30,037 matches
-
sunt de genul ,,de ce, Doamne?’’, ,,de ce tocmai acum?’’, ,,de ce tocmai mie?’’ iar rugămințile sunt felurite, dar în general de genul ,,Doamne, dă-mi sănătate, mai lasă-mă puțin să mai trăiesc pe acest pământ.’’ Trăind de peste 40 de ani ,,în suferință’’, Dr. Dan Cioată încearcă să aline suferința celor din jur, deși, chiar și el însuși își are propriile lui suferințe. Manifestată sub diferite forme, suferința trebuie înțeleasă și tratată în primul rând prin puterea lui Dumnezeu și apoi prin cea
UZPR şi-a prezentat jurnaliştii scriitori, la Reşiţa [Corola-blog/BlogPost/93852_a_95144]
-
acum?’’, ,,de ce tocmai mie?’’ iar rugămințile sunt felurite, dar în general de genul ,,Doamne, dă-mi sănătate, mai lasă-mă puțin să mai trăiesc pe acest pământ.’’ Trăind de peste 40 de ani ,,în suferință’’, Dr. Dan Cioată încearcă să aline suferința celor din jur, deși, chiar și el însuși își are propriile lui suferințe. Manifestată sub diferite forme, suferința trebuie înțeleasă și tratată în primul rând prin puterea lui Dumnezeu și apoi prin cea a oamenilor. Taina iubirii este un volum
UZPR şi-a prezentat jurnaliştii scriitori, la Reşiţa [Corola-blog/BlogPost/93852_a_95144]
-
Doamne, dă-mi sănătate, mai lasă-mă puțin să mai trăiesc pe acest pământ.’’ Trăind de peste 40 de ani ,,în suferință’’, Dr. Dan Cioată încearcă să aline suferința celor din jur, deși, chiar și el însuși își are propriile lui suferințe. Manifestată sub diferite forme, suferința trebuie înțeleasă și tratată în primul rând prin puterea lui Dumnezeu și apoi prin cea a oamenilor. Taina iubirii este un volum de versuri structurat pe două capitole. Sunt poezii scrise în decurs de doi
UZPR şi-a prezentat jurnaliştii scriitori, la Reşiţa [Corola-blog/BlogPost/93852_a_95144]
-
lasă-mă puțin să mai trăiesc pe acest pământ.’’ Trăind de peste 40 de ani ,,în suferință’’, Dr. Dan Cioată încearcă să aline suferința celor din jur, deși, chiar și el însuși își are propriile lui suferințe. Manifestată sub diferite forme, suferința trebuie înțeleasă și tratată în primul rând prin puterea lui Dumnezeu și apoi prin cea a oamenilor. Taina iubirii este un volum de versuri structurat pe două capitole. Sunt poezii scrise în decurs de doi ani, dintre care unele au
UZPR şi-a prezentat jurnaliştii scriitori, la Reşiţa [Corola-blog/BlogPost/93852_a_95144]
-
unei femei din salon (8) ,,Doamne, ia-i durerea femeii /de-alături /că nu mai poate /a strigat toată noaptea...”, sau a tânărului croat , care (25) ,,...lângă patul meu /cu șine de fier în mâini /și-n picioare...” - fiecare cu suferințele lui și cu poveștile lui de viață - ,,...noaptea nu poate dormi /că vede numai morți cu burțile tăiate /și cu măruntaiele scoase /vai de pielea lui cusută peste tot /vai de săracele-i oase /ne uitam din paturile noastre /pe
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93863_a_95155]
-
României decedate în 2012, potrivit unei cronologii realizate de Mediafax. 5 ianuarie - regizorul Bitu Falticineanu Regizorul Bitu Falticineanu, foarte cunoscut pentru activitatea sa la Teatrul de Revista „Constantin Tănase”, a decedat la vârsta de 86 de ani, după o lungă suferință. La începutul anului 2011, Bitu Falticineanu a sărbătorit, odată cu premieră „Arca lui Nae și Vasile”, cel de-al 200-lea spectacol din cariera sa de peste 50 de ani dedicată în exclusivitate Revistei românești și Teatrului de Revista. De-a lungul
CRONOLOGIE: personalităţi române decedate în 2012 [Corola-blog/BlogPost/93845_a_95137]
-
Tănase” și a lansat cupluri celebre - Stela Popescu și Alexandru Arșinel, Nae Lăzărescu și Vasile Muraru. 22 ianuarie - regizorul de teatru și televiziune și scenaristul Tudor Marascu Tudor Marascu a decedat la vârsta de 71 de ani, după o grea suferință. De-a lungul activității sale artistice, Tudor Marascu a creat aproximativ 60 de spectacole de teatru, printre care se numără: „Adio, Europa!”, „Doamnele domnului Caragiale”, „Doi pe o bancă”, „Dulcea pasăre a tinereții”, „Harvey”, „Hitler al XVII-lea”, „Omul cu
CRONOLOGIE: personalităţi române decedate în 2012 [Corola-blog/BlogPost/93845_a_95137]
-
1962. După Revoluție, Radulescu-Zoner a fost, în perioada 1992-2000, deputat din partea CDR. Între anii 2001-2007, el a fost președinte al Alianței Civice. 28 martie - actorul Ștefan Radof Ștefan Radof a murit la vârsta de 77 de ani, din cauza mai multor suferințe cronice. Și-a început cariera artistică la teatrul din Piatra-Neamt, de unde, în toamna anului 1965, la îndemnul regizorului Cornel Todea, s-a prezentat la concursul organizat de Teatrul „C. I. Nottara” din București, condus la acea vreme de Horia Lovinescu
CRONOLOGIE: personalităţi române decedate în 2012 [Corola-blog/BlogPost/93845_a_95137]
-
studiul seismicității, hazardul seismic și riscul seismic, controversată problemă a predicției cutremurelor de pământ, seismotectonica și geodinamica. 27 august - soprana Mirela Zafiri Soprana Mirela Zafiri, de la Operă din Brașov, a murit la vârsta de 41 de ani, după o lungă suferință, în privința căreia a fost foarte discretă. Mirela Zafiri a studiat pianul, violă și chitară încă din primii ani de școală. A realizat peste 230 de minute de înregistrări radio, două CD-uri, peste 45 de recitaluri de lied, turnee în
CRONOLOGIE: personalităţi române decedate în 2012 [Corola-blog/BlogPost/93845_a_95137]
-
mecanice. Dedicat activității științifice și profesorale, a proiectat, realizat și înzestrat Laboratorul de Rezistență Materialelor în noul local al Institutului Politehnic. 9 noiembrie - actorul Iurie Darie Actorul Iurie Darie a murit la vârsta de 83 de ani, după o lungă suferință. Iurie Darie a avut o carieră remarcabilă, ce cuprinde roluri în peste 40 de producții cinematografice. După ce a debutat în cinematografie, în 1953, în „Nepoții gornistului” - în regia lui Dinu Negreanu, avandu-i alături pe Marga Barbu și pe Liviu
CRONOLOGIE: personalităţi române decedate în 2012 [Corola-blog/BlogPost/93845_a_95137]
-
Table, care a avut loc la Universitatea Națională de Muzică București. „În acest moment, când se vorbește atât de mult de ruptura dintre generații, aceste două artiste s-au aplecat asupra istoriei bunicilor lor, unul evreu, iar celălalt legionar, cu suferințele lor, în conjuncturi istorice dure, pe care nepoatele au căutat să le înțeleagă și să le exprime. Nu le-a fost ușor, au mărturisit după spectacol, dar au reușit și, chiar dacă reușita lor este doar o picătură într-un ocean
Săptămâna CNDB dedicată Cristinei Lilienfeld [Corola-blog/BlogPost/94016_a_95308]
-
semnificativ, căci important ar fi, până la urmă, că ele vor exista. Și mai mult ca sigur că vor face bine cuiva, cândva, într-un loc oarecare de pe Pământ”. Scoborâtor din zenitul demnității zamolxiene protostrăbune, Gabriel Artur Silvesti a reaprins prin suferință, jertfă și dăruirea să pentru cultul și cultură Neamului, flacăra în „Constelația Luceafărului”, în care să strălucească permanent și dumnezeiește Icoana României Tainice. Un fiu strălucit al Națiunii noastre, un trăitor profund al Bisericii celei Una, un ctitor de suflete
Un fiu ales al Daciei Mari – Gabriel Artur Silvestri [Corola-blog/BlogPost/93920_a_95212]
-
Marii Luminători ai Neamului nostru ortodox dacoromân, veghindu-ne, călăuzindu-ne, îndrumându-ne și bucurându-se de bucuria noastră care se răspândește în tot mai mulți Ucenici ai spiritului filocalic biruitor. Bunul Dumnezeu să-i mântuiască sufletul. Amin! (Ciclul: Filocalia Suferinței și a Jertfei) Prof. dr. Gheorghe Constantin Nistoroiu art-emis.ro
Un fiu ales al Daciei Mari – Gabriel Artur Silvestri [Corola-blog/BlogPost/93920_a_95212]
-
facem noi la ziarul românilor mureșeni, „Cuvântul liber”, pe care-l conduc din 26 decembrie 1989, deci de aproape 27 de ani, fără întrerupere. Născut în zilele tumultuosului decembrie 1989, în acea noapte de 22 spre 23, aici, în capitala suferinței românești, a pământului pătimitului nostru Ardeal, prin profesionalismul și dăruirea redactorilor și colaboratorilor, din primele zile, „Cuvântul liber” a fost pus în slujba Neamului, fiind o voce aparte în peisajul presei românești. Am fost martori și participanți direcți la învolburările
„Gazetăria nu-i o meserie pentru fricoşi!” [Corola-blog/BlogPost/93983_a_95275]
-
mișei. Și în două temniți large, / Cu de-a sila să-i aduni, / Să dai foc la pușcărie / Și la casa de nebuni.” Așadar, de ce scriem? O spuneam și altădată. Pentru că istoria Neamului nostru a fost un nesfârșit șir de suferințe și umiliri, de revoltă și oprimări. Iar rădăcina adâncă a Neamului, sub privirea Părintelui Îndurărilor, din acel ogor al românității noastre, nu poate fi ruptă! Rădăcina noastră, trainică, nu poate fi smulsă! Chezășie-i continuitatea, vechimea noastră, dăinuirea în Ardeal
„Gazetăria nu-i o meserie pentru fricoşi!” [Corola-blog/BlogPost/93983_a_95275]
-
mai mare dezastru suferit de japonezi după cel de-al Doilea Război Mondial. „De când am venit la putere la sfârșitul anului trecut, m-am întâlnit și am ascultat numeroase persoane din regiunea sinistrată. În adăposturi provizorii, am împărtășit curajul și suferința refugiaților”, explică șeful guvernului de dreapta japonez.
Japonia: doi ani de la TSUNAMIUL devastator [Corola-blog/BlogPost/94047_a_95339]
-
s-a numărat și profesorul Buzatu. Odihnească-se în pace. Moartea profesorului Gheorghe Buzatu slăbește mult ființa națională românească - Prof. univ. dr. Corvin Lupu Venită telefonic, vestea decesului fulgerător al profesorului Gheorghe Buzatu mi-a indus o stare specială de suferință amară. Nu a fost atât o surprindere, întrucât cunoșteam majoritatea problemelor de sănătate ale profesorului, din ultimele două decenii. Cu doisprezece ani în urmă, mi-a mărturisit și șocurile extraordinare prin care a trecut când și-a pierdut familia. Mi-
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
de sprijin din partea lui. La un moment dat, din această cauză, scârbit, a ales calea „exilului” la Craiova. Și acestea au produs efecte devastatoare asupra sănătății sale. Apoi, a fost munca extenuantă de cercetare, iar după 1989 a fost și suferința permanentă pe care a avut-o datorită eroziunii dirijate a românismului, la care a ținut atât de mult și pe care îl va sluji și în continuare, nu numai dintre îngeri, dar și prin opera colosală pe care o lasă
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
minunat. Și iar a venit singurătatea, mai atroce acum, mai grea. Trupul, șubrezit, n-o mai poate transforma în poezie. O frică teribilă mă cuprinde, încerc să mă ascund în lecturi, în amintiri. Degeaba. Am ceasuri de acutizare maximă a suferinței, mă întind în pat, beat de calmante, și caut să adorm, nu reușesc. Iar cînd, în sfîrșit, vine somnul, sar țipînd din coșmare. Izbăvirea ar fi numai în poezie, izbăvire pe care, mai demult, o căpătam. Acum, nu. Poezia nu
Scrisoare neexpediată by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12178_a_13503]
-
în timp ce te privesc printre gene în jurul trupului tău frumos pîlpîie o culoare de lapte cînd te întinzi în brațele mele pari o luntre ușoară finisată de apă în fața imaginii Pierdem din greutate ca sfinții în fața imaginii lor curbate de aura suferinții Lumina amniotică Cînd ne iubim amîndoi avem un singur sex prin care trecem pe rînd ca îngerii lumină prin lumină lunecăm fiecare prin buricul celuilalt eu sînt mîna tu ești genunchiul tu ești umărul eu sînt călcîiul eu sînt pleoapă
Inedite by Ion Chichere () [Corola-journal/Imaginative/12064_a_13389]
-
multiplicată, groaza mea individuală, și groaza celorlalți. Nu știu dacă să plîng pentru mine mai întîi, sau pentru lume? Se sfîrșește, poate, tot: cultură, civilizație, umanism. Tot ceea ce omul își durase. Se dărîmă. Un sentiment de-o infinită melancolie, o suferință grea, apăsătoare. O milă sfîșiată pentru munca zadarnică a omului, de secole. Nimic nu va mai fi: desigur pentru că a fost greșit întemeiat totul; dar totul era ursit să nu fie întemeiat altfel decît greșit. O părere de rău profundă
Scrisoare din Paris uitată în paginile Vieții Românești - Eugen Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/11980_a_13305]
-
baladelor populare ascultate de la mama lui. Filonul popular al poeziei sale este evident în majoritatea creațiilor, dar mai ales în amplul poem Pintea, a cărui paternitate e discutabilă totuși, păstrat fragmentar, un amplu tablou, viu creionat, al unei epoci de suferință socială și națională, asemănător în multe privințe cu poemul lui Ion Budai-Deleanu, Trei viteji. Dar exprimarea unor idei înaintate în poezie, lamentațiile erotice în maniera lui Petrarca nu erau potrivite în epocă cu poziția socială a lui Cipariu, înaltă față
Timotei Cipariu - 200 by Ion Buzași () [Corola-journal/Imaginative/12002_a_13327]
-
al meu, și nu mai știam de ce, simțeam numai că mă doare". Formarea tinerei femei este grăbită de către experiența morții neașteptate a unchiului Ion, moment din care multe dintre neliniștile obscure de pînă acum sînt înlocuite de tonul tare al suferinței. Afînată de durere ("el îmi dăruise durere", "avusesem nevoie de moartea lui ca totul să fie altfel", înțelege fata), viața Letiției cîștigă în acuitate și în îndrăzneală, experiența cea mai însemnată pe care o străbate fiind cea erotică. Așteptată cu
Un roman fără vîrstă by Sanda Cordoș () [Corola-journal/Imaginative/11978_a_13303]
-
gloria cărții, surpriza pe care viața i-o rezervase pentru ultimii ani din existență, ca pe un fel de bonus fără să știe pentru ce fapte bune, dar eu i-am spus atunci, când încă ne mai puteam întâlni, când suferința fizică nu-l făcuse încă prizonierul casei sale, că-i o foarte neînsemnată răsplată pentru bunătatea și generozitatea ce i-au însoțit pașii în lunga aventură pe drumul cunoașterii vicisitudinilor pământești. Alexandru Vona venea dintr-o veche familie de nobili
In memoriam Al. Vona – Marele invizibil by Elena Ghirvu Călin () [Corola-journal/Imaginative/12334_a_13659]
-
infinit. Tot aștept marea zguduire care să mă îmboldească pe calea marilor și esențialelor valori ale Spiritului, dar mă tem că voi fi indolent și în timpul marei zguduiri, cutropit, dominat. ...Sînt plin de uimire, nedumerire, tristețe, față de toate aceste eterne suferinți umane: nostalgia cerului, panica de moarte, blestemul de a ne urî unii pe alții (sau de a ne iubi); cu stelele deasupra capului, cu pămîntul ăsta sub picioare, ce fac eu aici? și ce e asta? Mă întreb prostește: e
Scrisoare din Paris uitată în paginile "Vieții Românești" - Eugen Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/12032_a_13357]