948 matches
-
în neerlandeză een man "un om", een kind "un copil". Limba daneză oferă situațiile: en dreng "un băiat", en pige [en pi:ə] "o fată", en by [en bü:] "un oraș", pentru genul comun, et hus "o casă", pentru neutru; suedeza are en pojke "un băiat", en flicka "o fată" și, la neutru, ett hus "o casă", iar norvegiana prezintă: en gutt "un băiat", en/ei jente "o fată", la genul comun, și et barn "un copil", la genul neutru. Pentru
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
comun are desinența Ø, neutrul -(e)t și pluralul -e: stor dreng "băiat mare", stort hus "casă mare", store drenge "băieți mari", iar, în norvegiană, situația este similară: fin bil "mașină frumoasă", fint hus "casă frumoasă", fine biler "mașini frumoase"; suedeza are însă la plural desinența -a: gen comun dyr [dü:r] "scump", gen neutru dyrt, plural dyra. În cazul declinării slabe, cînd substantivul este precedat de un articol hotărît sau de un adjectiv posesiv, forma de plural este aceeași pentru
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
limbilor germanice, îndeosebi cele nordice și engleza, pot uza în anumite condiții și de mijloace analitice pentru a forma gradele de comparație. Adjectivele care recurg la asemenea mijloace sînt terminate în daneză în -en, -(e)t, -(i)sk, iar în suedeză în -isk, sînt de proveniență participială în norvegiană și în suedeză ori sînt împrumuturi neologice în daneză și în suedeză: dan. sulten [΄sultən] "flămînd", mere sulten, mest sulten; norv. elsket "iubit", mer elsket, mest elsket; interessant, mer interessant, mest interessant
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
condiții și de mijloace analitice pentru a forma gradele de comparație. Adjectivele care recurg la asemenea mijloace sînt terminate în daneză în -en, -(e)t, -(i)sk, iar în suedeză în -isk, sînt de proveniență participială în norvegiană și în suedeză ori sînt împrumuturi neologice în daneză și în suedeză: dan. sulten [΄sultən] "flămînd", mere sulten, mest sulten; norv. elsket "iubit", mer elsket, mest elsket; interessant, mer interessant, mest interessant; sued. praktisk, mer(a) praktisk, mest praktisk; tänkande "gînditor", mer(a
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
de comparație. Adjectivele care recurg la asemenea mijloace sînt terminate în daneză în -en, -(e)t, -(i)sk, iar în suedeză în -isk, sînt de proveniență participială în norvegiană și în suedeză ori sînt împrumuturi neologice în daneză și în suedeză: dan. sulten [΄sultən] "flămînd", mere sulten, mest sulten; norv. elsket "iubit", mer elsket, mest elsket; interessant, mer interessant, mest interessant; sued. praktisk, mer(a) praktisk, mest praktisk; tänkande "gînditor", mer(a) tänkande, mest tänkende. În suedeză, deseori, adjectivele polisilabice (împrumutate
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
în daneză și în suedeză: dan. sulten [΄sultən] "flămînd", mere sulten, mest sulten; norv. elsket "iubit", mer elsket, mest elsket; interessant, mer interessant, mest interessant; sued. praktisk, mer(a) praktisk, mest praktisk; tänkande "gînditor", mer(a) tänkande, mest tänkende. În suedeză, deseori, adjectivele polisilabice (împrumutate) pot forma comparația atît sintetic, cît și analitic: intressant, intressantare / mer(a) intressant, intressantast / mest intressant. Engleza recurge însă, în cazul adjectivelor polisilabice, numai la comparația analitică (beautiful [΄biutiful] "frumos", more beautiful, the most beautiful), în vreme ce
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
givet; sued. att ge, gav, har59givit ; neer. geven, gaf (gaven), gege-ven; germ. geben, gab gegeben; engl. to give, gave, given). În limbile germanice nordice, verbele slabe sînt clasificabile în mai multe subgrupe (două în daneză, patru în norvegiană și în suedeză), dar deosebirile dintre ele privesc mijloacele secundare prin care se realizează opozițiile, iar nu principiul după care se realizează. Aceleași limbi păstrează și un grup de verbe deponente, cu formă pasivă și cu înțeles pasiv (așa cum existau și în latină
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
că toate prezintă, într-un mod mai accentuat sau mai puțin pronunțat, această trăsătură se explică prin unele tendințe din faza lor comună și prin contactele dintre ele. Limbile scandinave nu au mărci desinențiale pentru nici una dintre persoane, încît, în suedeză, de exemplu, la prezent indicativ, verbul are aceeași formă la toate persoanele, singular și plural, formă care însă are drept indice desinența -(e)r, adăugată la rădăcina verbului. Ca atare, de la verbul att arbeta "a lucra", rădăcina este arbeta-, iar
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
cele romanice, cu ajutorul unor auxiliare cu formele de prezent și cu participiul trecut al verbului conjugat. Cu auxiliarul la preterit și cu participiul se formează, în mod simetric, mai mult ca perfectul indicativ. Unele dintre idiomurile germanice, engleza, norvegiana și suedeza, uzează de auxiliarul "a avea": engl. I have called. "Am chemat"; I had called. "Chemasem"; norv. Jeg har kommet. "am venit"; sued. Du har arbetat mycket idag. "Ai muncit mult astăzi". Alte limbi folosesc la perfect compus și la mai
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
ca engl. sceal) "a plănui; a trebui" și å ville (înrudit cu vechiul engl. wyllan) "a vrea": Jeg skal komme. "Voi veni"./ Jeg vil bli student til høsten. "Voi fi student pînă la toamnă". Situația este similară în daneză, iar suedeza poate uza de auxiliarul skall, urmat de infinitivul scurt (Jag ska köpa boken. Voi cumpăra cartea"), de kommer att urmat de infinitivul scurt, în cazul acțiunilor obiective (Det kommer att bli mörkt om entimme. Se va întuneca peste o oră
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
existența unei diateze reflexive (sau pronominale), distincte de celelalte diateze (activă și pasivă), deși este menționată specia pronumelui reflexiv cu care se realizează construcții echivalente cu cele din limbile romanice repartizate la o astfel de diateză. Astfel, de exemplu, în suedeză, pentru a forma diateza reflexivă se adaugă pronumele reflexiv după verb, pornind de la diateza activă: Jag befinner meg. "Eu mă aflu", verbul befinna sig "a se afla" fiind un verb reflexiv. Ca atare, unele idiomuri germanice au chiar "verbe reflexive
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
la formele pronumelui personal cu funcție de obiect, avînd doar la persoana a treia o formă specială (germ. sich, sued. sig, norv. seg), încît, la persoanele întîi și a doua, există omonimie între pronumele personal și cel reflexiv (de exemplu, în suedeză, formele sînt la singular, mig, la persoana întîi, dig, la a doua, iar, la plural, oss, la persoana întîi, și er, la a doua, pentru ambele pronume). Limbile daneză și neerlandeză prezintă atît situații similare, cît și diferențiate, fiindcă pronumele
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
sufixe) au oferit condiții de realizare a unor construcții cu inversiuni, cu dislocări și cu intercalări, unele devenite caracteristice pentru limba cultă (precum perioadele), modelul lor fiind preluat, în epoca manierismului umanist și de unele limbi moderne, precum germana și suedeza 64. Totuși, latina literară uza în mod obișnuit de o topică cu anumite rigori, deși mărcile desinențiale folosite după reguli precise puteau indica funcția unui cuvînt indiferent de poziția lui în șirul componentelor propoziției. Astfel, propoziția Caesar bello Gallias subegit
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
hus, dar huset mitt "casa mea". Pe lîngă acestea, realizarea valorilor genitivului, atît cu ajutorul desinenței -s, cît și cu ajutorul unor prepoziții, presupune, în cea de-a doua situație, plasarea determinantului după determinat. Redarea prepozițională a genitivului, care este rară în suedeză (deși nu exclusă: kung av Sverige "rege al Suediei"), este frecventă în norvegiană (i utkanten av Suceava "împrejurimile Sucevei"), este preferată în neerlandeză (unde se folosește prepoziția van, corespunzătoare lui von din germană și lui of din engleză), există în
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
regresiv, enogtyve [΄e:n(tü:və] și tjueen [΄çu:än] (tjue [΄çu:ə] "douăzeci", een [ä:n] "unu"). Dintre acestea, se poate constata că primul este de inspirație daneză (și "douăzeci" este tyve [΄tu:və ]), iar celălalt este norvegian propriu-zis. Suedeza însă are în uz numai tipul descendent, tjugoen și tjugoett [ç((gu)΄en:], [ç((gu)΄εt], care are în compunere tjugo [΄ç(:gu] "douăzeci" și en [en:], ett [εt:] "unu", aceste două forme fiind numeralele pentru genul comun și pentru
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
neutru. Modelul descendent în cazul numeralului compus din norvegiană, dar și importantul compartiment francez al adstratului, explică de ce engleza se depărtează de tipul germanic, căci numeralul în discuție are aici expresia twenty-one [΄twenti-wan], cu aceeași structură din nynorsk și din suedeză, iar nu pe cea din franceză care conține conjuncția "și" (vingt et un66), dar este similară aceleia din italiană (ventuno =venti + uno) și din spaniolă (veintiuno = veinte + uno). Un aspect interesant al gramaticalizării topicii în limbile moderne este oferit de
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
omonimă cu cea de adjectiv neutru. Ca atare, în norvegiană, în propoziția Hun er pen ("Ea este frumoasă"), pen este adjectiv la genul comun, iar în propoziția Hun synger pent ("Ea cîntă frumos"), pent este adverb. În mod similar, în suedeză, în enunțul De sjunger högt ("Ei cîntă tare"), adjectivul hög "strident, intens", a primit aceeași desinență, și la fel în daneză smuk "frumos", devine adverb cu forma din propoziția Han synger smukt (" El cîntă frumos"), dar, în această limbă, dacă
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
compuse ilustrează valorificarea compunerii pentru a realiza calcuri lingvistice, devenite sino-nime ale împrumuturilor. Antepunerea determinantului și compunerea rezolvă uneori în limbile nordice și în engleză, limbi care recurg rar la moțiune, distincția masculin feminin în cazul genului comun, precum în suedeză, flickvän [΄flik:vεn] "prietenă" pojkvän [΄p(j:kvεn] "prieten", unde se combină cuvîntul-bază vän "prieten" cu determinanții flicka [΄flik:a] "fată" și pojke [΄p(j:kə] "băiat", la fel ca în engleză, girl-friend [΄gə:l-frend] "prietenă" boy-friend [΄b(j-frend] "prieten
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
fo(k(o΄nä:r]), målmand [΄m(:lman] "portar (la sport)" (unde mål semnifică "gol") etc. Dacă în norvegiană și în daneză "om de zăpadă" este redat printr-un compus asemănător aceluia din engleză (norv. snømann [΄snöman], dan. snemand [΄sneman]), suedeza are compusul snöguble [΄snög(-b:ə], în care snö semnifică "zăpadă", iar guble [΄g(b:ə] "figură, chip". Limbile nordice folosesc cuvîntul-bază "om" și pentru a realiza compuse care să denumească locuitorul unei regiuni, norv. nordmann [΄n(rman] "norvegian", landsmann
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
la neve, sp. blanco como la nieve. O asemenea structură se întîlnește și în unele limbi germanice nordice (dan. hvid som sne [við s(m sne], norv. hvit som snö [vit s(m snö]), dar limbile din grupa vestică și suedeza realizează un compus cu valoare adjectivală: engl. snow-white [΄snouwait], germ. schneeweiß [΄(ne:vajs], neer. sneeuwwit [΄snesüwit], sued. snövit. Se poate observa de aici că, deși are tipul analitic cel mai dezvoltat la nivel gramatical dintre limbile indo-europene, engleza a păstrat
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
limbilor romanice, ci mergînd spre limba-bază, căci aceasta, nefiind atestată, trebuie reconstituită. Dacă se iau cuvinte precum germ. Nacht [naxt], acht [axt], care conțin grupul [xt], se constată în neerlandeză forme similare, nacht [naxt] și acht [axt], în vreme ce în daneză, suedeză și norvegiană grupul sonor s-a redus la [t]: dan. nat [nat], otte [o:tə], sued. natt [nat], åtta [΄ota], norv. natt [nat], åtte [΄(tə]. În engleza actuală, lui [xt] german îi corespunde [it], însă în vechea engleză corespondentul era
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
și înlăturarea limbii literare norvegiene. În aceste condiții, norvegiana a suferit o puternică înfluență din partea limbii daneze, principalul aspect al limbii literare din Norvegia fiind pînă astăzi dano-norvegiana. În aceste condiții, apropierea inițială dintre cele trei limbi nordice prin-cipale (daneza, suedeza și norvegiana) a primit noi suporturi. Influența daneză s-a resimțit în vechime și asupra englezei, dar astăzi este mai pronunțată asupra islandezei și feroezei. Pentru multe dintre limbile germanice vecine, precum neerlandeza și daneza, limba germană a reprezentat uneori
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
de sus koufon (cu corespondentul köpen, în germana de jos) a evoluat verbul din germana actuală kaufen "a cumpăra". Verbul se regăsește și în neerlandeză cu forma kopen [΄kopə], în daneză, købe [΄kö:be], în norvegiană, kjøpe [΄çö:pə], în suedeză, köpa [΄çö:pa] și, chiar în islandeză, kaupa. Limba engleză are pe baza aceluiași cuvînt latin caupo, adjectivul cheap [t(i:p] "ieftin". O situație specială o prezintă, din perspectiva contactului cu latina, limba engleză, fiindcă teritoriul britanic, pe care
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
au preluat limbi precum franceza (balcon), spaniola (balcon), portugheza (balcăo), engleza (balcony), neogreaca (balkóni, μπαλκόνι). În alte cazuri, acest cuvînt a ajuns prin intermediul francezei: neer. balkon, germ. Balkon, iar, prin franceză și germană, în daneză (balkon [bal΄koη], norvegiană și suedeză (balkong [bal΄koη]). Nu numai elemente lexicale din vechiul adstrat germanic au fost răspîndite în limbile europene prin mijlocirea unor limbi romanice, ci și unele împrumuturi germanice tîrzii. Astfel, de exemplu, după ce a preluat din norvegiană cuvinte precum fiord (< norv
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
limbile germanice, situația este mai simplă, căci lipsa stratului latin și definitivarea mai tîrzie a aspectului literar le-a făcut să preia modelul limbilor romanice, îndeosebi al francezei. De aceea, în germană, în engleză, în norvegiană, în daneză și în suedeză terminația grafică este -(t)ion, însă în pronunție există particularizări de la o limbă la alta. Limba neerlandeză prezintă o situație aparte, deoarece urmează deseori, la fel ca în cazul formei scurte din română, nominativul latin, de unde rezultă natie [΄nasi:] și
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]