669 matches
-
lor activează sistemul vegetativ la o reacție de luptă-sau-fugă. În sens opus, oamenii care nu sunt predispuși la tulburarea de panică nu sunt sensibili la dioxid de carbon și o cantitate mică în plus nu le declanșează o senzație de sufocare sau reacție de luptă-sau-fugă. Partea din creier care a fost studiată cel mai mult în cercetarea tulburărilor de anxietate este sistemul limbic. Acesta transmite informația de la sistemul primitiv despre schimbările în corp la cortex unde informația este interpretată. Neuropsihologul Jeffrey
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
balanța să încline cînd într-o parte cînd în alta și afirmînd în ultimă instanță, prin această duplicitate asumată, identitatea de structură a celor două tipuri de totalitarisme, premisa disprețului pentru ireductibilul ființei individuale, cultivarea masificării, a nivelării submediocre, a sufocării discernămîntului, a neîncrederii generalizate, a spaimei pînă la dimensiuni mitice și, desigur, a unor sancțiuni menite să distrugă, dacă nu existența fizică, cel puțin pe cea spirituală. Doar că, totuși, comunismul era mai simplu și mai rudimentar în cons trucție
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
morozitate și angoasă duce, în fapt, mult mai adînc și mai tulburător în zone de nesiguranță în care nu prea ne place să ne aventurăm, și prin toate artificiile noilor mitologii politice, generaționale, comunitariene, de care ne înconjurăm pînă la sufocare. Locul comun ca neloc al unei singurătăți tot mai dureroase, colajul ca naufragiu al omenescului. Iar dincolo de toate aceste plimbări prin conștientul și sub conștientul nostru rătăcit, nu mai puțin derutant este și exercițiul postmodern de interogare a propriilor resorturi
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
se târăsc, complet golite de sentimente reale, protagonistul, mereu în căutarea unei femei, vrea și nu reușește să fie bărbat, iubita sa, Luiza, se crede și ea - fără a fi - o „femeie tare”, cei doi sfârșind ca niște victime ale sufocării într-o lume redundantă. Având convingerea că supraviețuirea este posibilă doar prin scris, prozatorul realizează mai mult decât un roman erotic și epistolar (între Luiza și Cristian): opune capitalei provincia, recurge la onirism, întoarceri în trecut și mister într-o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289665_a_290994]
-
există fragment mai citit în întreaga operă decât această iubire nelegitimă (v. 533-536). Se poate spune că în aceste versuri și în altele de acest fel este evident resentimentul lui Ovidiu nu numai față de Augustus și de politica lui de "sufocare a libertății literare" (cum se va vedea în cele ce urmează), ci și față de poetul oficial al acestei politici, Vergiliu. Sintagma "Eneida ta" spusă de Ovidiu reunește în același dispreț pe însuși Augustus și pe poetul preferat! Mai mult, referirea
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
s au aruncat pe malurile Mării Negre sau ale Dunării, animalele sălbatice se ascundeau în păduri și scoteau răgete, cu totul ieșite din comun. Manifestări neobișnuite s-au semnalat și la unii oameni: persoanele mai sensibile au avut o stare de sufocare, iar altora le-a crescut tensiunea arterială. Starea de oboseală și de nervozitate a sporit simțitor la oamenii de vârsta a treia. Dintr-o curiozitate - hai să-i zic așa, gazetărească - am răsfoit mai multe lucrări de specialitate, referitoare la
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
Bacăului, Mărgineni, Leitenii și, în partea stângă a râului - Șerbănești, Săucești, Arămești). Prin dimensiunile lor, acestea ocupă în plan grafic poziții dominante. Grija pentru reprezentarea orașului este una secundară, aproape minoră. De altfel, privind această hartă, așezarea lasă senzația de sufocare, de spațiu îngust. Imaginea este asemănătoare cu cea a unei breșe creată în mijlocul unui complex tectonic deosebit de complicat. Istoria citadină a Bacăului începe în momentul în care micul nucleu administrativ reușește să pătrundă dincolo de granița trasată de moșiile înconjurătoare. Mai
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
capețian (1180-1328) Între 1180 și 1328 și mai ales sub domniile lui Filip August, Ludovic cel Sfînt și Filip cel Frumos, regatul capețian atinge apogeul, apogeu dat de strălucirea pesonalității regilor, de buna funcționare a instituțiilor, de dinamismul economiei în ciuda sufocării care se manifestă spre sfîrșitul perioadei și de avîntul cultural care face ca întregul Occident să urmeze exemplul civilizației franceze. Secolul al XIII-lea reprezintă apogeul în sensul strict al termenului, adică cel mai înalt grad al expansiunii începute înainte de
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
lui Filip cel Frumos au fost candidați la Imperiu și, începînd din 1309, regele Franței reușește să fixeze papalitatea la Avignon, la porțile regatului. "În toată Creștinătatea, notează atunci un scriitor italian, regele Franței nu are nici un egal". Semne de sufocare. Apar totuși fisuri în acest edificiu strălucitor. Istoricii apreciază că, începînd cu a doua jumătate a secolului al XIII-lea, lunga mișcare de expansiune demografică și economică de care profitase atît de mult regatul Franței este, în liniile sale principale
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Perfecționarea instituțiilor, 135 Creșterea domeniului, 135 Instituțiile locale, 136 Instituțiile centrale, 136 Roadele creșterii, 137 Bogăția regatului, 137 Renașterea urbană, 138 Paris, 139 Tîrgurile din Champagne, 140 Strălucirea franceză, 140 Civilizația franceză, 140 O politică de prestigiu, 142 Semne de sufocare, 142 Document: Justiția lui Ludovic cel Sfînt, 143 12. Războiul de O Sută de Ani și epoca încercărilor (1328-1483), 145 Franța în 1328, 146 Regatul în 1328, 146 Criza politică, 147 Războaiele. Războiul de O Sută de Ani și conflictul
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
interioare. Orașul, de la un capăt la altul, e marcat progresiv de implantarea din ce în ce mai densă a unor bizarerii arhitecturale, scăpate, cum se vede, de sub orice supraveghere prospectivă. E ca și cum perimetrele tuciuriu bălțate de la Ciurea s-ar insinua agresiv încoace, amenințînd cu sufocarea nobila urbe. O stopare? Slabe nădejdi. 21 septembrie Nu e dezerțiune (cum ar spune, amuzat, amicul neolog), o dezertare lașă de la înfruntările acestui început de toamnă electorală, ci o irepresibilă dorință de altceva, de ceva care să mă mențină în
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
țipetele, scîncetele (victimei), înjurăturile, blestemele, răcnetele (torționarului). Nu lipsesc nici intermezzo-urile în care supliciatorul se laudă că poate să-și facă victima să cînte ca o privighetoare, să croncăne ca un corb, să urle ca un cîine. Sînt pomenite "sufocare cu un dop", tatuajele ad-hoc, capetele rase pe loc, fierul roșu, acestea din urmă aducînd trupul supliciatului la condiția de "hartă sau pancartă". Dînd telefon, la terminarea durei lecturi, aflu că autoarea neîndurătorului eseu, Ruxandra Cesereanu, e o ființă de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
minimă grijă în supravegherea situației, limitînd cît de cît dezmățul, anul acesta și-a făcut titlu de glorie din a permite vulgarității să năpădească mai tot orașul. Arterele principale, cele cu faimă de rezonanță nobilă, au fost îmbrățișate pînă la sufocare de unsuroasele mîini ale talciocarilor. Tarabele și corturile (asezonate cu privatele de rigoare) au blocat trotuarele și au umilit legendarul oraș. Dacă, dincolo de scontatele beneficii comerciale municipale a fost luată în calcul și eventuala defulare a pulsiunilor agresive la acest
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Este nivelul realist al piesei și spectatorul are acces nemijlocit și frust la el. Această primă parte a piesei e o metaforă a ceea ce se numea pe vremuri "umanism socialist" grija omului față de om care însemna, în fond, agresarea și sufocarea omului de către om! Al doilea nivel e de adîncime, dramaturgul sondînd în ființă, în straturile subconștientului, acolo unde bîntuie fantomele spaimei, acolo unde rațiunea nu are bilet de liberă circulație. Și cum "somnul rațiunii zămislește monștri", transferul din real în
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
sociologului practician pe problemele pe care sistemele le percep a fi nemanipulabile la nivelul lor- fie că acestea depind integral de nivelurile ierarhice superioare, fie că derivă dintr-o serie de parametri structurali dați ce nu pot fi modificați - sau sufocarea sistemului cu informații feedback negative (atitudine criticistă) sunt de natură să genereze reacții de respingere. Atitudine utopică. Adesea, sistemele sociale acuză sociologul că furnizează soluții nepractice, utopice. Uneori, așa cum am văzut mai înainte, această acuzație își are originea în faptul
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
celor care suferă de această tulburare. Atacul de panică și tulburarea de panică Atacul de panică Atacul de panică poate fi definit ca o criză de angoasă majoră în cadrul căreia apar numeroase simptome cum ar fi palpitațiile, o impresie de sufocare, senzații de ștrangulare, de instabilitate, de derealizare... Aceste simptome crează persoanei respective sentimentul de pierdere a controlului de sine, și poate provoca de la teama de a nu leșina până la aceea de a nu deveni nebun. Intensitatea senzațiilor trăite, neputința pe
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
panică ar reprezenta o adevărată disfuncție paroxistică a sistemului nervos autonom, al cărui caracter neașteptat ar fi la originea anxietății care se dezvoltă în asociere cu aceste crize, și care ar putea rezulta dintr-o predispoziție biologică. O teorie a sufocării Klein a elaborat o teorie a sufocării. Acest model se bazează pe existența unui centru al sufocării situat în sistemul nervos central și sensibil la nivelul de dioxid de carbon și lactat. Tulburarea de panică ar fi consecința unei diminuări
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
a sistemului nervos autonom, al cărui caracter neașteptat ar fi la originea anxietății care se dezvoltă în asociere cu aceste crize, și care ar putea rezulta dintr-o predispoziție biologică. O teorie a sufocării Klein a elaborat o teorie a sufocării. Acest model se bazează pe existența unui centru al sufocării situat în sistemul nervos central și sensibil la nivelul de dioxid de carbon și lactat. Tulburarea de panică ar fi consecința unei diminuări a pragului de toleranță la sufocare datorită
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
la originea anxietății care se dezvoltă în asociere cu aceste crize, și care ar putea rezulta dintr-o predispoziție biologică. O teorie a sufocării Klein a elaborat o teorie a sufocării. Acest model se bazează pe existența unui centru al sufocării situat în sistemul nervos central și sensibil la nivelul de dioxid de carbon și lactat. Tulburarea de panică ar fi consecința unei diminuări a pragului de toleranță la sufocare datorită unei hipersensibilizări a acestui centru. Conform acestei teorii, în cazul
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
a sufocării. Acest model se bazează pe existența unui centru al sufocării situat în sistemul nervos central și sensibil la nivelul de dioxid de carbon și lactat. Tulburarea de panică ar fi consecința unei diminuări a pragului de toleranță la sufocare datorită unei hipersensibilizări a acestui centru. Conform acestei teorii, în cazul în care are loc această diminuare s-ar declanșa în mod precoce unele reacții de alarmă, care ar antrena un ansamblu de răspunsuri fiziologice legate de acest răspuns de
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
evitarea este legată de teama de senzații fiziologice asociate declanșării atacului de panică, i se propune pacientului să urce scările, să alerge, să facă saună... astfel încât să se confrunte cu senzații de bătăi de inimă accelerate, de respirație tăiată, de sufocare, de senzații de transpirație... Oricare ar fi maniera în care este abordată expunerea, scopul este întotdeauna expunerea in vivo prin intermediul sarcinilor stabilite în mod erarhic, împreună cu pacientul. Această ierarhie este organizată în jurul unei teme centrale valabilă pentru toate situațiile neplăcute
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
a adresat psihiatrului din cadrul serviciului de urgență pentru atacuri de panică. Cu câteva zile în urmă, ea a fost adusă de către SAMU la serviciul de urgență al spitalului pentru durere toracică și palpitații. Ea prezenta, în plus, o senzație de sufocare, tremurături, amețeli și certitudinea unei morți iminente. Toate examinările au avut rezultate normale și simptomele au dispărut în urma administrării unui comprimat de alprazolam 1 mg. Psihiatrul de gardă a recomandat pacientei un tratament ambulatoriu. Doamna S. vine la spital ca
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
noapte. - Il voi trezi pe soțul meu. - Se va enerva pe mine, nu mă va mai iubi. Situație - A fi singură acasă. - Magazin mare, cinematograf, mulțime. - A dormi, noaptea. Emoție - Angoasă. - Palpitații, jenă sau durere toracică. - Dificultăți respiratorii, senzații de sufocare. - Amețeli. Diacronie Date structurale posibile - Genetice: nu există tulburări în familie. - Personalitate: nu există tulburări de personalitate, a fost mereu anxioasă, are un nivel ridicat de exigență personală (nevoia de a fi perfectă). Factori istorici posibili de menținere - Dificultăți în
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
scurt timp la ruptură, confirmându-i astfel schema: Xavier este „destinat” să nu primească manifestări de recunoștință și să fie abandonat. Figura 4. Coping neadaptat: relațiile anterioare Schema carenței/ abandonului Supracontrol al relației Ruptură Conflict și/sau minciună Sentiment de sufocare din partea partenerei Terapeutul și pacientul evidențiază, de asemenea, modul în care o strategie de coping neadaptat îl determină pe Xavier să aleagă partenere instabile și dependente. In urma participării la o serată organizată pentru a face cunoștință cu o eventuală
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
reușit să seducă din partea partenerei Invers, femeia supusă, dependentă, instabilă, reacționează mai favorabil la atitudinea lui Xavier, cel puțin la inceputul relației. Figura 6. Coping neadaptat: relație tip cu o femei „dependentă” Schema carenței/ abandonului Supracontrol al relației Sentiment de sufocare din partea partenerei și ruptură Debutul relației Satisfacție de a fi a sedus repede Reacție pozitivă și rapidă din partea partenerei Schema lui Xavier îl determină, deci, să selecționeze partenere instabile prin intermediul coping-urilor neadaptate, situație care consolidează schema. Viață profesională Xavier este
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]