29,657 matches
-
din copii și tineri, o mai mare implicare în viața social și personal a creștinilor cu scop filantropic, precum și elaborarea unei contraoferte față de ofertele mentalității, culturii și tehnicilor postmoderne, contemporane, și în mod imperios necesar vizibilitatea ei. Autorul pare să sugereze idea că a trecut vremea ca noi creștinii de astăzi să mai așteptăm ca oamenii să vină la noi, să împărtășească și să păstreze credința în Iisus Hristos și în Biserica Sa, și că a venit vremea ca lucrarea noastră
„SMERITE ŞI SINCERE ÎMPĂRTĂŞIRI”, EDITURA “MAGIC PRINT”, ONEŞTI – BACĂU, 2016, 512 P. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380692_a_382021]
-
pictez, să scriu, să cânt și să dansez... într-o propoziție fiind spus: „Îmi place să trăiesc fiecare clipă la maximum, ca și când ar fi ultima!” Iubesc viața, oamenii, plantele, animalele și toate cele care o compun! Atunci gazda mi-a sugerat să scriu, dacă tot îmi place să o fac. Să fac o expoziție care, total întâmplător deja era programată în luna aprilie 2015. Adică să fac tot ceea ce îi cerusem Bunuțului înainte de operație. Am ajuns acasă cu gândul la cele
CUM SA-ȚI VINDECI TRUPUL, EMOȚIILE ȘI RELATIILE de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 2155 din 24 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380777_a_382106]
-
și un rost, integrându-le într-o rețea de legături și coincidențe, povestitorul obține o victorie simbolică împotriva neantului. Rememorarea unei povestiri aproape uitate, despre un unchi mort cu trei sferturi de secol în urmă, devine un prilej pentru a sugera forța amintirii, capacitatea ei de a zădărnici lucrarea implacabilă a timpului: "... lumea te uită, e aproape ca și cum nici n-ai fi existat, pentru ca târziu, târziu, după 40-50 de ani (și numai dacă ai noroc, dacă ai mare noroc!) cineva, un
Sipetul cu amintiri by Mihai Mandache () [Corola-journal/Journalistic/10252_a_11577]
-
am decis de a mai reveni printre eternii „copaci” de piatră ai celebrei și imensei „păduri de piatră” (cu o suprafață de aprox. 400 de kilometri pătrați!). Dacă pozele atașate nu o sa vă convingă de cele spuse mai sus, vă sugerez site-ul: h t t p : / / w w w . t r a v e l c h i n a g u i d e . c o m / attraction/yunnan/kunming/stone forest.htm. Acum, când scriu aceste rânduri, Festivalul Primăverii
La mulȚi ani, China!. In: Editura Destine Literare by ALEXANDRU CETÃȚEANU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_261]
-
Kunming, există un incredibil de frumos Oraș al Minorităților, pe care l-am vizitat acum câteva zile. Musulmanii sunt foarte bine reprezentați în acest ”oraș”, mai bine zis un imens parc, un fel de ”Muzeu al satului” de la noi, care sugerează pace și armonie între populatia Han (majoritară în China) și cele 56 de minorități recunoscute oficial (dintre care 10 în care predomină musulmanii). Oricum, se speră că separatiștii violenți nu sunt decât o minoritate în ”minoritatea” musulmană de 8,4
La mulȚi ani, China!. In: Editura Destine Literare by ALEXANDRU CETÃȚEANU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_261]
-
de plecări sunt în măsură să stimuleze imaginarul poetic foarte dens al Roxanei Sicoe-Tirea. Rezultatul este o carte de mare coerență și profunzime. În poemul harta, care deschide volumul, plecarea bunicului spre alte zări (moartea sa, neenunțată ca atare, este sugerată prin verbele la timpul imperfect) îi dă posibilitatea poetei să colinde confortabil prin ceea ce presupune a fi imaginarul celui dispărut. Imaginarul poetei se insinuează în imaginarul bunicului, acesta se aprinde, iar plecarea sa se transformă în acută prezență. Vechile povești
Caleidoscop de cuvinte by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10250_a_11575]
-
liber atît în lumea austeră și nonfigurativă a iconarilor, cît și în dezlănțuirile cromatice ale expresioniștilor sau în construcțiile voluptuoase și luxuriante ale nabiștilor, în mod special ale unui Vuillard, de pildă. Chiar dacă fiecare dintre etapele sale, așa cum încercam să sugerez cu prilejul amplei sale expoziții de la Muzeul Național de Artă, are o logică interioară proprie și o mișcare particulară a expresiei, adevărata anvergură a personalității lui Bernea nu poate fi determinată decît printr-o lectură globală. Pentru că, asemenea marilor creatori
Horia Bernea, un arhitect al contrariilor by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10281_a_11606]
-
2001 sub conducerea lui Bruno Foucart. Bine structurată și atent construită, cartea se adresează deopotrivă specialiștilor, dar și publicului amator, captivat rapid de textul ce îmbină elegant bogăția informațiilor, imaginilor și un ritm alert, susținut, al discursului. Chiar titlul ales sugerează de altfel o dinamică intrinsecă, corespunzând unei procesualități; construirea unei națiuni oglindită prin prisma arhitecturii capătă de la bun început atributele unei aventuri, ale unei legende sau epopei fondatoare. În capitolele introductive (Avant - propos și Architecture et identité), Carmen Popescu își
Arhitectură și națiune by Despina Hasegan () [Corola-journal/Journalistic/10260_a_11585]
-
din acest roman este realitate și cât este ficțiune. De aceea, în virtutea faptului că autorul își pune scrierea sub eticheta "roman", prefer să o tratez drept ficțiune. Chiar dacă tonul de spovedanie și grija anunțată de a schimba numele unor personaje sugerează, fără putință de tăgadă, faptul că elementul non-fictiv în construcția acestui roman nu este neglijabil. Istoria personajului-narator (Cezar Paul-Bădescu însuși) care se spovedește în Luminița, mon amour " seamănă cu a multora. După o (prea) scurtă perioadă idilică, viața sa în
La vie en prose by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10287_a_11612]
-
se sprijină pe mosorele/ care-au luat-o la vale,/ prin flori// cosița lor moale.../ umbrele și cerbul târziu..." (de unde venise cu ce umbre). Un aspect relevant: jocul dintre substanță și iluzie, dintre materie și umbră, cu rostul de-a sugera irealitatea substanței ce ar avea ca rezultat relativizarea damnării. E încă o viclenie a lucifericei degradări fără drept de apel, care preferă o cale ocolită, precum o joacă între pisică și șoarece: "pe câmp nearat/ în ce fel nu știu
Recitindu-l pe Ion Caraion by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10291_a_11616]
-
ireductibilă, a unei opere care a reușit să se smulgă din scenariul clasico-renascentist al tridimensionalului european și să deschidă zările unei alte civilizații a privirii. Barbu Brezianu, cu o imensă modestie și cu un la fel de mare devotament pentru opera brâncușiană, sugerează tacit această realitate fără a se propune însă pe sine, nici măcar pentru o clipă, în ipostaza, de altfel legitimă, a descoperitorului. El investighează, adună, selectează și descrie o cazuistică imensă care, paradoxal, începe să respire asemenea unei opere de artă
Brezianu și Brâncuși by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10298_a_11623]
-
sau legende, sînt întotdeauna o alegorie a iubirii împlinite sau pe cale de a se împlini. Dar mai reprezintă și o alegorie a seducției. Oricum, Doamna cu licornul, Dame ŕ la licorne, formează un tot. Sintagma La Dame ŕ la licorne sugerează, morfologic, și La Vierge ŕ l'enfant. Nu e numai un joc al hazardului (lingvistic). Unicornul e și simbol cristic, prin unicitate, puritate, sacrificiu. Fiindcă unicornul e sortit a fi ucis. J. K. Rowling ne reamintește, în finalul primului volum
Inorogul și licorna by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/10318_a_11643]
-
e transparent. Cu mult mai complex, mai dificil de descifrat este grupul doamnei cu licornul. Doamna are capul aplecat ușor înspre umărul stîng și se uită nu drept înainte, nu în ochii privitorului, ci undeva, în zare. Poziția capului poate sugera cedare sau rușine sau reflecție. Ambele ei mîini sînt așezate, aproape vertical, pe trupul licornului din poală. Asertiv și cu dorința de a-l reține. Unicornul e supus. }ine coada așternută pe pămînt, într-o poziție de repaus, deci de
Inorogul și licorna by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/10318_a_11643]
-
orizonturi noi, să cunoască mult mai mult, să se cunoască mai adînc. E posibil ca licornul, îmbătat de farmecul primei îmbrățișări să vrea doar să-și potolească setea în apa ce mărginește insula. (Cîmpul azuriu din fața insulei ar putea să sugereze o apă). Apa spre care privește licornul este însă, ca iubirea, un abis și o oglindă. Doamna poate că-l reține nu neapărat spre a-l păstra doar pentru sine, ci și pentru a-l împiedica să cadă în apă
Inorogul și licorna by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/10318_a_11643]
-
acest caz, meritul pe care Leonardo nu face nici un efort să și-l ascundă e acela de a fi (sur)prins într-o oglindă magică himera neprihănirii absolute și de a o fi imortalizat pe o pînză care dăinuie. Dar sugerînd astfel narcisismul Doamnei cu hermina, pictorul indică - oblic și discret, precum privirile modelului - și propriu-i narcisism. Leonardo pare a spune, peste veacuri: Priviți la cîte nivele am încifrat mesajul. Voi, contemporanii mei, cu toată știința voastră, nu cred că
Inorogul și licorna by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/10318_a_11643]
-
preschimbându-le în ceva aproape frumos, cum ar fi niște pete de zăpadă. Îi plac simetria stâlpilor negri de fontă și umbrele lor și mai întunecate, rețeaua de rigole din pietre de pavaj. Coșurile de gunoi care dau pe-afară sugerează mai degrabă abundența decât mizeria; băncile goale din jurul spațiilor verzi par a-și aștepta, binevoitoare, ocupanții zilnici - angajați veseli în pauza de prânz, băieții cu fețe grave, studioase, de la căminul indian, îndrăgostiți copleșiți de extazuri tăcute sau de tulburare, traficanți
Ian McEwan - Sâmbătă by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/10336_a_11661]
-
străluciților criminali! Ura lui Ceaușescu - și a Elenei - față de intelectuali se exercita în fel și chip. Dumneaei le eliminase din program pe Catrinel Oproiu, pe Carmen Dumitrescu (bineînțeles și pe mine), înlocuindu-le cu activiste grase și cu coc, neputînd sugera vreo competiție cu Ťsavanta de renume mondialť. El proferase deja ideea că între Eminescu și un om obișnuit nu e nici o deosebire". Adevărat, pînă-n punctul în care ne putem pune cîteva întrebări. Oare în perioada Dej antiintelectualismul sistemului comunist era
La scara 1/1 by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/10328_a_11653]
-
reuniți poate constitui motiv de controversă în rândul criticii de întâmpinare. Greu de surprins într-un cadru cu aplicabilitate generală, scritorii colecției par a pleda pentru o unitate a diferenței, pentru un canon de variațiuni pe realitate dată. Florina Pîrjol sugera o variantă de abordare teoretică a delicatului subiect îintegraționist': "Judecînd după experiența literară anterioară, pattern-ul generaționist se repetă la circa 20 de ani, de cele mai multe ori, după logica de tip "revoluționar" a curentelor care vin și pleacă: să negăm
Generația-electroșoc by Cristina Cheveresan () [Corola-journal/Journalistic/10333_a_11658]
-
care aceste sentimente pot fi mobilizate chiar și în societățile moderne industriale..., ferocitatea oarbă a conflictelor la care pot duce aceste sentimente, lipsa lor de receptivitate față de argumentele raționale sunt doar câteva indicații ale vitalității și primordialității lor continue. Ceea ce sugerez este că etnocentrismul a evoluat de-a lungul a milioane sau cel puțin sute de mii de ani ca o extensie a selecției de înrudire". Cum era și de așteptat, Smith 32 respinge o astfel de concepție, arătând că ea
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
în totalitate existența. Așa cum am mai spus și cu altă ocazie 41, nu cred că "marca destinală" a apartenenței la o națiune îmi precede nașterea și nici nu susțin că îmi pot schimba apartenența culturală că pe haine, așa cum ar sugera adepții concepției ideologice. Pentru că după naștere puteam fi mutat în oricare alta comunitate, nu acest act, ci creșterea, formarea personalității mele este cea care devine dat pentru mine, fiindcă îmi este imposibil să-mi înlocuiesc viața petrecută cu altceva. "Istoria
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
binele public. Nu întâmplător, Rorty va discredita presupoziția ontologica a neutralității liberalismului, pornind de la himerica "neutralitate filosofica". Rawls insistase că o astfel de neutralitate trebuie acceptată doar din rațiuni "politice", nu "metafizice"20. Rorty a continuat acest tip de demers, sugerând că singura neutralitate pe care o avem la îndemână este cea de tip procedural 21, pe care o putem ajusta amplificând limitele imaginației noastre sociale. Presupusa neutralitate este substituita cu un ansamblu de separații pragmatice (nu distincții ontologice), instituite în vederea
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
discursul utopic în aria antropologica a riturilor compensatorii, în același orizont cu ideologiile și religiile ce ne îndeamnă să părăsim lumea crudă a prezentului pentru a ne îndulci imaginar dintr-o lume viitoare mai bună. Paginile acestei cărți mi-au sugerat însă o cu totul altă grila de lectură: utopia este un riț integrator, o formă socială de adaptare la șocurile prezentului. Câți dintre noi pot rezista la asaltul realității fără doză zilnică de utopie? Cartea Teodorei Prelipcean seamănă, că structura
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
precedent în istorie pe care Stalin le-a făcut posibile, este acela ca îmbină ilustrarea paradoxului tiraniei cu încercarea -nicio clipă însă asumată explicit - de a-i găsi cauzele primare. Cartea lui Johnson este structurată în trei părți menite să sugereze evoluția lui Stalin: "I. De la cântăreț în corul de băieți la bandit" (pp. 9-31); "ÎI. De la secretar general la tiran" (pp. 32-70) și "III. De la generalissim la paranoid" (pp. 71-111). Prima secvență în viața lui Stalin se oprește la momentul
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
a fost dat să fiu, în durata vieții mele de meșteșugar cărțar, martor al mai multor ridicule năstrușnicii rostite sau și scrise cu adolescentină inocență și superbă încredere nonșalantă în sine, de niște inși a căror presupusă intimitate cu cărțile, sugerată de titluri academice, de funcții culturale oficiale sau de vecinătăți cu adevărați știutori ar fi trebuit să-i facă foarte circumspecți față de propriile certitudini, adepți fără scăzământ ai îndoieli cumpătate. Una din cele mai ridicule năstrușnicii auzite și citite, despre
Un proces care nu a avut loc decât pe hârtie by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/10537_a_11862]
-
Replica regelui nu e prea pe românește, dar așa e în Adevărul, poate că nu fără intenție, regele fiind numit, și în "proces", "neamțul". Și, în sfârșit (deși ar mai putea fi menționate și alte texte ce le-ar fi sugerat celor trei condeieri adevărul, dacă ar fi vrut să-l știe...) ar fi remarcat articolul lui Const. Mille, Amicii guvernului, "Adevărul" și "Facla" (Adevărul, an. XXV, nr. 8227, marți 7 august 1912, p. 1) din care citez doar două fragmente
Un proces care nu a avut loc decât pe hârtie by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/10537_a_11862]