă când află că Nilă a murit în război, iar Paraschiv s-a stins din cauza tuberculozei
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
ce s-a stabilit între un leu și un viteaz care i-a scos un ghimpe din labă. Și în realitate, un pacient capătă încredere mai mare într-un medic care i-a făcut o operație reușită decât într-un sudor care i-a acoperit balconul. În privința anulării capacității de a simți teama, aceasta se realizează de obicei prin sugestie, folosind cuvinte sau gesturi imperative. Există o parte rațională și una afectivă a fricii. Tot așa, încrederea are o componentă rațională
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
sociale cele mai „solide“ ale burgheziei, considerându-se un demn reprezentant al poporului. Pentru Jupân Dumitrache, toți oamenii care aparțin unei categorii sociale inferioare sunt „bagabonți“, „coate-goale“, „mațe-fripte“, iar cei care o depășesc pe a sa reprezintă ciocoimea, mâncătoare a „sudorii poporului“. Negustorimea alcătuiește, din punctul său de vedere, al lui Ipingescu și al lui Rică, „poporul suveran“. Rică va beneficia de stima lui Titircă - Dacă dumnealui cabulipsește să ne onoreze cu atâta cinste - doar în clipa în care se prezintă
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
miroseam cu lăcomie fusta/ Plină de purici din bucătărie// Și-ți căutam chiloții sub saltele/ Ca să le sorb cerescul lor parfum,/ Cu nara dilatată, cu ochi umezi/ Cu inima făcând trans-bara-bum!// O, servitoare, dulce servitoare/ Când adormeai în terfe și sudori,/ M-apropiam de tine cu sfială/ Să-ți văd coapsele moi cu floci și pori.// Aveai mamela bleagă cât ceaunul/ Și la mijloc cu sfârcul urduros./ Ți le-am zărit pe geam într-o amiază/ Când să le speli într-
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
lumini, alte culori, alte mirosuri, dar toate armonizate cu muzica ei interioară. Își respiră orașul iubit, a doua ei piele, amușină izul familiar pe care nu reușește să-l descifreze complet; se află acolo, înghesuite, mașini și trupuri, mecanisme și sudori, respirații acre și parfumuri obosite peste praful gros, e ceva animal și mineral totodată ; e mai degrabă murdărie și ea se scufundă în această clisă, se așează și se inserează în curgere. Pasul ei hotărît răsună pe pămîntul tare, ghetele
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
de bloc, a sărit " Ia mai lasă-ne, dom'ne, cu misticismu'", dar cînd au văzut că ăia nu mai manglesc, a zis "O fi ceva". Da' cît ne costă?", a sărit cu gura nea Nelu Manivelu, care-a fost sudor la I.M.G.B. și-acum vinde rîme, plumbi și ace de undiță-n piață. "500 de mii, pe lună, pentru lumînări și-acatiste, ce, vi se pare mult?" Nu, da' să-l plătesc eu!", a sărit madam Minodora, care-a fost
Poeme în proză by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/8706_a_10031]
-
babei Axinia; și tremura așa de tare, încât și zulufii, și horbotele îi tremurau s-ar fi zis că era cuprinsă de frigurile morții". Detaliile efectelor fizice asupra contemplatorului sunt convingătoare: "Părul mi se ridică măciucă în vârful capului și sudori răci îmi cuprinseră tot trupul. Acum nu mai era de șagă; simțeam, de groază, că-mi venea sufletul la gură. Să mă răpăd asupra portretului ca să-l pipăi, să mă încredințez de-i adevărat ce vedeam cu ochii, nu puteam
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
reformă financiară serioasă nu se putea face la noi decât pe baza impozitului progresiv pe venit, lucru care nu putea fi realizat în asemenea împrejurări. Referitor la impozitul pe venit, Emil Costinescu afirma: “Cine o să întreprindă această operă [...] are să verse sudori de sânge. Atunci veți vedea ieșind opoziție din toate părțile și chiar de unde nu vă gândiți. Trebuie să vă gândiți că nu putem face operă completă acum. Faceți operă practică, să faceți așa încât să putem avea bugetul în câteva zile
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
Duțu de ieri care făcea haz de Ghiță al Popii. E o metamorfoză pe care doar în basme o acceptăm cu ușurința dată de convenția știută. Duțu nu ne convinge nici chiar atunci când rostește tăvălindu-se pe jos plin de sudori: Scapă-mă, Doamne! Dezleagă-mă, Doamne! Ia-mă, Doamne, ori fă-mă ce-am fost! sau când îl vedem tremurând cuprins de un neastâmpăr grozav la gândul vieții în huzur ce-l aștepta. Tensiunea trăită de personaj e transmisă și
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
două săptămâni. Și știți de ce? Pentru că, hai să fim serioși, a fi prim secretar la județ nu-i chiar de toată mâna. Vorba tatei: a tunat și i-a adunat! „Mătușa” Vera Era o zi nespus de călduroasă, șuroaiele de sudori mi se revărsau pe șira spinării, ștergeam fața și gâtul cu batista dar aceasta devenise inutilă, am stors-o și am băgat-o în buzunar, iar tramvaiul acesta antidiluvian în care eram mă scotea din sărite cu trăncăneala lui, mai
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
cu care venise tata de la prima lui muiere. După ce lucrase un timp la U.C.B. stârnind disprețul nostru al tuturor (la U.C.B. adică Uzinele Comunale București), fusese măturător de stradă, intrase la S.T.B., Societatea Tramvaie București, unde se calificase sudor autogen. Ar fi trebuit, după această victorie, să fie mulțumit și să se împace cu familia. N-aș fi putut zice că se purta urât cu mine, dar nici bine nu se purta, ceva turbure îi apărea în ochi când
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
Moldova", ce apărea la Iași, sub redacția doctorului C. Vîrnav, a publicat, în nr. 4-5 din 1853, articolul Despre holera aziască (!) [asiatică], unde se specificau "sămnile boalei: greață nesuferită, treapăd și cărcei mai cu seamă la pulpe, răcirea picioarelor, mâinilor, sudori reci, oprirea udului". Apoi "traiul [durata] boalei: 24 ceasuri la unii, la alții 2-4, 5-7, 8-9 zile, după care se taie [încetează] sau dă în lungoarea numită tifoid" (!). Urmau "pricinile" ce stârnesc boala: "stricarea de stomah, prin mâncare și băutură
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
strânse o mână grasă și moale, se închină și ieși cu figura luminată... Trecu grabnic în vagonul soldaților, se înghesui printre țăranii de pe coridor. Preotul era tot unde-i lăsase. II văzu de departe și fruntea i se îmbroboni de sudori. Acuma îl recunoscu și se tulbură de bucurie. ― Așa-i că nu mă mai cunoști, părinte? îi strigă, însuflețit, întinzîndu-i mâinile. Preotul îngălbeni, parcă I-ar fi surprins într-o faptă rea. Când Bologa își spuse numele, în ochii lui
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
acum nici nu știa ce să zică și, că să iasă din încurcătură, pofti pe Domșa să ia loc și să-i facă cinstea de a gusta puțină friptură. Invitația ei și răceala lui Apostol provocă o nouă abureală de sudori pe obrajii avocatului. Mulțumi doamnei printr-un surâs disperat și se întoarse spre Apostol: ― Știi bine cât de mult te prețuiesc, dragul meu, zise cu o ezitare, ca în fața unui necunoscut. Altfel nici n-aș mai fi venit, după scrisoarea
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
În orice caz pe front n-ai răgaz să uiți unde te afli, zise Klapka, oftând si plecând ochii, în care apăruse o îngrijorare grea. De vreo zece zile avem fierbere și pregătiri și ordine peste ordine încît te trec sudori reci... Ce-o fi, Dumnezeu știe, vom ataca noi, sau așteptăm atacul lor?... Am fost azi pe la cartier, chiar de acolo vin... Toți sunt muți și gravi și ridică din umeri: să-i ia dracul pe toți!... Și pretutindeni o
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
tunica, își scoase gulerul și-l puse pe masă, peste călimara ruginită, apoi lepădă haina, o împături cu mare băgare de seamă, o așeză pe pat și o netezi de două ori cu dosul palmei. Cămașa îi era umedă de sudori calde, ridicată și cocoloșită la spate, între bretelele vărgate. Își potrivi cămașa în spate și-și îndreptă bretelele, care-i alunecaseră puțin de pe umeri. Atunci, uitîndu-se întrebător în fața pretorului, văzu că ochii lui îi examinează cu spaimă gâtul alb, subțire
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
cerne și a arunca la o parte toate ispitele și deșertăciunile lumești. Când își veni în fire și ridică fruntea, Apostol avea fața albă ca hârtia, și ochii mari, roșii, cu cearcăne negre, cu sclipiri potolite. Văzu o broboană de sudori pe tâmplele lui Boteanu care se așeză pe scăunel lângă masă. Pierduse nădejdea în minunea de adineaori și, de frică să nu se ivească iarăși stafiile cu care s-a luptat atâtea ceasuri, se tîrî în genunchi la picioarele preotului
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
gândi cineva pe un moment L-acel nefericit ce le-a avut. Voi le citiți, ca să puteți a plânge ? Căci prin isvor de lacrimi mor dureri -, Voi știți c-o mână. - oricare-ar fi - v-atinge Fruntea cea plină de sudori, și dulce {EminescuOpIV 104} Va răcori bolnava fierbințeală Și stavilă la lacrime va pune C-o sărutare... La mine, Ce singur stau cu fruntea-ntunecată, Ce nu pot plânge pentru că durerea Ochii-mi a stors și sufletul meu aspru L-
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]