3,677 matches
-
toate și potrivnicul, învins. Era mult peste ce-ar fi îndurat asupritorul! Așa nu se mai putea! Și cloci o nefăcută de zile mari! Cel puțin asta-și doreau neprietenii Povestitorului! Cum în zilele dinaintea marii sărbători a Unirii toată suflarea satului trăise fierberea pregătirilor, iar copiii mai mărișori dăduseră o mână de ajutor ca porțile să fie gătite cu tricolorul, lui Nenea îi trecu prin cap să facă dispărut steagul ce-mpodobea casa Lumânăresei. Câțiva supuși de-ai săi, furișându
DEZLEGAREA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384294_a_385623]
-
Rămân uimit la gândul care, De ceva vreme îmi dă ghes, Când voi pleca, în pumni voi ține, Ce pentru cer eu am cules, Va arde-n focul judecății, Tot ce am strâns în fire, eu, Când lutu-și caută întregirea, Suflarea, vrea la Dumnezeu. De-aceea caut împăcarea Cu Tatăl, Fiul, Duhul Sfânt, Căci "mâinele" nu-mi aparține Și efemer sunt pe pământ, Mă cheamă doruri depărtate, Dar mă opresc și meditez, Mai e puțin din viața asta Și anii-aș
ÎNCĂ MAI ESTE LOC LA CRUCE de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2113 din 13 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384341_a_385670]
-
în: Ediția nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Grupul de călăreți se distingeau năluci întunecate peste întinderile albe încarcerate sub cușmele de zăpadă și sub gerul ce-și înfipsese colții crânceni în coastele colinelor și în toată suflarea naturii. Goana cailor sfâșia liniștea așternută peste întinderile cernite ale Văii Întunecate, străbătută de râul ale cărui valuri de un cenușiu tulbure șerpuiau ascunse pe sub pietre și nisipuri înșelătoare. În acel anotimp invernal, undele clocoteau surd, prizoniere ale calotei de
VIS ALB (POVESTE) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384298_a_385627]
-
Fiara rănită adânc de săgeata prințului , încolțită de iscusința șoimului cu gheare de oțel care îi țintea vena gâtului secătuindu-i ultima vlagă, lupta cu ultimele forțe pentru viața sa, care era pe sfârșite. În timp ce lupul alb își dădea ultima suflare și prințul se pregătea să-și ducă cu sine trofeul, înciudat căci locul părea pustiu, privirile i se înălțară involuntar atrase de ceva luminos , către platoul de deasupra stâncilor acoperite de un strat imaculat de zăpadă. Pe înălțimea platoului își
VIS ALB (POVESTE) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384298_a_385627]
-
mereu și mereu, e semn că orașul ești tu, urât sau frumos nu știu, nu, contează atât de puțin! Orașul, mirosul conțin o urmă din trecerea ta... Uitarea și gara ar vrea să umplem la loc buzunare cu libera noastră suflare, cu firele noastre de gând o nouă revoltă crescând, s-atingem cu visul și zarea, să fim contopiți cu chemarea orașului vesel din noi... uitați, amintiți, moi, vioi. Apă și foc Hai să ne jucăm un joc: apă și foc
EU NU POT TRĂI FĂRĂ TINE de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1655 din 13 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384424_a_385753]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > CODRULE Autor: Mirela Stancu Publicat în: Ediția nr. 2040 din 01 august 2016 Toate Articolele Autorului Codrule, 'mi vei duce dorul, Când pașii mei vor părăsi cărarea? Căci calmul tău mi-a mistuit suflarea, Iar liniștea-ți mi-a-ncremenit fiorul. Codrule, îți vei aduce-aminte, Când trupul meu, iubit de umbra ta, În foșnet, ca de așternut, te-mbrățișa, Iar tu mă savurai cuminte? Codrule, mă vei mai aștepta? Să-ți mângâi iar copacii cu dorință
CODRULE de MIRELA STANCU în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382339_a_383668]
-
originea ei, cum ne-am fi așteptat. Mai mult decât atât, știind că orice ființă este înzestrată cu viață, deci cu ființare, ceea ce o deosebește de un lucru, care este un obiect concret sau abstract fără viață, deci fără ființare, suflare, autodeterminare, presupoziția potrivit căreia ființarea s-ar datora existenței ființei sau că ființa n-ar exista decât ca ființare, care ar ascunde, chipurile, ființa, este un fel de scărpinare cu piciorul după ureche. Însă lucrurile nu se opresc aici : Heidegger
FIINŢĂ ŞI TIMP SAU “LOIALITATEA OARBĂ FAŢĂ DE HITLER” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382398_a_383727]
-
prin mările și oceanele lumii, mai rău ca Orpheus pe Euridice. Iubirea, scrie Daniela, este-n ” gândul spre stele”, în ” Flăcări și zbor pe culmi de soare”. Dar unde nu este iubirea? Iubirea este ”fir de soare, Sorbind a cerului suflare”, este ”metamorfoză...” peste timp”, un ”dans în noapte”, este locul nemărginit unde ”cu roua așternută pe gene”, poeta așteaptă. Așteaptă și strigă...: Te-aștept, iubire!”. Ne mai spune Daniela Tiger că iubirea poate fi furată. Păi..., ce... noi nu știm
CHEMAREA STIGĂTULUI... UN CALISTRAT HOGAȘ CU NICOLAE LABIȘ DE MÂNĂ PE VALEA ȘASEI... de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382408_a_383737]
-
mai clocot Se aude din văzduh Împresoară într-un tropot, Și coboar-apoi în duh! Și-ntr-un strop nemărginit Ce scoboară-n fulgerare O lumină-n infinit Îl ridică din strânsoare! Vin copiii toți în fugă Și ajung dintr-o suflare, Plânsul lor cândva o rugă, Azi credință ce nu moare! Referință Bibliografică: RUGĂCIUNEA UNUI COPIL / Daniel Dac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2081, Anul VI, 11 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Daniel Dac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
RUGĂCIUNEA UNUI COPIL de DANIEL DAC în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382488_a_383817]
-
doar frica, să nu mă părăsești! A ta ființă-mi spune, minuni prin necuvinte, Dar eu mă pierd în mine, prin terne jurăminte. Încerc să te cunosc, când toate amuțesc, Cu ambră sau cu mosc, aș vrea să te-nvelesc! Suflarea ta curată, aprinde-n trupul meu, Mireasmă minunată, asemeni unui zeu. Sclipire opalină, mă regăsesc prin tine, Și-n pacea ta divină și-n vremea care vine! Dar oare cine ești și cine-s oare eu, Ori poate nu dorești
DE CE-AM FUGIT? de DANIEL DAC în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382530_a_383859]
-
din razele ce ardeau pătimaș totul în jurul lor și din umbrele aliniate, cu cea a vârfului cupolei, proiectată pe pământ. Intră primul gladiator, un uriaș, cu structură atletică și plete blonde. După el, năvăli taurul furibund în arenă și toată suflarea din tribună amuți. Timpul părea că se dilată cu picături de milisecunde. Bărbatul execută manevre cu mantia roșie primită, spre sângerosul animal. Ovațiile spectatorilor îl agitau parcă mai puternic. Se repezi nervos spre gladiator și acesta prinse coarnele taurului. Era
FRAGMENT DE ROMAN de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382487_a_383816]
-
execută o sângeroasă lovitură de stat-fault rănind jucătorii din Vest. 73. Reperaj: o atroce nebunie cu tâlc dusă în lanțuri la mănăstire, se roagă tare, tăcând mâlc, pentru viață și moarte, pentru nemurire. 74. Reperaj: teatrul ce-și dă ultima suflare, este memoria care întoarce morții-napoi într-o lume depersonalizată, sălbatică ce are amintiri cu alt gust, alt miros, de alt soi. 75. Reperaj: premeditatul gând ascuns, este egalul explicitului arătat, și are vânătul ochi împuns de un timp excrocat
POEME (4) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382459_a_383788]
-
fi învingătoare fără rival egal în această luptă a omenirii, pierdută în fața destinului! Însă, ca într-un joc măreț de șah, ale carui piese și reguli se află în "mainile" invizibile ale dirijorului Universului, a cărui forță e vie în suflarea tuturor, acesteia îi revine locul de a i se da șah-mat, în limitarea ei umilă la granițele tangibile simțirii lumești, de către eternitatea spirituală, în existența sa supralumească, nelimitată și neegalată, în care milioane de aștri, martori tăcuți ai galaxiilor, privesc
REALITATEA EXISTENŢEI ÎN OGLINDĂ de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2031 din 23 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382543_a_383872]
-
a cincia și așa mai departe. Doar el face Legea că doar „Așa-i românul” în înțelepciunea sa zice: Cine-mparte parte-și face. Te pui cu „Așa-i românul”? Doar si-a mărit salariul cu mâna sa când toată suflarea aproape moare de foame. Că si-a acordat pensii speciale, că doar el și nu altul face legea. Și dacă face legi, ce legi face? Apoi toate legile de 20 ani încoace nu cultivă decât neîncrederea, Nimeni nu răspunde pentru
PREZUMŢIA DE NEVINOVĂŢIE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382535_a_383864]
-
nimic din ce știu ci doar o liniște mare și un mai mare pustiu fără mijloc, fără hotare în care totul e scris cu semnele vremii dintâi acolo, voi fi,acea care n-a murit fără chip, fără nume, fără suflare ce n-am trăit mă va hrăni ca să fiu mereu ceva, ca o plutire cumva, ca o visare Referință Bibliografica: Epitaf / Marius Horvath : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1516, Anul V, 24 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015
EPITAF de MARIUS HORVATH în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382562_a_383891]
-
e mereu deschisă “Să fugim cât mai e timp”- ne dorim cu-ntreaga fire Și cum timpul nostru trece, trece viața, rug aprinsă Uităm lege, uităm soartă, toate le uităm în drum Niciun ban n-are putere să ne cumpere suflarea Umilința ne apleacă, toate-s prefăcute-n scrum Și manipulați de vremuri, nu știm ce e îndurarea Timpul trece, timpul vine, timpul vindecă dureri Face loc la alte chipuri, altor doruri sau nevoi Altor zile însorite, altor triste înserări Timpul
TIMPUL SE ZIDEȘTE-N NOI de CAMELIA FLORESCU în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382648_a_383977]
-
stă în loc și ea tăcând sub geana nopții Eu mai construiesc un vis și-l leg de stâlpul porții. Greierii înmărmuriți stau din cântat o clipă, E-o tăcere de granit pe-a timpului aripa. Par stejarii nemișcați statui fără suflare, Cerul parcă s-a ascuns și noaptea-i tot mai mare. Cade roua pe pamant și-mi picura pe buze Toate parcă-ar aștepta sosirea unei muze. Și-i răcoare împrejur, e-un frig ce ma îngheață Timpul ce se-
MAI CONSTRUIESC UN VIS de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383866_a_385195]
-
aștept, iubită mamă, Să-mi spui iar o dojană, Să-mi cânți cu glas de mierlă, Iar fața-ți sidefie Și albă ca o perlă Să îmi surâdă mie. Mi-e dor, iubită mamă, Mi-e dor și-ți simt suflarea De-adânc, ca o pomană, Arzând ca lumânarea Vai, trist sufletul meu. Te voi iubi mereu! ********************************* Ben, anne seni özledim! Ben, anne seni özledim Hiç olmayacak derecede Gece rüyamda görünüyorsun Ve o zaman seni yakın hissediyorum. Tüm günlerdir Gözlerimi zaptettin
MI-E DOR DE TINE, MAMĂ! ( POEZIE BILINGVĂ (TURCĂ-ROMÂNĂ) ) de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383876_a_385205]
-
Zilieru și, mai departe, de la un capăt al autocarului la celălalt, până la doamna Lidia Petrescu. Au apărut primele zâmbete, s-au auzit primele glume, versuri, aplauze și, bineînțeles, obișnuitele cascade de râs. Chitara Lidiei a prins viață și aproape toată suflarea s-a înscris în ritm și melodie până la oprirea neașteptată a autocarului. Ajunsesem la un alt obiectiv înscris în programul zilei. Mănăstirea Moldovița ne aștepta cu porțile deschise, la doar 27 kilometri nord de Câmpulung Moldovenesc, în comuna Vatra Moldoviței
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383791_a_385120]
-
continuat până după miezul nopții. Lidia Petrescu și neobosita ei chitară au provocat întreaga adunare la cântec și joc. Gabriela Maxim, Rodica Rodean, Magda Pașcu, Violetta Petre, care abia așteptau să cânte și să danseze, au reușit să antreneze întreaga suflare în timp record. În scurtele pauze dintre cântece s-au recitat versuri, domnul Horia Zilieru fiind vioara întâi, s-au spus glume și bancuri ori s-au făcut urări ocazionate de închinarea câte unui păhărel de palincă ori de bere
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383818_a_385147]
-
cu sergentul de serviciu, vardia[ - Soldat în serviciu de pază al unei nave], curierul - ajutorul vardiei și bucătarul. Mă mânca la ficați că nu sunt și eu prin Neptun. Mai erau câteva zile până când trebuia să ne liberăm și toată suflarea din anul doi de armată numai la așa ceva se gândea. L-am rugat pe comandant să mă lase și pe mine la muncă în Neptun alături de colegii mei. - Mă, dar nu te mai împiedici, îmi spuse el circumspect. - Nu mă
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383863_a_385192]
-
mă aventurez în pădure... Acesta-i blestemul vrăjitoarei... Oare ce vor face soția și copilașul meu fără mine? Se învârti disperat de jur împrejurul celor doi arbori, apoi se opri fără speranță că va mai scăpa teafăr. Deodată în ceafă simți o suflare fierbinte. „Acesta-i diavolul! Se joacă cu mine... E sfârșitul tinereții mele...” Continuă să simtă din ce în ce mai aproape acea răsuflare fierbinte. În culmea disperării se întoarse brusc și rămase uimit. Calul îi tot sufla în ceafă să-și revină odată din
VI. ZONA DUHURILOR RELE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383931_a_385260]
-
DUMNEZEU... Cain înseamnă "suliță" iar uneori "meșter-fierar" Primul născut al lui Adam și ucigaș, ajuns fugar... ............. Abel. Păstor de vite, bun la suflet, Bun Jertfitor lui DUMNEZEU Făcea mereu doar fapte bune și se ferea de ce e rău ! Abel înseamnă "suflare, aburul" sau un "vapor" Al doilea fiu al lui Adam, primul răpus de un omor... ........... Set. Pentru Eva și Adam, ca al treilea fiu născut DUMNEZEU le- le-a pe Set, pentru fiul omorât... Set e "compensație, o mlădiță-substitut" Dată
PERSONAJE BIBLICE (DE LA ADAM LA SET) de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384042_a_385371]
-
mai gros, își ia francii elvețieni dintr-un sertar și dupa ce îi îndeasă într-un portmoneu, părăsește apartamentul și încuie ușa de acces. Iese în trotuar, iar vântul încărcat de umiditatea lipicioasă îi biciuiește fața și părul înfrigurându-l. O suflare de aer rece, ca o palma uriașă îi dă frisoane, izbindu-l oblic și îl constrânge să-și ridice gulerul facibei bleumarin. După câteva sute de pași ajunge la modernul sediu al băncii înfipt parcă ostentativ în parterul unui bloc
CUIBUL VISURILOR, DE MARINEL GÎLCĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383933_a_385262]
-
SUFLET... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului 5 Noiembrie 2014 Să-ți fie drag un suflet- ce frumos! Fără el nu-i viață și nici moarte, El, nevăzutul, Dragostei prinos, Suflarea cea mai sfântă dintre toate... Să-ți fie drag un suflet - ce minune! Am întâlnit-o pe pământ și eu Dragostea aceasta, n-o poți spune, Precum fântâna unui curcubeu! Precum lumina dinspre dimineață, Când zorii hohotind spre tine vin
SĂ-ȚI FIE DRAG UN SUFLET... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384092_a_385421]